22 Și iată că o femeie feniciană din regiunea aceea a venit și a strigat: „Îndură-te de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este demonizată și suferă cumplit+”. 23 Dar el nu i-a spus niciun cuvânt. Astfel, discipolii săi s-au apropiat și l-au rugat: „Spune-i să plece, pentru că strigă întruna după noi”. 24 El a răspuns: „N-am fost trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel+”. 25 Dar femeia a venit și s-a plecat înaintea lui, zicând: „Doamne, ajută-mă!”. 26 El a răspuns: „Nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci la căței”. 27 Ea a zis: „Da, Doamne, dar și cățeii mănâncă firimiturile care cad de la masa stăpânilor lor+”. 28 Atunci Isus i-a răspuns: „O, femeie, mare îți este credința! Să fie cum dorești”. Și fiica ei s-a vindecat chiar în momentul acela.