Faptele apostolilor
19 Mai târziu, când Apolo+ era în Corint, Pavel a trecut prin regiunile din interiorul Asiei și a coborât la Efes+. Acolo a găsit câțiva discipoli, 2 pe care i-a întrebat: „Ați primit spirit sfânt când ați devenit credincioși+?”. Ei i-au răspuns: „Dar nici n-am auzit că există spirit sfânt”. 3 El a întrebat: „Atunci cu ce ați fost botezați?”. Și ei au răspuns: „Cu botezul lui Ioan+”. 4 Pavel a zis: „Ioan a botezat cu botezul care era un simbol al căinței+ și a spus poporului să creadă în cel care va veni după el+, adică în Isus”. 5 Auzind aceasta, ei s-au botezat în numele Domnului Isus. 6 Când Pavel și-a pus mâinile peste ei, spiritul sfânt a venit asupra lor+, astfel că ei au început să vorbească în alte limbi și să profețească+. 7 În total erau cam 12 bărbați.
8 El a mers la sinagogă+ și, trei luni, a vorbit cu îndrăzneală, ținând cuvântări și aducând argumente convingătoare despre Regatul lui Dumnezeu+. 9 Dar, pentru că unii refuzau cu încăpățânare să creadă*, vorbind batjocoritor despre Cale+ înaintea mulțimii, el s-a retras+, i-a separat pe discipoli de ei și ținea cuvântări zilnic în sala școlii lui Tiran. 10 El a continuat să facă aceasta doi ani, astfel că toți cei care locuiau în provincia Asia au auzit cuvântul Domnului, atât iudei, cât și greci.
11 Și Dumnezeu făcea lucrări de putere extraordinare prin mâna lui Pavel+, 12 astfel că bolnavilor le erau duse chiar și ștergare și șorțuri care atinseseră corpul lui+, iar bolile îi lăsau și spiritele rele ieșeau+. 13 Dar niște iudei care mergeau din loc în loc și scoteau demoni încercau și ei să cheme numele Domnului Isus peste cei care aveau spirite rele, zicând: „Vă poruncesc solemn prin Isus pe care îl predică Pavel+!”. 14 Printre cei ce făceau lucrul acesta erau și cei șapte fii ai unui preot principal iudeu, numit Sceva. 15 Însă spiritul rău le-a zis: „Pe Isus îl cunosc+ și știu și cine este Pavel+. Dar voi cine sunteți?”. 16 Atunci omul posedat de spiritul rău a sărit asupra lor și, fiind mai tare decât ei, i-a învins pe toți, astfel că ei au fugit din casa aceea goi și răniți. 17 Lucrul acesta a ajuns să fie cunoscut de toți, atât de iudeii, cât și de grecii care locuiau în Efes. Și teama a pus stăpânire pe toți, iar numele Domnului Isus era preamărit. 18 Mulți dintre cei care deveniseră credincioși veneau să-și mărturisească și să-și recunoască deschis faptele. 19 Și mulți dintre cei care practicau magia și-au adunat cărțile și le-au ars în fața tuturor+. S-a calculat prețul acestora și s-a constatat că valorau 50 000 de arginți. 20 Astfel, cu mare putere, cuvântul lui Iehova se răspândea și triumfa+.
21 După ce s-au întâmplat aceste lucruri, Pavel a hotărât* ca, după ce va trece prin Macedonia+ și Ahaia, să se ducă la Ierusalim+. El a zis: „După ce voi merge acolo, va trebui să merg și la Roma+”. 22 Astfel, i-a trimis în Macedonia pe doi dintre cei care îl ajutau, pe Timotei+ și pe Erast+, dar el a mai rămas un timp în provincia Asia.
23 În timpul acela a avut loc o mare tulburare+ în ce privește Calea+. 24 Căci un om pe nume Dimitrie, un argintar care făcea din argint mici sanctuare ale lui Artemis, le aducea mult câștig meșteșugarilor+. 25 El i-a strâns pe aceștia și pe alții care aveau aceeași meserie și a zis: „Bărbaților, voi știți bine că din această ocupație vine bunăstarea noastră. 26 Voi vedeți și auziți cum nu numai în Efes+, ci aproape în toată provincia Asia, acest Pavel a convins o mulțime foarte mare și a făcut-o să-și schimbe părerea, spunând că dumnezeii făcuți de mâini nu sunt cu adevărat dumnezei+. 27 Mai mult, există nu numai pericolul ca această ocupație a noastră să ajungă disprețuită, ci și ca templul marii zeițe Artemis să fie considerat fără valoare, iar ea, la care se închină toată provincia Asia și pământul locuit, să-și piardă măreția”. 28 Auzind aceasta, oamenii s-au umplut de furie și au început să strige: „Mare este Artemis a efesenilor!”.
29 Atunci în oraș s-a produs o mare tulburare și s-au năpustit cu toții în teatru, luându-i cu forța pe Gaius și pe Aristarh+, tovarășii de călătorie ai lui Pavel+, care erau macedoneni. 30 Pavel voia să intre ca să se adreseze poporului, dar discipolii nu l-au lăsat. 31 Chiar unii dintre organizatorii de sărbători și de jocuri, care erau binevoitori față de el, i-au trimis vorbă, rugându-l insistent să nu se expună pericolului de a intra în teatru. 32 De fapt, unii strigau una, alții alta, căci adunarea era confuză, iar cei mai mulți nici nu știau de ce se adunaseră. 33 Atunci l-au scos din mulțime pe Alexandru, pentru că iudeii îl împingeau în față. Și Alexandru a făcut semn cu mâna, dorind să-și prezinte apărarea înaintea poporului. 34 Dar, când și-au dat seama că era iudeu, au izbucnit toți într-un glas și au strigat cam două ore: „Mare este Artemis a efesenilor!”.
35 După ce a potolit în cele din urmă mulțimea, administratorul* orașului a zis: „Bărbați din Efes, cine dintre oameni nu știe că orașul efesenilor are în grijă templul marii Artemis și chipul care a căzut din cer? 36 Așadar, întrucât aceste lucruri sunt de necontestat, ar trebui să rămâneți calmi și să nu acționați pripit. 37 Căci i-ați adus aici pe acești bărbați care nu sunt nici jefuitori de temple, nici blasfematori ai zeiței noastre. 38 De aceea, dacă Dimitrie+ și meșteșugarii care sunt cu el au o plângere împotriva cuiva, sunt zile de audiere și proconsuli. Să-și prezinte acuzațiile unii împotriva altora! 39 Însă, dacă vreți mai mult decât atât, lucrul acesta va trebui să se hotărască* într-o adunare legală. 40 Căci suntem în pericolul de a fi acuzați de rebeliune pentru întâmplarea de azi, fiindcă nu există niciun motiv prin care să putem justifica această gloată care provoacă dezordine”. 41 Și, după ce a spus aceste lucruri, a lăsat mulțimea să plece.