Un pod care poartă numele lui Vasco da Gama
DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN PORTUGALIA
ZIARELE portugheze erau pline de ştiri care anunţau că unul dintre cele mai lungi poduri din Europa tocmai fusese inaugurat într-un spectacol de focuri de artificii. Data de 29 martie 1998 marca inaugurarea Podului Vasco da Gama, lung de 17,2 kilometri. Purtând numele navigatorului portughez care în secolul al XV-lea a stabilit calea pe apă ce leagă Europa Occidentală de India, noul pod deschide noi rute spre nordul industrializat al ţării, spre plajele aurii sudice din Algarve şi spre Spania.
Fiind al cincilea în lume ca lungime, podul traversează estuarul fluviului Tajo, întinzându-se din Lisabona, capitala Portugaliei, până în oraşul Montijo, situat pe malul sudic. Porţiunea suspendată, lungă de 826 de metri, permite trecerea navelor la 45 de metri mai jos.
Un început festiv
Ceremonia de deschidere a început, de fapt, cu o mare petrecere cu o săptămână înainte de inaugurarea oficială. Da, emoţiile au culminat duminică, 22 martie, întrucât fuseseră invitaţi 15 000 de oameni la o masă tradiţională portugheză de feijoada, o mâncare de fasole înăbuşită. Unde urmau să mănânce atâţia oameni? Fireşte, pe noul pod! Ce privelişte: o masă întinsă pe o distanţă de 5 kilometri! Servirea mesei a fost încununată cu succes, iar invitaţii au apreciat gestul.
O necesitate crescândă
De ce a fost necesară construirea unui pod de genul acesta? Din anul 1966, Lisabona a folosit podul suspendat lung de 1 013 metri inaugurat la data de 25 aprilie a aceluiaşi an. Traficul zilnic ajungea în medie la 130 000 de vehicule. Imaginaţi-vă aglomeraţia din orele de vârf şi din week-end-uri! Pentru navetişti nu era ceva neobişnuit să petreacă două sau trei ore pe traseul dintre Lisabona şi sudul Portugaliei. Aşadar, era necesară o alternativă. Cele şase benzi ale noului pod, situat la o distanţă de aproximativ 13 kilometri în amonte, au adus o oarecare uşurare. Se are în vedere construirea unei alte benzi pentru fiecare direcţie odată ce traficul va ajunge la 52 000 de vehicule pe zi. Se speră că traficul va înainta rapid, limita de viteză fiind de 100 de kilometri pe oră.
Trecerea podului
Vă invităm să ne însoţiţi la intrarea pe pod din partea sudică, din Montijo. Lăsând în urmă uscatul şi terenul mlăştinos, ne aflăm pe porţiunea de 10 kilometri a fluviului Tajo. Acum este maree înaltă şi suntem complet înconjuraţi de ape. Îmbrăcămintea rutieră antiderapantă împreună cu cei 1 500 de piloni de susţinere situaţi de-a lungul podului ne dau un sentiment de siguranţă.
Ajungem acum la porţiunea suspendată a podului. Această deschidere este susţinută de cabluri de tensiune care atârnă asemenea unor vele triumfătoare din vârful a doi piloni înalţi de 150 de metri. Fundaţia pilonilor de susţinere are o adâncime de 50 până la 65 de metri. Pentru o mai mare siguranţă, podul a fost construit ca să reziste la rafale de vânt care ating o viteză de până la 220 de kilometri pe oră şi la şocuri seismice de patru ori şi jumătate mai mari decât cutremurul care a distrus o mare parte a Lisabonei în 1755.
Odată ajunşi la capătul Podului Vasco da Gama, palmierii ne întâmpină călduros la periferia nord-estică a Lisabonei. Dacă dorim, ne putem continua călătoria pe supermagistrala care ne duce spre nordul ţării. Noul pod face posibilă călătoria în condiţii excelente pe o reţea de autostrăzi din Algarve, provincie situată în sud, până în provincia Minho, situată în nord, fără a fi necesar să luptăm cu traficul haotic al Lisabonei!
Măsuri de siguranţă
La construirea acestui pod s-a acordat o atenţie deosebită măsurilor de siguranţă. O simplă defecţiune a unui automobil ar putea cauza un mare blocaj de circulaţie. Totuşi, cu ajutorul celor 87 de camere video strategic amplasate pe pod şi la intrările acestuia, toate eventualele probleme în trafic sunt transmise la monitoarele situate la secţiile de poliţie şi la punctele de control al traficului. În cazul în care un automobil se opreşte, este declanşată o alarmă în camera de control.
Mai mult decât atât, un total de 36 de perechi de telefoane SOS au fost plasate la fiecare 400 de metri pe toată lungimea de 17 kilometri a podului. Cum funcţionează sistemul de intervenţie în caz de urgenţă? Pe pod circulă cu regularitate autovehicule speciale pentru a se îngriji de orice necesităţi care ar putea apărea, chiar stingând incendii sau remorcând dacă este necesar.
Dar în cazul în care au loc mari schimbări meteorologice? Două staţii meteorologice măsoară viteza, intensitatea şi direcţia vântului şi ţin sub observaţie starea vremii şi a şoselei, modificând limitele de viteză în funcţie de condiţiile atmosferice.
La frumuseţea simetriei podului contribuie şi iluminatul nocturn, care este asigurat de cele 1 200 de surse de iluminat de pe autostradă.
Dificultăţi ecologice
Faptul de a decide unde avea să fie construit noul pod nu a fost o sarcină uşoară. De ce aspecte trebuia să se ţină seama?
Din punct de vedere ecologic, alegerea locului prezenta o mare dificultate. Aceasta deoarece podul traversează o rezervaţie naturală de păsări, situată într-unul din cele mai mari estuare din Europa Occidentală. Au trebuit efectuate studii complexe cu privire la floră, la piscicultură, la păsări, la descoperirile arheologice, la calitatea apei şi a aerului şi la sutele de hectare de depresiuni saline. De ce atrage estuarul Tajo viaţa animală? Acesta este una dintre cele mai importante zone cu climat umed ale Portugaliei şi ale Europei, constituind un ideal teren de reproducere pentru multe păsări migratoare ocrotite la nivel internaţional, cum ar fi picioroangele, prundaşii de sărătură şi chirele mici. În timpul toamnei şi al iernii, mii de păsări vin în această mlaştină sărată pentru a se adăposti de maree.
A trebuit să se ţină cont şi de crescătoriile de peşti care există de mult timp aici. Aceasta presupunea o atenţie deosebită, deoarece peştii trebuiau protejaţi cât mai mult. Pentru a se ţine sub control crescătoriile, au fost etichetaţi trei mii de peşti, în principal limba-de-mare şi lupul-de-mare.
Dintr-o dată, acest liniştit habitat natural a simţit tumultul oraşului. În ce măsură va fi afectat acest mediu natural? Se speră că măsurile luate pentru conservarea preţioasei coaste sudice vor proteja pe cât posibil resursele naturale ale rezervaţiei.
Podul Vasco da Gama este o adevărată capodoperă a progresului ingineresc, a frumuseţii arhitectonice şi a simetriei. Portugalia se poate mândri pe drept cuvânt cu podul care poartă numele lui Vasco da Gama!
[Harta/Fotografia de la pagina 15]
(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)
PORTUGALIA
SPANIA
[Harta]
Lisabona
Montijo
Podul Vasco da Gama
[Provenienţa fotografiei]
Courtesy of Lusoponte/Sonomage