A ara i te faataata parau-tia hua ia outou iho!
I TE senekele matamua, ua noaa i te mau Pharisea te roo maitai ei feia parau-tia e haamori i te Atua. E feia anaanatae ratou i te haapii i te mau Papai e mea pure roa ratou. Ua hiˈo vetahi mau taata ia ratou ei feia hamani maitai e te feruriraa tia. Ua papai te ati Iuda tuatapapa aamu ra o Josèphe e: “Te here nei te mau Pharisea i te tahi e te tahi e te faatupu nei ratou i te mau taairaa au mau e te huiraatira.” Eita e maerehia e o ratou paha te mau taata faatura-roa ˈˈe-hia e tei hiˈo-taa-ê-hia i roto i te totaiete ati Iuda i taua tau ra!
Teie râ, i teie nei mahana mea au ore roa te parau ra “Pharisea” e te mau parau e tuea i te reira, e faaauhia ïa i te haavarevare, te faatiaraa ia ˈna iho, te haerea faatiatia, te paieti rahi roa, e te taviniraa ma te parau noa. No te aha i erehia ˈi i te mau Pharisea i to ratou iˈoa maitai?
No te mea ïa, taa ê atu i te rahiraa o te mau ati Iuda, aita o Iesu Mesia i vare i te huru rapaeau o te mau Pharisea. Ua faaau oia ia ratou ei mau “vairaa tupapau i faateateahia ra, o tei nehenehe i rapae au aˈe, area o roto ra, ua î ïa i te ivi taata pohe, e te mea faufau.”—Mataio 23:27.
Oia mau, te horoa nei ratou i te mau pure roroa mau ia tia anaˈe ratou i roto i te mau vahi taatahia, te tumu râ, ia ite-noa-hia mai ïa ratou e vetahi ê, mai ta Iesu i parau. Ua riro ta ratou haamoriraa ei hohoˈa noa. Mea au roa na ratou te mau vahi teitei i te mau tamaaraa ahiahi e te mau parahiraa i mua roa i roto i te mau sunago. I te mea e e tia i te mau ati Iuda atoa ia tuu i te faaunauna i nia i te hiti o to ratou ahu, te tamata nei te mau Pharisea i te haamaere i te mau taata na roto i te oomoraa i te faaunauna roroa mau ite-rahi-hia. Ua teoteo roa ratou i te faaite i ta ratou mau afata rii e Papai to roto ma te amo i te reira ei mau taritoa. (Mataio 6:5; 23:5-8) Ua faahaama to ratou haerea haavarevare, to ratou miimii, e to ratou ino ia ratou i te pae hopea.
Ua parau o Iesu i te patoiraahia te mau Pharisea e te Atua: “E te mau haavare e, te au maite na outou i ta Isaia i parau ia outou na, a na ô ai ra, Te ati mai nei teie nei feia ia ˈu i to ratou vaha, e te faatura mai nei ia ˈu i to ratou utu; tei te atea ê râ to ratou aau ia ˈu. E mea faufaa ore râ ta ratou e pure ia ˈu nei, a haapii ai i tei tuuhia mai e te taata anaˈe ra.” (Mataio 15:7-9) Ua riro mau â to ratou parau-tia ei faatiaraa ia ratou iho. Ma te maramarama, ua faaara o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ara ia outou i te faahopue a te mau Pharisea, e haavare te reira.” (Luka 12:1) I teie nei mahana, e tia atoa ia tatou ia “ara” i te faataata parau-tia hua ia tatou iho aore ra ia patoi i te riroraa ei mau taata faaroo haavarevare.
I te na reiraraa, e faˈi tatou e eita te hoê taata e faahua parau-tia noa ia ˈna. Teie râ, i muri aˈe i te hoê area taime e rahi roa taua haerea ra. E nehenehe atoa te hoê taata e faatupu ma te haapao ore i te mau huru au ore o te mau Pharisea.
Hoê haerea faateitei
Eaha vetahi mau huru o te tia ia tatou ia “ara”? Mea pinepine te mau taata faahua parau-tia i te “paraparau, e i te tia, e i te hiˈo mai te huru ra e aita ratou i rave aˈenei i te hoê hape,” ta te Encyclopædia of Religion and Ethics e faataa ra. Oia atoa, e mau taata faatiatia e te faateitei ia ratou iho te feia faahua parau-tia, te reira hoi te fifi rahi o te mau Pharisea.
Ua faataa o Iesu i teie haerea o te mau Pharisea e te hoê faahohoˈaraa: “haere atura e toopiti pue taata i nia i te hiero ra e pure; e Pharisea e tahi, e telona e tahi. Tia noa ihora te Pharisea oia anaˈe ra, pure atura, na ô atura, E haamaitai au ia oe, e te Atua, i te mea e ere au mai te taata atoa nei, i te popore taoˈa, e te parau-tia ore, e te faaturi, e mai tera ra telona hoi. Taipiti a ˈu haapaeraa maa i te hebedoma hoê, e te horoa nei au i te ahuru o te mau taoˈa atoa na ˈu nei.” I te taa-ê-raa ua faˈi te telona ma te haehaa i ta ˈna mau hara e ua hau roa ˈtu oia i te parau-tia i te Pharisea teoteo ra. Ua faatano o Iesu i teie faahohoˈaraa i nia i te feia “i manaˈo ia ratou iho e e feia parau-tia, e e vahavaha hoi ia vetahi ê.”—Luka 18:9-14.
Ei mau taata hara e manaˈo paha tatou i te tahi taime e mea faahiahia aˈe tatou ia vetahi ê no to tatou mau aravihi aore ra mau maitai. E tia râ i te mau kerisetiano ia faaore oioi i teie mau huru manaˈo. E rave rahi matahiti paha to outou i roto i te oraraa kerisetiano. E taata haapii i te Bibilia aravihi paha outou. Aore ra peneiaˈe te parau nei outou e ua faatavaihia outou no te faatere e te Mesia i nia i te raˈi. Te fanaˈo ra vetahi i roto i te amuiraa i te tahi mau hopoia taa ê mai te mau tavini ma te taime taatoa, te mau matahiapo, aore ra te mau tavini tauturu. A ani ia outou iho e, ‘Nafea Iehova ia manaˈo ia faaohipa vau i ta ˈna i horoa mai no ˈu ei niu no te faateitei ia ˈu i mua ia vetahi ê?’ Papu maitai, eita te reira e faaoaoa ia ˈna.—Philipi 2:3, 4.
Ia faateitei te hoê kerisetiano ia ˈna no to ˈna mau aravihi, mau hopoia, aore ra mana faatere no ǒ mai i te Atua ra, i te tupuraa mau te haru ra o ˈna i te hanahana o te Atua e te tura atoa te tia ia faaitehia ˈtu Ia ˈna anaˈe. Te aˈo papu ra te Bibilia i te kerisetiano e “eiaha ia hau te manaˈo ia ˈna iho, i tei au ia ˈna ia manaˈo ra.” Te faaitoitohia ra tatou e: “Ia hoê aau to te tahi e te tahi, eiaha e titau i te mea teitei, e faaau atoa ˈtu râ i te feia haehaa. Eiaha hoi ia paari i to outou ihora manaˈoraa.”—Roma 12:3, 16.
‘Eiaha e haava’
Ia au i te hoê buka parau paari bibilia, “te faariro ra [te hoê taata faahua parau-tia] ia ˈna ei taata piˈo ore i te pae morare aore ra e tiaraa tia to ˈna i mua i te Atua no to ˈna pee-maite-raa i te mau faatureraa ma te ore e haapao i to ratou huru feruriraa.” Te faataa ra te tahi atu buka i te mau taata faahua parau-tia ei “mau taata faaroo rahi roa to ratou o te horoa nei i to ratou taime no te imi i te ino i roto ia vetahi ê.”
Ua faahapahia te mau Pharisea no te reira. E au ra atoa e ua haafaufaa rahi aˈe ratou i te mau ture a te taata i te mau ture e te mau faaueraa tumu a te Atua. (Mataio 23:23; Luka 11:41-44) Ua nomino ratou ia ratou iho ei mau haava e ua ineine ratou i te faahapa i te taata atoa e ore e faaohipa i ta ratou mau ture o te faatia ia ratou iho. Ua faaite to ratou haerea faateitei ia ratou iho e te faatiatia-rahi-roa-raa ia ratou i to ratou hinaaro ia faatere i te mau taata. Ua riri roa ratou i to ratou manuïa-ore-raa i te faatere ia Iesu, no reira ua opua aˈera ratou e haapohe ia ˈna.—Ioane 11:47-53.
Auê i te au ore e ia faaea i pihai iho i te hoê taata o te faariro ia ˈna iho ei haava, ma te hiˈo noa i te mau hape, ma te hiˈopoa e te haava i te mau taata atoa e haaati ra ia ˈna. Oia mau, aita e tiaraa to te hoê taata i roto i te amuiraa ia faahepo ia vetahi ê i to ˈna mau manaˈo e ta ˈna iho mau ture. (Roma 14:10-13) Te taa ra te mau kerisetiano aifaito e na te taata taitahi e rave i te faaotiraa no nia i te mau tuhaa e rave rahi o te oraraa o te mau mahana atoa. E tia mau iho â i te feia o te imi nei i te tia-roa-raa ia ape i te haava ia vetahi ê.
Parau mau, ua faatiahia te amuiraa kerisetiano ia haamau i te tahi mau faaueraa o te turu atu i te tereraa maitai o te faanahonahoraa a Iehova i nia i te fenua nei. (Hebera 13:17) Ua taui râ vetahi i teie mau faaueraa aore ra ua haamau ratou i ta ratou iho mau faatureraa. I roto i te hoê fenua ua faahepohia te feia haapii atoa i roto i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia ia oomo i te hoê pereue e ia tapitopito i te reira ia horoa anaˈe ratou i te hoê oreroraa parau. Ia ore te hoê taata haapii e rave i te reira, eita ïa o ˈna e horoa faahou i te oreroraa parau i te tau i mua mai. Maoti i te faaoti i teie mau huru faatureraa, e ere anei i te mea tia roa ˈˈe e ia au maite i te manaˈo o te Parau a te Atua, ia horoa i te aratairaa ma te mǎrû mai te titauhia ra?—Iakobo 3:17.
E turu atoa te faatiaraa ia ˈna iho i te manaˈo e mai te peu e te faaruru ra te hoê kerisetiano e rave rahi mau fifi, no te mea ïa ua paruparu o ˈna i te pae varua. Te reira mau hoi ta Eliphaza, Biladada, e Zophara i manaˈo no nia i te taata haapao maitai ra o Ioba. Aita ratou i maramarama roa no nia i te huru tupuraa, no reira ua faaite ratou i te teoteo i to ratou faahaparaa ia Ioba i te tahi aˈe hara. Ua aˈo o Iehova ia ratou no ta ratou faaauraa hape i te mau fifi a Ioba.—A hiˈo i te Ioba, mau pene 4, 5, 8, 11, 18, 20.
Te itoito tano ore
Mea pinepine e taai piri roa to te faatiaraa ia ˈna iho e te itoito. Ua faahiti te aposetolo Paulo i te tahi mau ati Iuda “e itoito to ratou i ta te Atua, e ere râ i te itoito ite. No to ratou ite ore i te parau-tia a te Atua, o ratou hoi i titau ia tupu ta ratou iho parau-tia, aita aˈenei ratou i auraro maite i te parau-tia a te Atua ra.” (Roma 10:2, 3) Ei Pharisea, e itoito rahi mau to Paulo iho, mea tano ore râ to ˈna itoito, aita i niuhia i nia i te parau-tia a Iehova.—Galatia 1:13, 14; Philipi 3:6.
Ma te tano te aˈo ra te Bibilia e: “Eiaha oe e faataata parau-tia hua ia oe iho, eiaha hoi e faapaari rahi hua; eaha hoi ta oe faufaa ia taparahi ia oe iho?” (Koheleta 7:16) I roto i te amuiraa e haamata paha te hoê kerisetiano ma te haapao maitai, e nehenehe râ to ˈna haapao maitai e to ˈna itoito e topa i roto i te faatiaraa ia ˈna iho. Ia aratai-anaˈe-hia e te paari o te taata maoti i te parau-tia o Iehova, e nehenehe te itoito i te pae faaroo e haamauiui ia vetahi ê. Nafea?
Ei hiˈoraa, e nehenehe te mau metua e rohi rahi roa i roto i te haapaoraa i te mau hinaaro i te pae varua o vetahi ê, e i te na reiraraa e moehia ia ratou i te mau hinaaro o to ratou iho utuafare. Aore ra e faaite te mau metua i te itoito rahi roa, ma te titau hau atu â i te maraa i ta ratou mau tamarii. (Ephesia 6:4; Kolosa 3:21) Ma te ore e nehenehe e faaî i taua mau titauraa ra, te aratai nei vetahi mau tamarii e piti huru oraraa. E haapao te hoê metua feruriraa tia i te mau otia o to ˈna utuafare e e rave oia i te mau faatitiaifaroraa e tano.—A faaau e te Genese 33:12-14.
E nehenehe atoa te itoito rahi roa e faaere ia tatou i te faatanoraa i te parau, te taaraa i te manaˈo, e te mǎrû, e mea faufaa roa hoi i roto i to tatou mau auraa e o vetahi ê. E rohi puai paha te hoê taata no te faahaere i mua i te mau faufaa o te Basileia. Teie râ, e nehenehe to ˈna itoito rahi roa e haamauiui i te mau taata na roto i ta ˈna huru raveraa. Ua parau o Paulo e: “Tei ia ˈu noâ iho te tohu, e te ite i te mau parau moe atoa ra, e te mau ite atoa, e tei ia ˈu te mau faaroo tapao atoa e tia ˈi ia hopoi ê atu i te mouˈa, e aore o ˈu [here], aita roa a ˈu e faufaa. E ia horoa noâ vau i ta ˈu mau taoˈa atoa ei faaamu i te taata rii, e ia tuu noa ˈtu vau i tau tino ia tahuhia i te auahi, e aita o ˈu [here], aita roa a ˈu e faufaa i reira.”—Korinetia 1, 13:2, 3.
Te haafaufaa ra te Atua i te feia haehaa
Na nia i to tatou tiaraa kerisetiano e tia ia tatou ia faataa i te haamǎtaˈuraa o te faatiaraa ia tatou iho hou a tupu ai te reira. E tia ia tatou ia ape i te hoê haerea faateitei, te peu matauhia ia haava ia vetahi ê, e te itoito matapo niuhia i nia i te paari o te taata nei.
A “ara” noa ˈi tatou i te haerea o te mau Pharisea, maoti i te haava ˈtu ia vetahi ê ei mau taata faahua parau-tia, e mea maitai aˈe e ia hiˈopoa tatou i to tatou iho mau haerea e mau hinaaro. Parau mau, ua haava o Iesu i te mau Pharisea e ua faautua oia ia ratou ei mau “fanauˈa ehidena” te tia ia haamouhia e a muri noa ˈtu. Ua nehenehe râ o Iesu e taio i te mafatu o te mau taata. Eita râ tatou e nehenehe.—Mataio 23:33.
E imi anaˈe na i te parau-tia a te Atua, eiaha râ i ta tatou iho. (Mataio 6:33) I reira noa tatou e nehenehe ai e fanaˈo i te farii maitai o Iehova, i te mea e te aˈo maira te Bibilia ia tatou paatoa e: “E o outou atoa hoi e auraro maite ia outou iho, e ia faaahuhia outou i te haehaa: e patoi hoi te Atua i tei teoteo, e horoa maira i te maitai no tei haehaa.”—Petero 1, 5:5.