Lumea în obiectiv

Cardinalul explică ce a spus papa

Ca o completare la ceea ce a spus papa Ioan Paul, şi anume că teoria evoluţiei nu este „doar o ipoteză“, cardinalul O’Connor, cardinal al New York-ului, a sugerat că Adam şi Eva ar fi putut avea „o altă formă“, nu cea de bărbat şi femeie. Aşa cum s-a dat publicităţii în cotidianul new-yorkez Daily News, O’Connor a declarat că ‘Biserica Catolică rămâne deschisă la cercetările ştiinţifice şi că aşa stau lucrurile în cazul evoluţiei biologice’. Cu ocazia unei predici ţinute la Catedrala St. Patrick, cardinalul a spus: „Este posibil ca atunci când au fost create cele două persoane despre care noi vorbim ca fiind Adam şi Eva, acestea să fi avut o altă formă, iar Dumnezeu le-a insuflat viaţă, le-a dat un suflet — aceasta este o chestiune ştiinţifică“. Un titlu dintr-un ziar conservator din Italia, Il Giornale, a rezumat: „Papa declară că este posibil să provenim din maimuţe“.

Sfat pentru papă

Ziaristul catolic italian Vittorio Messori este de părere că membrii ierarhiei actualei Biserici Catolice vorbesc prea mult. El sugerează că aceştia îşi ‘simplifică şi îşi concentrează’ mesajele. Într-un interviu dat publicităţii de agenţia catolică de ştiri Adista, el a declarat: „Un calcul rapid dezvăluie că Biserica, la toate nivelurile, a rostit în ultimii 20 de ani mai multe cuvinte decât în ultimele 20 de secole. Cu cât cineva vorbeşte mai mult, cu atât este ascultat mai puţin. Am propus un al şaptelea an sabatic pe parcursul căruia Biserica trebuie să tacă, începând de la ajutorul parohului şi până la papă. . . . Toate aceste vorbe şi enciclice care s-au înmulţit . . . eu le-am citit, dar câţi alţii o mai fac? Ar trebui să facem sacrificiul de a ne întoarce la obiceiul papilor de acum câteva decenii. Ei obişnuiau să trimită maximum trei enciclice“.

Senzaţii tari care ucid

Bungee jumping-ul, căţăratul fără coardă pe stânci, skydiving-ul, base jumping-ul — sporturi care oferă senzaţii tari — au început să fie la modă în Franţa. Ziarul parizian Le Monde i-a întrebat pe mai mulţi specialişti de ce sporturile care oferă senzaţii tari au devenit în Franţa atât de populare. Alain Loret, directorul centrului de studii pentru inovaţii sportive, a declarat că unul dintre motive este faptul că sporturile tradiţionale, care necesită reguli, disciplină şi antrenament, nu mai corespund cu valorile tinerilor de azi, care pun accentul mai mult pe libertate şi pe distracţie decât pe necesitatea unei discipline. Potrivit sociologului francez David Le Breton, „popularitatea crescândă de care se bucură sporturile cu un grad ridicat de periculozitate este o reflectare a crizei valorilor morale. Într-adevăr, nu mai ştim pentru ce trăim. Societatea noastră nu ne spune că viaţa merită să fie trăită. Prin urmare, căutarea senzaţiilor tari . . . poate fi înţeleasă ca o modalitate de a-i da vieţii un sens“. Cu toate acestea, din ce în ce mai mulţi tineri îşi riscă viaţa şi mor.

O nouă vizită în vechea Alexandrie

La începutul anului trecut, arheologii au anunţat că au descoperit în apele din apropierea oraşului Alexandria, Egipt, Farul din Alexandria, un far vechi de 2 200 de ani, una dintre cele şapte minuni ale lumii antice. Acum ei spun că au găsit „ruinele anticei Curţi din Alexandria la circa şase metri sub apele din partea estică a vechiului port al Alexandriei“, precizează The Vancouver Sun. Franck Goddio, specialist francez în arheologie marină, este de părere că în acest loc se găsesc ruinele reşedinţei şi ale templului lui Marc Antoniu şi cele ale palatului Cleopatrei, precum şi amfore pentru vin, coloane de granit, străzi pavate şi alte vestigii ale oraşului antic. Cercetătorii au descoperit „un frumos port ocrotit de un lung dig care se află încă în stare bună după 2 000 de ani, însă este acoperit de ape“, a spus Goddio. Alexandria poartă numele lui Alexandru cel Mare, care în 332 î.e.n, când a văzut minunatul port, a hotărât ca în acest loc să se construiască un oraş. Acesta a devenit un centru cultural şi comercial care a rivalizat cu Atena şi Roma. Faimoasa bibliotecă din Alexandria s-a aflat aici. Însă în evul mediu, cea mai mare parte din oraşul antic a dispărut, acesta fiind distrus de cutremure şi de incendii şi înghiţit de apele mării.

Când începe mileniul?

Pe 31 decembrie 1999, la miezul nopţii, o mulţime de oameni de pe tot globul vor sărbători începutul unui nou mileniu, aceştia făcându-şi deja planuri pentru petreceri extravagante. Deşi este „firesc ca un astfel de an cu o asemenea cifră rotundă“ să fie sărbătorit, „vorbind în termeni exacţi, vom sărbători [însă] cel de-al 2 000-lea an, adică ultimul an al mileniului, şi nu începutul noului mileniu“, se spune într-o declaraţie publicată de Observatorul Regal Greenwich, din Cambridge, Anglia. Această confuzie se datorează trecerii de la î.e.n. la e.n., aşa cum a fost ea stabilită de Bede, istoric şi teolog din secolul al VII-lea, care s-a străduit să dateze evenimentele după naşterea lui Isus. Nu a fost inclus nici un an zero, astfel că timpul care s-a scurs între prima zi a anului 1 î.e.n. şi prima zi a anului 1 e.n. nu a fost decât de un an. Ca urmare, primul mileniu a început cu prima zi a anului 1 e.n. şi s-a sfârşit în ultima zi a anului 1000 e.n. Aşadar, cel de-al doilea mileniu a început la 1 ianuarie 1001. „Prin urmare este clar că începutul noului mileniu va fi pe 1 ianuarie 2001“, au declarat cercetătorii. În orice caz, sărbătorile se vor baza în exclusivitate pe calendarul gregorian şi nu pe adevărata dată a naşterii lui Isus, despre care se ştie în prezent că s-a născut un pic mai înainte.

Un record de neinvidiat

„Statele Unite deţin cel mai mare număr de cazuri de boli transmisibile sexual raportat la toate ţările dezvoltate din lume şi nu au un sistem naţional eficient pentru a combate această epidemie, [declară] un grup de specialişti în domeniul sănătăţii“, ştirea fiind dată publicităţii de The New York Times. Potrivit părerii unui comitet al Institutului de Medicină, o filială a Academiei Americane de Ştiinţă, zeci de boli transmisibile sexual purtate de americani ar putea fi prevenite, însă ele continuă să cauzeze grave probleme de sănătate, cum ar fi cancerul, în fiecare an murind mii de persoane. După ce au efectuat un studiu timp de 18 luni, cei 16 membri ai comitetului au descoperit că, la fiecare 43$ cheltuiţi pe tratament sau folosiţi pentru alte cheltuieli, doar 1$ a fost cheltuit pentru a preveni bolile. În raport, ei declară că un sfert din cele 12 milioane de noi cazuri care se estimează că apar în fiecare an îi afectează pe adolescenţi. Netratate, aceste boli — printre care se numără, herpesul, hepatita B, chlamydia, gonoreea şi sifilisul — pot cauza sterilitate, malformaţii congenitale, avorturi, cancer şi moarte. Fără să mai socotim preţul virusului HIV transmis sexual, virus care provoacă SIDA, aceste boli costă ţara cel puţin 10 miliarde de dolari în fiecare an.

În căutarea Antarcticii curate

În ciuda temperaturilor din timpul verii de numai –10°C, numărul de persoane care vin să viziteze Antarctica s-a dublat în ultimii zece ani. Zece mii de persoane au făcut rezervări pentru vacanţe ce costă până la 9 000$, ca să vadă acest continent aflat la cea mai sudică latitudine, având pinguini, foci şi minunate ţinuturi îngheţate care se întind pe o suprafaţă de 13 milioane de kilometri pătraţi. Însă aceşti călători neînfricaţi se plâng imediat de resturile lăsate în urma lor de ţările care au lucrat aici — barăci, canistre de combustibil, gunoaie şi chiar computere vechi abandonate, anunţă ziarul londonez The Independent. Dr. Bernard Stonehouse, de la Institutul Polar Scott, din Cambridge, Anglia, care a publicat primul ghid turistic al acestei zone, spune următoarele despre persoanele care au poluat zona: „În trecut, ei pur şi simplu nu şi-au făcut probleme că mai trebuiau să facă şi ordine, însă acum sunt puşi să-şi facă probleme. Turiştii şi vizitatorii s-au plâns că nu au plătit ca să vadă un morman de gunoaie“.

Loteriile întrec bisericile

Americanii cheltuiesc mai mulţi bani la loterii decât pentru contribuţii la bisericile lor, declară Associated Baptist Press. Revista Christian Century a dat publicităţii o comparaţie făcută între cifrele unui raport al Biroului American de Recensământ şi cele publicate în anuarul Yearbook of American and Canadian Churches, comparaţie care arată că în 1994, americanii au cheltuit 26,6 miliarde de dolari la loteriile oficiale, însă au contribuit la bisericile lor cu numai 19,6 miliarde de dolari.

Nu pentru ţânţari

Zapper-ele pentru insecte, acele dispozitive electrice atârnate afară ca să atragă insectele pe timpul nopţii şi care le electrocutează cu zgomot, nu funcţionează şi în cazul ţânţarilor. „Aceste dispozitive sunt efectiv inutile“, spune George B. Craig jr, profesor de entomologie. Majoritatea ţânţarilor nu sunt atraşi de lumină, iar atunci când intră în casă pentru a lua masa, femelele — care înţeapă — caută amoniac, dioxid de carbon, căldură şi alte secreţii ale pielii, şi nu ceea ce degajă zapper-ele pentru insecte. Negăsind aşa ceva, ele se îndepărtează. În plus, a încerca să ucizi ţânţari cu zapper-ul este ca şi cum „a-i încerca să goleşti marea cu linguriţa“, spune dr. Craig. Un ţânţar femelă poate da naştere la peste 60 000 de descendenţi doar într-o jumătate de vară. Un studiu de trei luni a arătat că într-o noapte obişnuită, numai 3% din insectele ucise de zappere au fost femele de ţânţar. Zapper-ele, spune Craig, „ar trebui să se vândă la raionul de divertisment la domiciliu, nu la cel cu articole de grădinărit“.