Eclesiastul

4 Și mi-am îndreptat atenția spre toate asupririle care se fac sub soare. Am văzut lacrimile celor asupriți, dar nu era nimeni care să-i mângâie.+ Puterea era în mâna asupritorilor, de aceea nu era nimeni care să-i mângâie. 2 Și m-am gândit că este mai bine de cei morți, care au murit deja, decât de cei vii, care sunt încă în viață.+ 3 Dar mai bine decât de aceștia este de cel care n-a venit încă pe lume,+ care n-a văzut lucrurile rele ce se fac sub soare.+

4 Și am văzut că multă trudă și îndemânare vin din rivalitatea dintre oameni;+ și aceasta este deșertăciune și goană după vânt.

5 Cel fără minte își încrucișează mâinile și se ruinează*.+

6 Mai bine o mână plină de odihnă decât două mâini pline de trudă și goană după vânt.+

7 Și am mai văzut o deșertăciune sub soare: 8 Sunt oameni singuri, care nu au pe nimeni; nu au nici fiu, nici frate, dar toată truda lor nu are sfârșit. Și ochii nu li se satură de bogății.+ Dar se întreabă ei: „Pentru cine trudesc și mă lipsesc* de lucruri bune”?+ Și aceasta este deșertăciune și o activitate chinuitoare.+

9 Mai bine doi decât unu,+ fiindcă au o bună răsplată* pentru truda lor. 10 Căci, dacă unul cade, celălalt îl poate ajuta să se ridice. Dar ce se va întâmpla cu cel singur care cade și nu este nimeni care să-l ajute să se ridice?

11 Și, dacă doi se culcă împreună, se încălzesc, dar cum se va încălzi unul singur? 12 Iar dacă cineva l-ar putea învinge pe unul singur, doi îi pot sta împotrivă. Și funia împletită în trei nu se rupe ușor*.

13 Mai bine un copil sărac și înțelept decât un rege bătrân și fără minte,+ care nu mai are suficientă judecată ca să accepte un sfat.+ 14 Căci, deși s-a născut sărac în regatul acestuia,+ el* a ieșit din închisoare ca să devină rege.+ 15 Și m-am gândit la toți cei vii care umblă sub soare, precum și la ce se întâmplă cu tânărul care vine după rege și se ridică în locul lui. 16 Deși are nenumărați susținători, cei care vor veni mai târziu nu vor fi mulțumiți de el.+ Și aceasta este deșertăciune și goană după vânt.