Fascinanta Etiopie

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN ETIOPIA

ANI de zile, Etiopia a fost cunoscută drept imperiul ascuns. Şi, în timp ce secolele de izolare au luat sfârşit, în prezent puţini ştiu câte ceva despre fascinanta sa istorie, despre diversitatea de populaţii şi culturi de aici şi despre caracteristicile sale geografice neobişnuite. Având peste 50 de milioane de locuitori — aproape la fel ca Franţa —, ea este o ţară care cu greu poate fi trecută cu vederea.

Potrivit dovezilor, vechii greci au fost cei care au născocit cuvântul „Etiopia“, care înseamnă „regiunea feţelor arse de soare“. Însă istoria politică de la începuturile ei este învăluită în mister şi legendă. Conform tradiţiei, se spune că Etiopia a făcut parte din vechea Sebă, bine cunoscută în paginile Bibliei, şi că regina ei a fost acea bogată demnitară care l-a vizitat pe regele Solomon. Astfel, mai mulţi conducători din trecut ai Etiopiei au susţinut că erau descendenţi ai unui bărbat pe nume Menelik, care se presupune că ar fi fost copilul rezultat în urma unei poveşti de dragoste dintre Solomon şi această regină.

Însă este foarte probabil ca Seba să fi fost în realitate situată în sud-vestul Arabieia. Biblia vorbeşte despre Etiopia şi în partea sa ebraică („Vechiul Testament“), şi în cea grecească („Noul Testament“). De exemplu, în Faptele Apostolilor, capitolul 8, se vorbeşte despre un „famen“, adică un înalt funcţionar guvernamental, din Etiopia care s-a convertit la creştinism. Însă, în conformitate cu actualele graniţe, Etiopia din timpurile biblice se întindea la început în zona care este cunoscută în prezent ca fiind Sudan.

Cam prin secolul al III-lea e.n., în Etiopia a fost instaurat regatul Aksum. Acesta a ajuns în perioada sa de glorie sub domnia regelui ‛Ēzānā, în secolul al IV-lea. Fiind el însuşi un creştin convertit, ‛Ēzānā a convertit întregul său imperiu la „creştinism“. Etiopia a menţinut o vreme legăturile cu lumea occidentală, însă aceste relaţii au fost întrerupte în secolul al VII-lea. Iată ce se spune în The Encyclopedia Americana: „După aceea, timp de aproape 1 000 de ani, Etiopia a fost izolată de restul lumii creştine, încercând să se apere împotriva musulmanilor care avansau din nord şi din est, precum şi împotriva invadatorilor păgâni din sud“. Ceea ce a dus în mod deosebit la izolarea Etiopiei de restul creştinătăţii a fost cucerirea Egiptului şi a Nubiei de către musulmani.

Spre deosebire de alte ţări africane, Etiopia nu a cunoscut niciodată o perioadă îndelungată de colonizare europeană, cu excepţia unei scurte prezenţe a italienilor cam pe la începutul acestui secol şi în anii 1935–1941. În anul 1974, o lovitură de stat militară a pus capăt într-un mod violent acestui vechi imperiu. Începând din 1991, în urma reformelor făcute de un nou guvern, această ţară a devenit o societate mult mai deschisă relaţiilor externe. Prin urmare, acum este posibil să privim mai de aproape această ţară, cândva ascunsă privirilor.

Populaţia şi cultura

Este greu să generalizezi atunci când este vorba despre etiopieni, deoarece printre ei există o atât de mare varietate! Aici există nomazii afar, care cutreieră canicularul deşert Danakil. Spre vest întâlnim populaţia nilotă, care are tenul închis la culoare. În sud locuieşte, în principal, populaţia oromo. Populaţia amhară trăieşte în regiunile muntoase centrale, cultivând terenul chiar şi pe vârfurile munţilor bătuţi de vânturi. Aşadar, nu este surprinzător faptul că în Etiopia se vorbesc aproape 300 de limbi. Grupurile etnice au propriul lor stil de pieptănătură, îmbrăcăminte şi arhitectură. Arhitectura variază de la tukul, locuinţe circulare din bambus, întâlnite îndeosebi în sud, la locuinţe din chirpici cu acoperiş de paie, în Etiopia Centrală, şi la construcţii cu etaj, făcute din piatră, în regiunile din nord.

De asemenea, există o varietate fascinantă de nume proprii. Nefiind doar nişte simple etichete, numele cu rezonanţă exotică au o semnificaţie care este aproape întotdeauna foarte cunoscută în partea locului. Fetele poartă, probabil, nume ca Fikre (dragostea mea), Desta (bucurie), Senait (bunătate), Emnet (credinţă), Ababa (floare) sau Trunesh (eşti bună). Iată şi câteva exemple de nume de băieţi: Berhanu (lumină), Wolde Mariam (fiul Mariei), Gebre Yesus (slujitorul lui Isus), Haile Sellassie (puterea trinităţii) sau Tekle Haimanot (sămânţa religiei).

Multe dintre aceste nume constituie o dovadă clară a influenţei pe care a avut-o religia ortodoxă. Într-adevăr, religia s-a infiltrat aproape în toată cultura etiopiană! Cele 13 luni din calendar sunt pline de sărbători religioase. Cele mai importante dintre acestea sunt: Meskel, „Sărbătoarea Crucii“, şi Timkat, cu ocazia căreia se organizează o procesiune plină de culoare pentru a sărbători botezul lui Cristos. Şi nu trebuie să ne surprindă deloc faptul că cea mai mare parte a artei tradiţionale din Etiopia este de natură religioasă.

Caracteristici geografice

Când aruncaţi pentru prima dată o privire asupra Etiopiei, nu trebuie să scăpaţi din vedere nici geografia ei extraordinar de frumoasă. O caracteristică deosebită este Great Rift Valley, o linie de fractură tectonică ce împarte ţara în două în drumul său spre Kenya. De-a lungul acesteia, pe margini, se găsesc multe izvoare termale şi peşteri. Valea este presărată cu şapte lacuri încântătoare. Platouri muntoase de peste 2 000 de metri altitudine se ivesc de-o parte şi de alta, ultimele în partea nordică aparţinând Munţilor Maimuţelor. Aceştia sunt numiţi Acoperişul Africii, având un vârf de peste 4 600 de metri înălţime! Vârfurile semeţe şi defileele care stârnesc admiraţia aflate în această zonă sunt cu adevărat extraordinare. Nu departe de aceste locuri se află lacul Tana şi izvorul Nilului Albastru. Acesta trece printr-un defileu impresionant şi şerpuieşte spre vest, îndreptându-se spre Sudan. În apropiere de lacul Tana, Nilul Albastru oferă un alt spectacol minunat: cascada Tisissat, ale cărei căderi de apă peste pereţii de stâncă sunt ca o versiune mai mică a faimoasei cascade Victoria. Înspre nord-est, bazine naturale de sare multicoloră împodobesc depresiunea Danakil, un deşert care ajunge până la cel mai de jos nivel din Africa. Acesta se află sub nivelul mării.

Producţia agricolă a Etiopiei cuprinde o varietate uimitoare de culturi, începând de la grâu, orz, bananieri, porumb şi bumbac până la viţă de vie, portocali şi o mare diversitate de mirodenii. Etiopia susţine că ea este şi leagănul cafelei, iar până în prezent este un producător principal de cafea boabe. Apoi, aici mai există o cereală africană neobişnuită, Eragrostis abyssinica. Ea se aseamănă cu iarba, iar seminţele sale micuţe sunt măcinate, obţinându-se astfel injera, principalul produs alimentar şi mâncarea naţională de aici. Injera se prepară într-un cuptor special şi este adesea oferită într-un mare coş rotund, care are rol decorativ, adică într-un mesob. Aşezat pe podeaua multor locuinţe etiopiene, mesob-ul nu este doar practic, ci este şi o parte nelipsită din decor!

Fauna

Ce ne prezintă Etiopia în ce priveşte fauna? O mare varietate. De fapt, în Etiopia se găsesc mai multe rezervaţii de animale aflate în zone izolate, rezervaţii care sunt populate cu o varietate de antilope şi de lei. Se spune că în această ţară trăiesc peste 830 de specii de păsări, dintre care unele se găsesc numai aici.

Printre animalele mai neobişnuite se numără maiestuoasa ibex walia, o superbă capră de munte care trăieşte numai pe înălţimile Munţilor Maimuţelor. Azi, numai câteva sute de exemplare mai trăiesc pe cele mai inaccesibile stânci abrupte. Ele pot sări peste prăpăstii, hăuri care parcă nu se mai termină, fără să alunece. Mai este apoi şi frumoasa maimuţă gelada. Din cauza părului ei lung şi a petei roşii de pe piept, care este foarte vizibilă, această maimuţă a mai fost numită şi „maimuţa-leu“ şi „babuinul cu inima sângerândă“. Nu trebuie să călătoriţi prea departe ca să vedeţi animale. De fapt, drumurile din Etiopia sunt adesea înţesate de cămile, catâri, vite şi măgari!

Este adevărat, ţara se confruntă în mod sigur cu probleme. Capitala, Addis Abeba, este o metropolă modernă cu peste un milion de locuitori. Însă ea se confruntă cu problema lipsei de locuinţe şi cu cea a şomajului. Seceta şi războiul civil au dus la apariţia celor fără adăpost, a invalizilor şi a unui mare număr de văduve şi orfani. Martorii lui Iehova din această ţară depun mari eforturi ca să-i ajute pe etiopieni să înţeleagă că singura soluţie la problemele lor este Regatul lui Dumnezeu condus de Cristos Isus. — Matei 6:9, 10.

Până atunci, Etiopia este o ţară care merită să fie cunoscută. Sperăm ca această fugară privire pe care am aruncat-o asupra ei să vă fi stimulat interesul şi poate că, într-o bună zi, veţi mai privi încă o dată această ţară fascinantă, de data aceasta la faţa locului.

[Notă de subsol]

[Legenda fotografiilor de la pagina 18]

„Mesob-ul“ este folosit pentru a servi „injera“, mâncarea naţională a Etiopiei.