Lumea în obiectiv
SIDA şi Asia
Cu toate că în unele naţiuni occidentale s-a înregistrat o uşoară reducere a numărului de cazuri de SIDA, epidemia proliferează vertiginos în multe zone ale Asiei. Potrivit unui raport al periodicului Asiaweek, numărul de cazuri din India „a crescut de 71 de ori în prima jumătate a anilor ’90“. Thailanda, care în 1990 ocupa locul al 57-lea din lume în ce priveşte numărul cazurilor de SIDA, a urcat pe locul al cincilea pe la mijlocul anilor ’90. Cambodgia a trecut de pe locul 173 pe locul 59. Şi în Republica Filipinelor s-a înregistrat o creştere de 131 la sută în aceeaşi perioadă. Mulţi susţin că, în unele dintre aceste ţări, se poate da vina, într-o anumită măsură, pe dezvoltarea comerţului cu copii în scopuri sexuale, dar în Asiaweek se afirmă că unii politicieni ale căror ţări „se bazează mult pe dolarii proveniţi din turism . . . întârzie să ia măsuri serioase“ împotriva acestei dezvoltări.
Alergii în Germania
Un studiu publicat de Asociaţia Federală a Companiilor de Asigurări Medicale din Germania a arătat că unu din patru germani care au peste 14 ani suferă de o anumită alergie. Cea mai cunoscută formă de alergie este guturaiul, care afectează aproape şase milioane de oameni. Aproximativ 2,3 milioane de oameni sunt alergici la soare, iar peste 2 milioane, la părul de animale, raportează Süddeutsche Zeitung. Mai mult de 40 la sută dintre cei care suferă de alergii iau medicamente pentru boala lor şi 10 la sută afirmă că simptomele le reduc mult din activităţile zilnice. Sondajul a mai dezvăluit că persoanele care au anumite „îndeletniciri sau profesii, cum ar fi cea de brutar, tâmplar, asistentă sau medic, sunt foarte predispuse la alergii“.
Spălaţi-vă pe mâini!
„Spălatul pe mâini este cel mai eficient, cel mai simplu şi cel mai ieftin mod de a preveni răspândirea multor infecţii“, se spune în ziarul italian Corriere della Sera. Cu toate acestea, „mai mult de trei din zece italieni nu îşi spală mâinile după ce folosesc toaleta, chiar dacă urmează să mănânce imediat după aceea“. Rezultatele acestui sondaj sunt aproape identice cu cele obţinute în urma unor sondaje asemănătoare efectuate în alte ţări. „Mâinile transmit microbii în mâncare şi cauzează o contaminare în lanţ“, explică Enrico Magliano, microbiolog. Cum poate fi întrerupt acest lanţ? Spălaţi-vă pe mâini — de asemenea, sub unghii — cu săpun şi cu apă fierbinte sau călduţă timp de cel puţin 30 de secunde (perioadă minimă necesară pentru a înlătura bacteriile). Aceasta implică frecarea lor timp de 10 până la 15 secunde. Spălaţi-vă şi ştergeţi-vă bine pe mâini, începând cu antebraţul şi sfârşind cu degetele, se spune în articol.
Abuzul asupra copiilor şi sistemul imunitar
În conformitate cu ceea ce spun cercetătorii de la Universitatea Mie din Japonia, când un copil este supus mai mult timp abuzului, sistemul lui imunitar slăbeşte, copilul devenind vulnerabil la boli. În această universitate s-au efectuat studii asupra cadavrelor a 50 de copii între o lună şi nouă ani care muriseră în urma unor hemoragii cerebrale sau a altor afecţiuni cauzate de abuzul fizic. Timusul copiilor, „glanda care controlează funcţiile sistemului imunitar, se atrofiase pe jumătate“, se raportează în Mainichi Daily News. Cu cât abuzul este de durată mai mare, cu atât timusul se contractă mai mult. De fapt, „glanda unui copil care fusese supus la abuzuri timp de şase luni cântărea doar a şaisprezecea parte din mărimea glandei unui copil care nu fusese abuzat“, spunea ziarul. Cercetătorii au mai văzut astfel de atrofieri la copiii care fuseseră abuzaţi psihic sau suferiseră de malnutriţie din cauza incapacităţii părinţilor de a le asigura hrană.
Legătura Chinei cu Mesopotamia
Mult timp s-a crezut că civilizaţia chineză antică şi-a avut originea în valea Hwang He din China, fiind în afara oricărei influenţe externe. În urma unei descoperiri arheologice recente, această teorie este pusă acum sub semnul întrebării. Revista franceză Courrier International raportează că s-au efectuat nişte săpături lângă Ch’eng-tu, în provincia chineză Szechwan, iar o echipă de arheologi au scos la iveală vestigii ale ceea ce pare a fi un templu antic construit în interiorul unei fortificaţii. Arheologii spun că structura şi forma templului sunt foarte asemănătoare cu ziguratele Mesopotamiei antice. Profesorul Ichiro Kominami de la Universitatea din Kyoto a afirmat că „este posibil ca [Szechwan] să fi fost leagănul unei civilizaţii chineze antice unice, care avea legături strânse cu civilizaţiile de pe malul fluviului Indus şi cu cele din Mesopotamia“.
Dezastrele cauzate de hepatita B
Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că peste un milion de oameni mor în fiecare an din cauza hepatitei B. Jagdish Chinnappa, medic pediatru, afirmă că aproape 150 000 dintre aceste decese au loc în India. La o conferinţă organizată de o companie farmaceutică multinaţională, el a explicat că în India există „între 35 şi 40 de milioane de persoane contaminate cu HBV [virusul hepatitei B], ceea ce constituie 10 la sută din totalul celor contaminaţi de pe glob“, se raportează în The Times of India. Ziarul adaugă că „unul din două cazuri de boli cronice ale ficatului şi opt din zece cazuri de cancer la ficat aflat în fază incipientă sunt cauzate de infecţia cu virusul hepatitei B“.
Poluarea aerului din încăperi
Un studiu recent efectuat de Institutul de Cercetări Energetice Tata (TERI) din New Delhi (India) arată că 2,2 milioane de indieni mor în fiecare an de boli cauzate de poluare. În The Indian Express se precizează că, potrivit acestui studiu, poluarea aerului din încăperi constituie o cauză principală. Femeile care locuiesc în cartiere sărăcăcioase, unde, pentru gătit, se folosesc drept combustibili cărbunele, lemnul şi îngrăşămintele, se expun celui mai mare risc. Deşi se iau măsuri pentru a ţine sub control poluarea atmosferei, experţii sunt de părere că nu s-a realizat foarte mult în privinţa reducerii riscului la care sunt expuşi milioane de oameni în propriile locuinţe. „Există o criză ascunsă pentru care nici o soluţie de moment nu este posibilă“, afirmă R. K. Pachauri, directorul TERI.
Războaie pentru apă
La primul Congres internaţional de hidrologie, care a avut loc în martie 1997 în Marrakech (Maroc), s-au făcut preziceri sumbre referitoare la viitorul resurselor de apă ale planetei. Poluarea, seceta şi creşterea populaţiei pun în pericol resursele de apă mai mult ca oricând. Aşa cum se raportează în ziarul francez Le Monde, „nevoia de apă creşte de două ori mai rapid decât populaţia lumii“. În conformitate cu Organizaţia Mondială de Meteorologie, în anul 2025 două treimi din populaţia lumii vor locui în zone în care resursele de apă nu vor satisface cererea. Dacă nu se va găsi o soluţie rezonabilă, unii specialişti cred că, în secolul al XXI-lea, apa va cauza războaie. Ziarul Le Monde spune că deja „Naţiunile Unite au detectat aproximativ 300 de posibile zone de conflict“.
Crime violente în Venezuela
Cu o populaţie de 20 000 000 de locuitori, Venezuela înregistrează în fiecare lună în medie 400 de crime, spune ziarul El Universal. Un studiu efectuat de o organizaţie afirmă că principalele cauze ale creşterii criminalităţii nu sunt de ordin economic, ci, mai degrabă, sociocultural. Sub titlul „Sărăcia nu este cauza primordială a delincvenţei“, în ziar se spunea că, potrivit raportului, violenţa în Venezuela este promovată de lipsa valorilor morale şi a educaţiei din partea părinţilor. Pentru a îmbunătăţi situaţia, experţii recomandă ca părinţii să fie instruiţi să-şi educe cu responsabilitate copiii şi îi încurajează pe oameni să fie mai preocupaţi de familiile lor.
Promovarea unui stil de viaţă sănătos
În raportul mondial pe anul 1997, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) avertizează că omenirea se află în faţa unei „crize [crescânde] a suferinţei“. În fiecare an, cancerul şi bolile de inimă împreună cu afecţiunile cronice ucid peste 24 de milioane de oameni şi ameninţă să îngreuneze poverile a sute de milioane de alte persoane. Pe parcursul următorilor 25 de ani, în majoritatea ţărilor se aşteaptă ca numărul cazurilor de cancer să se dubleze. Bolile de inimă şi apoplexia, ucigaşii numărul unu în ţările bogate, vor deveni mult mai răspândite în ţările sărace. Ca răspuns la toate aceste eventualităţi, OMS face apel la o campanie mondială „intensă şi susţinută“ de promovare a unui stil de viaţă sănătos şi la reducerea factorilor de risc, cum ar fi alimentaţia nesănătoasă, fumatul, obezitatea şi lipsa exerciţiilor fizice — care, deseori, au drept rezultat boli mortale.