Te faaite ra anei te Tapao e te fatata maira te hoê ao apî?
“E tia mai hoi te tahi nunaa e aro i te tahi nunaa, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia; e tupu hoi te maî maue, e te oè, e te aueueraa fenua, i tera vahi, i tera vahi.” — Mataio 24:7, V.C.J.S.
A UˈANA noa ˈi te Tamaˈi rahi Matamua, te faahiti ra Te Pare Tiairaa, i roto i ta ˈna neneiraa beretane no te 15 no eperera 1917, i te mau parau i nia nei e ua na ô faahou e: “Te faatupu nei te tamaˈi o ta tatou e ite ra, i te hoê tuhaa o teie parau tohu, no te mea o te mau nunaa atoa o te fenua nei teie e ô mai nei i roto i teie aroraa. I te mau vahi atoa, te iti maira hoi te maa, area te moni hoo ra, te maraa noa ˈtura ïa.”
I teie mahana, 71 matahiti i muri aˈe, te huti noa nei â teie nei vea i te ara-maite-raa o to ˈna mau taata taio i nia i taua parau tohu ra ta na taata tuatapapa aamu e toru o te tau Tahito ra i faaô mai i roto i te parau no te “tapao” ta Iesu Mesia i horoa mai. — Mataio 24:3, 7; Mareko 13:4, 8; Luka 21:7, 10, 11.
Mai te matahiti 1914 mai, e rave rahi hanere tausani taata o tei pohe i te tamaˈi, i te oˈe, i te maˈi maue e i te tahi atu â mau ati. Ua tapao te La Nouvelle Encyclopédie britannique (1987) e 63 “aueueraa fenua puai mau” i roto i na senekele hoê ahuru ma hitu i mairi. E piti ahuru ma hitu o taua mau aueueraa fenua ra, 43 % o ratou, ua tupu ïa mai te matahiti 1914 mai. E itehia i roto i te buka ra Terra Non Firma, a te mau orometua haapii o Gere raua Shah, i te hoê tabura tahito roa ˈtu â. Ua tupu e pae ahuru ma maha i nia i te hanere o te mau aueueraa fenua “puai” mai te matahiti 1914 maia. Noa ˈtu â ïa e e parau tatou e aita te mau tabura tahito i faaî-maitai-hia, mea fifi roa ïa ia parau aita to tatou nei tau i roohia i taua ati ra.
Ua faaaehuehu roa ˈtu â te paainaraa te mau paura atomi i nia i te mau oire tapone no Hiroshima e o Nagasaki, i te taata. No te rahi te mau ravea haamouraa e vai ra i roto i te mau puai e mauhaa atomi ta ratou i teie mahana, e mǎtaˈu ai te huitaata nei. No reira te taata tuatapapa aamu ra o Luka i faahiti faahou ai i te parau tohu a Iesu e na ô ra e: “E te mehameha e te semeio rahi i te itearaa i nia i te raˈi. (...) e e ati rahi to te mau fenua i te ao nei e te ahoaho (...), e te tarapaperaa o te aau taata i te mǎtaˈu e te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei.” — Luka 21:11, 25, 26.
Noa ˈtu â ïa e ua afaro te manaˈo o te mau puai rahi no te faaiti i te tahi mau mauhaa o ta ratou haapueraa mauhaa, e ore ta ratou mau faaauraa e tamǎrû i te mǎtaˈu ta te taparahiraa taata, te ohipa faahuehue aore ra te topa-roa-raa te faanahoraa i te pae faanavairaa faufaa, e faatupu ra. “Te mea e haapeapea rahi nei i te taata i teie mahana, ta te hoê ïa vea no Afirita e papai ra, o to ratou ïa vai-hau-raa. (...) Eita e nehenehe e tapea faahou i te ohipa taparahi taata (...); tei te mau vahi atoa te riaria.” Oia mau, ua riro te parau tohu a Iesu no nia i te ‘rahiraa te ino i te tupuraa’ ei tuhaa ê atu â no te tapao. — Mataio 24:12.
Te hoê “[parau apî maitai]”
E riro paha to outou manaˈo i te mǎmǎ mai ia ite outou e ua tuati teie mau ohipa riaria mau e te ‘pororaa i te parau apî maitai na nia i te fenua atoa nei’. (Mataio 24:14.) Teie “[parau apî maitai]” no nia ïa i te Basileia o te Atua, te hoê faatereraa tei hau aˈe i te puai taata nei tei haaputuputu ê na tau milioni taata haapao maitai. Fatata roa taua Basileia ra i te ohipa mai i roto i te mau ohipa a te taata nei e i te haamau i te hoê ao apî e te parau-tia ta te taata e hinaaro rahi nei. — Luka 21:28-32; Petero 2, 3:13.
E rave rahi teie e ore e tiaturi nei i teie “[parau apî maitai]” e teie e patoi nei. Te parau ra te tahi pae e te tiaturi ra ratou, aita râ e ohipa ta to ratou tiaturiraa e faatupu ra i roto i to ratou oraraa. E tâuˈa hoi te tahi pae i te hoê noa taime, e i muri iho e feaa ˈtu ai. Tei roto atoa anei teie mau huru farii ore i te “[parau apî maitai]” i te tapao? Hau atu â, nafea outou e nehenehe ai e fanaˈo i taua tapao ra?
[Nota i raro i te api]
a Ia au i te hoê buka (The World Book Encyclopedia [1987]), ua tupu e 37 “aueueraa fenua puai mau” mai te matahiti 526 maira o to tatou nei tau. E ono ahuru ma pae i nia i te hanere o taua mau aueueraa fenua ra tei tupu mai te matahiti 1914 mai.