Isaia
14 Căci Iehova va arăta îndurare față de Iacob+ și va alege din nou Israelul.+ Îi va așeza* în țara lor,+ iar locuitorii străini li se vor alătura și se vor alipi de casa lui Iacob.+ 2 Oameni din alte popoare îi vor lua și îi vor duce înapoi la locul lor, iar casa lui Israel îi va avea în proprietate ca servitori și servitoare+ în țara lui Iehova. Îi vor lua captivi pe cei care i-au ținut captivi și vor stăpâni peste cei care îi obligau să muncească.
3 În ziua când Iehova îți va da odihnă, eliberându-te de durerea ta, de neliniștea ta și de sclavia grea la care ai fost supus,+ 4 vei rosti această batjocură* împotriva regelui Babilonului:
„S-a sfârșit cu cel care îi obliga pe alții să muncească,
a încetat asuprirea!+
5 Iehova a frânt toiagul celor răi,
sceptrul conducătorilor,+
6 pe cel care, în furia lui, lovea necontenit popoarele,+
pe cel care, în mânia lui, supunea națiunile, persecutându-le fără încetare.+
7 Acum tot pământul se odihnește, a scăpat de tulburare.
Oamenii strigă de bucurie.+
8 Chiar și ienuperii și cedrii Libanului
se bucură când văd ce ți s-a întâmplat.
Ei spun: «De când ai căzut,
niciun tăietor de lemne nu mai urcă împotriva noastră».
Din cauza ta, îi trezește pe cei care zac neputincioși în moarte,
pe toți conducătorii asupritori* ai pământului.
Îi ridică de pe tronurile lor pe toți regii națiunilor.
10 Toți vorbesc și îți spun:
«Și tu ai ajuns fără putere ca noi?
Și tu ai ajuns ca noi?
Larvele se întind sub tine ca un pat,
iar viermii îți sunt învelitoare».
12 Cum ai căzut din cer,
tu, cel strălucitor, fiu al zorilor!
Cum ai fost doborât la pământ,
tu, care subjugai națiunile!+
13 Tu ai zis în inima ta: «Voi urca la ceruri.+
Îmi voi înălța tronul mai presus de stelele lui Dumnezeu+
și voi sta pe muntele întâlnirii,
în regiunile cele mai îndepărtate ale nordului.+
14 Mă voi sui deasupra înălțimilor norilor,
mă voi face asemenea Celui Preaînalt».
16 Cei care te vor vedea se vor uita țintă la tine.
Te vor cerceta cu atenție, spunând:
«Oare acesta este omul care zguduia pământul,
care făcea să tremure regatele,+
17 care a prefăcut pământul locuit în pustiu
și i-a distrus orașele,+
care nu i-a lăsat pe prizonierii lui să se întoarcă acasă?».+
19 Dar tu ești aruncat fără să ai un loc de înmormântare,
ca un vlăstar* detestat,
acoperit cu oameni uciși, străpunși cu sabia,
aruncați într-o groapă plină de pietre,
ca un cadavru călcat în picioare.
Numele urmașilor răufăcătorilor nu va fi amintit niciodată.
21 Pregătiți-vă să-i măcelăriți pe fiii lui
din cauza vinovăției strămoșilor lor,
ca să nu se ridice și să ia în stăpânire pământul
și să umple lumea cu orașele lor”.
22 „Mă voi ridica împotriva lor”,+ zice Iehova al armatelor.
„Voi înlătura din Babilon numele și rămășița, copiii și urmașii”,+ zice Iehova.
23 „Voi da Babilonul în stăpânirea porcilor-spinoși, îl voi face un ținut mlăștinos și îl voi mătura cu mătura nimicirii”,+ zice Iehova al armatelor.
24 Iehova al armatelor a jurat:
„Așa cum mi-am pus în gând, așa se va întâmpla
și așa cum am hotărât, așa se va face.
Jugul lui va fi luat de pe ei
și sarcina lui va fi luată de pe umerii lor”.+
26 Aceasta este hotărârea luată* împotriva întregului pământ
și aceasta este mâna întinsă* împotriva tuturor națiunilor.
Mâna sa este întinsă,
și cine poate s-o întoarcă?+
28 În anul morții regelui Ahaz+ a fost dată această judecată:
29 „Nu te bucura, Filistia, nu, niciunul dintre ai tăi,
că sceptrul celui care te lovea a fost zdrobit!
Fiindcă din rădăcina șarpelui+ va ieși un șarpe veninos+
și urmașul ei va fi un șarpe veninos și iute*.
30 Întâii născuți ai sărmanilor se vor sătura*
și săracii se vor culca în siguranță.
Dar ție îți voi ucide rădăcina prin înfometare
și ce va rămâne din tine va fi omorât.+
31 Tânguiește-te, poartă! Strigă, orașule!
Te vei descuraja de tot, Filistia!
Fiindcă din nord vine un fum
și nimeni nu iese din rânduri”.
32 Și ce li se va răspunde mesagerilor națiunii?
Că Iehova a pus temelia Sionului+
și că aici se vor refugia cei sărmani din poporul său.