Isaia
17 Judecată împotriva Damascului:+
„Iată! Damascul nu va mai fi un oraș,
va ajunge un morman de ruine.+
2 Orașele Aroerului+ vor fi părăsite;
vor ajunge locuri de odihnă pentru turme
și nimeni nu le va înspăimânta.
3 Orașele fortificate vor dispărea din Efraim+
și regatul va dispărea din Damasc.+
Gloria celor rămași din Siria
va fi ca gloria israeliților*”, zice Iehova al armatelor.
5 Va fi ca atunci când secerătorul strânge cerealele
și când brațul lui seceră spicele,
ca atunci când un om strânge spicele rămase în Valea Refaimiților.+
6 Va fi doar ceea ce rămâne după cules,
ca la baterea măslinului:
doar două, trei măsline coapte pe ramura cea mai de sus,
doar patru, cinci pe crengile roditoare”,+ zice Iehova, Dumnezeul Israelului.
7 În ziua aceea, omul își va ridica privirea spre Făuritorul său și ochii i se vor uita țintă la Sfântul Israelului. 8 Nu va privi spre altare,+ lucrarea mâinilor lui;+ nu se va uita la ce au făcut degetele lui: la stâlpii sacri* sau la altarele pentru tămâie.
9 În ziua aceea, orașele lui fortificate vor ajunge ca un loc părăsit din pădure,+
ca o ramură părăsită înaintea israeliților;
totul va ajunge o întindere pustie.
11 Ziua îți împrejmuiești cu grijă plantația,
iar dimineața faci să-ți încolțească sămânța,
dar recolta va dispărea în ziua bolii și a durerii fără alinare.+
12 Ascultați! Se aude zarvă de multe popoare,
care se agită cum se agită mările!
Se aude vuiet de națiuni,
al căror zgomot este ca mugetul apelor puternice!
13 Națiunile vor face un zgomot ca mugetul apelor multe.
El le va certa, iar ele vor fugi departe,
alungate ca pleava de pe munți înaintea vântului
și ca un vârtej de scaieți* înaintea vijeliei.
14 Seara, iată, groază!
Până dimineață nu mai sunt!
Aceasta este partea celor care ne pradă
și plata celor care ne jefuiesc.