A doua carte a Cronicilor
32 După aceste lucruri și după aceste fapte de fidelitate,+ Sanherib, regele Asiriei, a venit și a invadat Iuda. A asediat orașele fortificate, vrând să pătrundă cu forța în ele și să le cucerească.+
2 Când a văzut că Sanherib venise și că voia să poarte război împotriva Ierusalimului, 3 Ezechia a hotărât, după ce s-a sfătuit cu prinții și cu războinicii lui, să astupe izvoarele de apă din afara orașului;+ și ei l-au ajutat. 4 S-au adunat mulți oameni și au astupat toate izvoarele și pârâul care curgea prin mijlocul țării, căci au zis: „De ce să vină regii Asiriei și să găsească apă din belșug?”.
5 Apoi, plin de hotărâre, el a reconstruit tot zidul dărâmat, a ridicat turnuri pe el și a mai făcut un zid în afară. De asemenea, a reparat Movila*+ Cetății lui David și a făcut o mulțime de arme* și de scuturi. 6 După aceea a pus comandanți militari peste popor, i-a strâns în piața publică de la poarta orașului și i-a îmbărbătat* zicând: 7 „Fiți curajoși și tari! Nu vă temeți și nu vă îngroziți din cauza regelui Asiriei+ și a întregii mulțimi care este cu el, căci cu noi sunt mai mulți decât cu el.+ 8 Cu el este un braț de carne*, dar cu noi este Iehova, Dumnezeul nostru, ca să ne ajute și să lupte pentru noi”.+ Și poporul a prins curaj auzind cuvintele lui Ezechia, regele lui Iuda.+
9 După aceasta, în timp ce era în apropierea Lachișului+ cu toată armata sa*, Sanherib, regele Asiriei, și-a trimis slujitorii la Ierusalim, la Ezechia, regele lui Iuda, și la toți iudeii din Ierusalim,+ zicând:
10 „Iată ce spune Sanherib, regele Asiriei: «În ce vă încredeți de rămâneți în Ierusalim când acesta este asediat?+ 11 Oare nu vă înșală Ezechia ca să vă dea morții prin înfometare și prin însetare când zice: „Iehova, Dumnezeul nostru, ne va scăpa din mâna regelui Asiriei”?+ 12 Oare nu Ezechia a îndepărtat locurile înalte+ și altarele+ Dumnezeului vostru* și a zis lui Iuda și Ierusalimului: „Înaintea unui singur altar să vă plecați și pe el să faceți să se înalțe fum de jertfă”?+ 13 Nu știți ce le-am făcut eu și strămoșii mei tuturor popoarelor altor țări?+ Au fost în stare dumnezeii națiunilor acelor țări să-și scape țara din mâna mea?+ 14 Care dintre toți dumnezeii acelor națiuni pe care strămoșii mei le-au nimicit* a fost în stare să-și scape poporul din mâna mea, pentru ca Dumnezeul vostru să fie în stare să vă scape din mâna mea?+ 15 Acum, nu-l lăsați pe Ezechia să vă amăgească sau să vă înșele în felul acesta!+ Nu vă încredeți în el, căci niciun dumnezeu al vreunei națiuni sau al vreunui regat n-a fost în stare să-și scape poporul din mâna mea sau din mâna strămoșilor mei. Cu atât mai puțin vă va scăpa Dumnezeul vostru din mâna mea!»”.+
16 Slujitorii săi au spus și alte lucruri împotriva lui Iehova, adevăratul Dumnezeu, și împotriva lui Ezechia, slujitorul său. 17 De asemenea, Sanherib a scris scrisori+ ca să-l insulte pe Iehova, Dumnezeul Israelului,+ și ca să vorbească împotriva lui, zicând: „Așa cum dumnezeii națiunilor acelor țări nu și-au scăpat poporul din mâna mea,+ tot așa nici Dumnezeul lui Ezechia nu-și va scăpa poporul din mâna mea”. 18 Ei strigau cu glas tare în limba iudeilor către oamenii din Ierusalim care erau pe zid ca să-i înfricoșeze și să-i înspăimânte și, astfel, să poată cuceri orașul.+ 19 Și vorbeau împotriva Dumnezeului Ierusalimului așa cum vorbeau împotriva dumnezeilor popoarelor pământului, care sunt lucrarea mâinilor omului. 20 Dar regele Ezechia și profetul Isaia,+ fiul lui Amoț, se rugau cu privire la aceasta și strigau către ceruri după ajutor.+
21 Atunci Iehova a trimis un înger, care i-a nimicit pe toți războinicii viteji,+ pe conducătorii și pe comandanții din tabăra regelui Asiriei, iar acesta s-a întors umilit în țara lui. Mai târziu, el a intrat în casa* dumnezeului său, iar acolo unii dintre fiii săi l-au ucis cu sabia.+ 22 Astfel, Iehova i-a salvat pe Ezechia și pe locuitorii Ierusalimului din mâna lui Sanherib, regele Asiriei, și din mâna tuturor celorlalți și le-a dat odihnă de jur împrejur. 23 Mulți oameni i-au adus daruri lui Iehova la Ierusalim și lucruri alese lui Ezechia, regele lui Iuda,+ care, după aceasta, a fost foarte respectat de toate națiunile.
24 În zilele acelea, Ezechia s-a îmbolnăvit și a fost pe moarte. Atunci el s-a rugat lui Iehova,+ care i-a răspuns și i-a dat un semn*.+ 25 Dar Ezechia n-a arătat recunoștință pentru binele care i se făcuse, căci inima i s-a umplut de trufie. Astfel, mânia s-a abătut asupra lui și asupra lui Iuda și a Ierusalimului. 26 Totuși, Ezechia s-a umilit după ce inima i se umpluse de trufie+ și la fel au făcut și locuitorii Ierusalimului, iar mânia lui Iehova nu s-a abătut asupra lor în zilele lui Ezechia.+
27 Și Ezechia a ajuns să aibă multe bogății și multă glorie;+ și-a făcut depozite+ pentru argint, pentru aur, pentru pietre prețioase, pentru balsam, pentru scuturi și pentru toate obiectele de valoare. 28 A făcut și locuri de depozitare pentru recolta de cereale, pentru vinul nou și pentru ulei, precum și grajduri pentru tot felul de animale și staule pentru turme. 29 A ajuns să aibă orașe și multe turme și cirezi, căci Dumnezeu i-a dat foarte multe bunuri. 30 Ezechia a fost cel care a astupat izvorul de sus al apelor+ Ghihonului+ și le-a deviat în jos, spre vest, până în Cetatea lui David.+ Și Ezechia a reușit în toate lucrările lui. 31 Însă, când prinții Babilonului și-au trimis purtătorii de cuvânt la el ca să-l întrebe despre semnul*+ care apăruse în țară,+ adevăratul Dumnezeu l-a lăsat singur ca să-l pună la încercare+ și să știe tot ce era în inima lui.+
32 Celelalte fapte ale lui Ezechia și actele sale de iubire loială+ sunt scrise în viziunea profetului Isaia,+ fiul lui Amoț, în Cartea regilor lui Iuda și ai Israelului.+ 33 Ezechia a adormit alături de strămoșii săi și a fost înmormântat în locul pe unde se urcă la mormintele fiilor lui David.+ Și tot Iuda și locuitorii Ierusalimului l-au onorat la moartea lui. În locul lui a devenit rege Manase, fiul său.