„Iată! Eu fac toate lucrurile noi“
1–4. a) De care dintre binefacerile ilustrate pe copertă v-ar plăcea să beneficiaţi? b) Ce perspectivă minunată vă este prezentată aici? c) Care sunt câteva texte biblice care stau la baza acestei speranţe?
Priviţi-i pe oamenii fericiţi de pe copertă! Nu v-ar face plăcere să vă număraţi printre ei? Cu siguranţă, veţi răspunde. În mijlocul lor domnesc pacea şi armonia după care tânjesc toţi oamenii. Persoane de orice rasă — negri, albi şi galbeni — stau împreună ca o singură familie. Ce bucurie! Ce unitate! Cu siguranţă, nimeni nu se îngrijorează din cauza pericolului pe care îl prezintă precipitaţiile radioactive sau din cauza ameninţării terorismului. Nici un avion militar nu tulbură liniştea cerului de deasupra acestui parc încântător. Nu există nici soldaţi, nici tancuri, nici tunuri. Nici măcar bastonul poliţistului nu este necesar pentru a menţine ordinea. Războaiele şi criminalitatea au dispărut. Nu există criză de locuinţe, iar fiecare are propria casă frumoasă.
2 Uitaţi-vă la aceşti copii! Este o plăcere să-i priveşti cum se joacă. Şi ce animale şi-au găsit ca tovarăşi de joacă! În acest parc nu e nevoie de gratii de fier, pentru că toate animalele trăiesc în pace atât unele cu altele, cât şi cu oamenii. Chiar şi leul şi mielul au devenit prieteni. Priviţi păsările cu penajul lor viu colorat, care zboară într-o parte şi-n alta. Ascultaţi cântecele lor melodioase care se împletesc cu râsetele copiilor, umplând văzduhul. Dar nu există cuşti? Nu, fiindcă în această grădină toţi se pot bucura de libertate, iar fericirea lor nu are limite. Respiraţi parfumul florilor, ascultaţi susurul apei, bucuraţi-vă de mângâierea caldă a razelor soarelui. Gustaţi din fructele aflate în acest coş; sunt cele mai bune roade ale pământului. De fapt, toate lucrurile pe care le puteţi vedea şi de care vă puteţi bucura în această splendidă grădină asemănătoare unui parc sunt cele mai bune.
3 Dar staţi puţin, ar putea spune cineva, unde sunt oamenii în vârstă? Nu s-ar cuveni să se bucure şi ei în mijlocul acestei comunităţi fericite? În realitate, persoanele în vârstă sunt chiar aici, dar ele sunt în curs de întinerire. În acest parc, nimeni nu moare de bătrâneţe. Copiii cresc şi devin adulţi, dar ei nu îmbătrânesc. Indiferent că are 20 sau 200 de ani, fiecare dintre milioanele de locuitori ai acestui parc se bucură de o sănătate perfectă şi de elanul tinereţii. Milioane, ai spus? Da, milioane, pentru că acest parc se extinde şi va cuprinde tot globul. El va abunda de viaţă, pace şi frumuseţe până la marginile pământului, de la Fuji Yama până la Anzi, din Hong Kong până la Marea Mediterană. Tot pământul va fi transformat într-un parc de o frumuseţe paradiziacă. Paradisul va fi restabilit pe întregul pământ.
4 De necrezut, aţi spus? Totuşi, înainte să ajungeţi la această concluzie, analizaţi dovezile prezentate. Voi, împreună cu familia voastră, aveţi posibilitatea să supravieţuiţi sfârşitului acestui sistem de lucruri plin de necazuri şi să intraţi în Paradisul prezentat pe copertă.a
Cartea care vorbeşte despre Paradis
5. a) Ce carte explică aceste lucruri? b) În ce privinţe este ea o carte deosebită?
5 Toate aceste lucruri minunate, precum şi dovezile că ele se vor realiza sunt prezentate într-o carte — cea mai frumoasă din câte s-au scris vreodată. Numele ei este Biblia. Este o carte foarte veche, unele părţi din ea fiind scrise cu aproximativ 3 500 de ani în urmă. Totodată, ea este cea mai actuală carte, oferindu-ne sfaturi sănătoase şi practice pentru a face faţă problemelor din prezent. Profeţiile ei ne dau o speranţă luminoasă. Este best-seller-ul tuturor timpurilor: peste două miliarde de exemplare ale Bibliei complete sau ale unor părţi importante din ea au fost distribuite în peste 2 200 de limbi.
6. Prin ce se deosebeşte Biblia de celelalte scrieri considerate sacre?
6 Nici o altă carte sacră nu a avut o răspândire atât de mare ca Biblia, iar majoritatea acestor cărţi nu sunt atât de vechi. Coranul, cartea sacră a islamului, are mai puţin de 1 400 de ani vechime. Buddha şi Confucius au trăit cu aproximativ 2 500 de ani în urmă, iar scrierile lor datează din această perioadă. Scrierile sacre ale şintoismului există în forma lor din prezent numai de 1 200 de ani. Cartea lui Mormon are mai puţin de 180 de ani. Nici una dintre aceste cărţi sacre nu poate urmări cu exactitate cursul istoriei umane de-a lungul a 6 000 de ani, cum face Biblia. Aşadar, pentru a cunoaşte religia originară, trebuie să consultăm Biblia. Ea este singura carte ce conţine un mesaj pentru întreaga omenire.
7. Ce au spus unii gânditori despre Biblie?
7 Gânditori din toate naţiunile şi din toate domeniile au adus elogii Bibliei pentru înţelepciunea şi frumuseţea mesajului ei. Iată ce a spus Isaac Newton, renumitul om de ştiinţă care a enunţat legea atracţiei gravitaţionale: „Nici o ştiinţă nu este mai bine demonstrată decât Biblia“. Patrick Henry, conducător revoluţionar american renumit pentru cuvintele: „Daţi-mi libertatea sau daţi-mi moartea“, a spus: „Biblia valorează cât toate celelalte cărţi care s-au tipărit vreodată“. Chiar şi marele înţelept al hinduşilor Mohandas Gandhi i-a spus odată viceregelui englez al Indiei: „Când ţara dumneavoastră şi ţara mea vor ajunge la identitate de păreri pe baza învăţăturilor expuse de Cristos în această Predică de pe munte, vom fi rezolvat nu numai problemele ţărilor noastre, ci şi ale întregii lumi“. Gandhi se referea la capitolele 5, 6 şi 7 din Evanghelia după Matei, aflată în Biblie. Citiţi personal aceste capitole şi vedeţi dacă nu veţi fi fascinaţi de mesajul lor plin de forţă.
Biblia: o carte orientală
8, 9. a) De ce este greşit să numim Biblia o carte occidentală? b) Cum a fost scrisă Biblia, şi cât timp a durat scrierea ei? c) De ce putem spune că Biblia este o bibliotecă? d) Câţi bărbaţi au fost folosiţi la scrierea Bibliei? e) Ce au mărturisit unii dintre aceştia cu privire la Autorul Bibliei?
8 Contrar părerii multor oameni, Biblia nu este opera civilizaţiei occidentale şi nici nu glorifică această civilizaţie. Ea a fost scrisă, aproape în întregime, în ţări orientale. Toţi bărbaţii care au redactat-o erau orientali. Cu o mie de ani înainte de Buddha, în 1513 î.e.n., Moise, care a trăit în Orientul Mijlociu, a fost inspirat de Dumnezeu să scrie prima carte a Bibliei, intitulată Geneza. Începând de la aceasta şi până la ultima carte, Revelaţia, Biblia are o singură temă, prezentată în mod armonios. Scrierea Bibliei s-a încheiat în 98 e.n., la circa 600 de ani după Buddha. Ştiaţi că Biblia este alcătuită din 66 de cărţi? Da, Biblia este o adevărată bibliotecă!
9 Astfel, pe parcursul a 1 600 de ani, începând din zilele lui Moise, aproximativ 40 de bărbaţi au participat la scrierea Bibliei, aşternând în scris conţinutul ei armonios. Scriitorii ei au mărturisit că scrierile lor au fost inspirate de o putere net superioară celei a omului muritor. Apostolul creştin Pavel a scris următoarele: „Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu şi utilă ca să înveţe, să mustre, să îndrepte lucrurile, să disciplineze în dreptate“ (2 Timotei 3:16).b Iar apostolul Petru a spus: „Nici o profeţie din Scriptură nu provine dintr-o interpretare personală. Căci profeţia nu a fost niciodată adusă prin voinţa omului, ci oamenii au vorbit din partea lui Dumnezeu, fiind purtaţi de spirit sfânt“. — 2 Petru 1:20, 21; 2 Samuel 23:2; Luca 1:70.
10. a) Cum a supravieţuit Biblia până în zilele noastre? b) De ce putem fi siguri că dispunem în prezent de textul biblic original inspirat de Dumnezeu?
10 Cu totul remarcabil este şi modul în care Biblia a supravieţuit până în zilele noastre. Timp de mii de ani, până la inventarea tiparului, care a avut loc în urmă cu circa 500 de ani, Biblia a trebuit copiată cu mâna. Nici o altă operă literară din antichitate nu a fost copiată şi recopiată cu atâta sârguinţă. A fost copiată de foarte multe ori, dar întotdeauna cu mare atenţie. Copiştii au făcut doar câteva greşeli minore, iar o comparare a manuscriselor a făcut posibilă refacerea textului original inspirat de Dumnezeu. Sir Frederic Kenyon, o autoritate remarcabilă în materie de manuscrise biblice, a spus: „Prin aceasta s-a înlăturat şi ultimul motiv de îndoială privitor la autenticitatea textului ce ne-a parvenit“. În prezent, există încă aproximativ 16 000 de manuscrise ale Bibliei sau ale anumitor fragmente din ea. Unele dintre aceste manuscrise datează chiar din secolul al II-lea înainte de Cristos. Mai mult decât atât, s-au efectuat traduceri exacte din ebraică, arameică şi greacă — limbi în care a fost scrisă iniţial Biblia — în aproape toate limbile vorbite pe glob.
11. Ce descoperiri din epoca modernă confirmă relatarea biblică?
11 Unii au încercat să discrediteze Biblia, susţinând că este inexactă. Totuşi, în ultimii ani, săpăturile arheologice efectuate în locul unde se află ruinele unor oraşe antice din ţinuturile biblice au scos la iveală inscripţii şi alte dovezi care atestă cu claritate că persoanele şi locurile menţionate chiar şi în cele mai vechi texte biblice au existat în realitate. Arheologii au descoperit numeroase dovezi ale unui potop mondial, despre care Biblia spune că a avut loc cu mai bine de 4 000 de ani în urmă, în zilele lui Noe. Referitor la acest lucru, prinţul Mikasa, un bine cunoscut arheolog, a spus: „A existat oare un potop? . . . S-a dovedit în mod incontestabil că Potopul a avut într-adevăr loc“.c
Dumnezeul Bibliei
12. a) Ce spun unii batjocoritori despre Dumnezeu? b) De ce Biblia îl prezintă pe Dumnezeu ca pe un Tată? c) Conform Bibliei, care este numele lui Dumnezeu?
12 Aşa cum unii iau în derâdere Biblia, tot aşa unii iau în derâdere existenţa unui Dumnezeu Atotputernic (2 Petru 3:3–7). Ei spun: „Cum pot să cred în Dumnezeu, dacă nu îl văd? Se poate dovedi existenţa unui Creator invizibil, superior omului? Nu se află Dumnezeu în orice lucru?“ Alţii spun: „Nu există nici Dumnezeu, nici Buddha“. Totuşi, Biblia arată că, aşa cum toţi am primit viaţa de la un tată pământesc, tot aşa primii noştri părinţi au primit viaţa de la un Tată, sau Creator, ceresc, al cărui nume personal este Iehova. — Psalmii 83:18; 100:3; Isaia 12:2; 26:4.
13. Care sunt cele două modalităţi prin care Iehova se revelează omului?
13 Iehova se revelează omului prin două modalităţi remarcabile. În primul rând, el se revelează prin intermediul Bibliei, care face cunoscute adevărul şi scopurile sale veşnice (Ioan 17:17; 1 Petru 1:24, 25). În al doilea rând, prin intermediul creaţiei. Observând minunăţiile care îi înconjoară, mulţi oameni au ajuns la concluzia că trebuie să existe un Dumnezeu-Creator a cărui personalitate grandioasă este reflectată în lucrarea lui. — Revelaţia 15:3, 4.
14. Ce ne spune Biblia despre Iehova?
14 Iehova Dumnezeu este Autorul Bibliei. El este Marele Spirit, care există din veşnicie în veşnicie (Ioan 4:24; Psalmul 90:1, 2). Numele său, Iehova, îndreaptă atenţia spre scopul lui cu privire la creaturile sale. El intenţionează să-şi sfinţească măreţul nume nimicindu-i pe oamenii răi şi salvându-i pe cei care îl iubesc pentru ca aceştia să poată trăi pe un pământ paradiziac (Exodul 6:2–8; Isaia 35:1, 2). Întrucât este Dumnezeul Atotputernic, el are puterea să facă aceasta. Fiind Creatorul întregului univers, el este infinit superior zeilor şi idolilor naţionali. — Isaia 42:5, 8; Psalmul 115:1, 4–8.
15. La ce concluzii au ajuns unii oameni inteligenţi care au studiat creaţia?
15 Pe parcursul ultimelor secole, oamenii de ştiinţă au dedicat mult timp studierii creaţiei. La ce concluzie au ajuns? Bine cunoscutul fizician englez lord Kelvin, un pionier în domeniul electricităţii, a spus: „Cred că, pe măsură ce vom înainta mai profund cu studierea ştiinţei, vom respinge toate formele de ateism“. Savantul de origine europeană Albert Einstein, deşi era cunoscut ca ateu, a mărturisit: „Îmi este suficient să . . . reflectez la minunata structură a universului, pe care nu o putem percepe decât foarte vag, şi să încerc în mod umil să înţeleg chiar şi numai o parte infimă din inteligenţa care este evidentă în natură“. Omul de ştiinţă american Arthur Holly Compton, laureat al Premiului Nobel, a spus: „Ordinea care domneşte în univers confirmă adevărul celor mai remarcabile cuvinte rostite vreodată, şi anume: «La început Dumnezeu»“. El a citat primele cuvinte ale Bibliei.
16. Cum preamăreşte universul înţelepciunea şi puterea creatoare ale lui Dumnezeu?
16 Conducătorii naţiunilor puternice se laudă, probabil, cu inteligenţa lor şi cu realizările ştiinţifice pe care le-au obţinut în cucerirea spaţiului cosmic. Dar cât de neînsemnaţi sunt sateliţii lor în raport cu luna care gravitează în jurul pământului şi cu planetele care gravitează în jurul soarelui! Cât de derizorii sunt realizările acestor muritori în comparaţie cu lucrarea lui Iehova, cel care a creat miliarde de galaxii cereşti, fiecare conţinând miliarde de sori asemănători soarelui din sistemul nostru solar, şi cu modul în care el le-a ordonat şi plasat în spaţiu pentru o durată nelimitată! (Psalmul 19:1, 2; Iov 26:7, 14) Nu e de mirare că Iehova îi consideră pe oameni nişte lăcuste, iar pe naţiunile puternice o „nimicnicie“. — Isaia 40:13–18, 22.
17. De ce este rezonabil să credem în existenţa unui Creator?
17 Să luăm ca exemplu casa în care locuiţi. Probabil că nu aţi construit-o voi înşivă şi nici nu aveţi idee cine a făcut-o. Totuşi, faptul că nu-l cunoaşteţi pe constructor nu vă împiedică să recunoaşteţi că locuinţa voastră a fost construită de o persoană inteligentă. Ar fi o absurditate să spuneţi că ea s-a construit de la sine! Dat fiind că pentru crearea grandiosului univers şi a tuturor lucrurilor din el a fost necesară o inteligenţă infinit mai mare, nu ar fi raţional să tragem concluzia că trebuie să existe un Creator Inteligent? Într-adevăr, numai o persoană nesăbuită ar spune în inima sa: „Nu există Iehova“. — Psalmul 14:1, NW; Evrei 3:4.
18. Ce arată că Dumnezeu este o persoană şi că este demn de laudă?
18 Minunăţiile care ne înconjoară — florile, păsările, animalele, uimitoarea creaţie numită om, miracolul vieţii şi al naşterii — toate dovedesc existenţa intelectului superior, invizibil, care le-a produs (Romani 1:20). Unde este intelect, acolo este şi minte. Unde există minte, există şi o persoană. Intelectul suprem aparţine Persoanei Supreme care este Creatorul tuturor lucrurilor vii şi Izvorul originar al vieţii (Psalmul 36:9). Creatorul merită într-adevăr toată lauda şi adorarea. — Psalmul 104:24; Revelaţia 4:11.
19. a) De ce nici o naţiune de astăzi nu poate să pretindă că „Dumnezeu“ i-a dat victoria în războaie? b) De ce Dumnezeu nu are nimic de-a face cu războaiele dintre naţiuni?
19 Credinţa unora în Dumnezeu a fost zdruncinată de experienţele cumplite trăite în cel de-al doilea război mondial. În timpul acestui conflict, fiecare ţară, indiferent că era catolică, protestantă sau de vreo religie orientală, îl invoca pe „Dumnezeul“ ei. Se poate spune că „Dumnezeu“ le-a dat victoria unora dintre aceste naţiuni, permiţând în acelaşi timp ca altele să fie învinse? Biblia arată că nici una dintre naţiunile beligerante nu a apelat la adevăratul Dumnezeu. Iehova Dumnezeu, Creatorul cerului şi al pământului, nu este răspunzător de haosul şi războaiele dintre naţiuni (1 Corinteni 14:33). Gândurile lui sunt infinit superioare celor ale statelor politice şi militariste de pe pământ (Isaia 55:8, 9). În mod asemănător, adevărata religie şi închinarea adusă lui Iehova nu au nimic în comun cu războaiele dintre naţiuni. Iehova este mult superior dumnezeilor naţionalişti. Fiind Dumnezeul bărbaţilor şi femeilor iubitori de pace din toate naţiunile, El este unic. Biblia spune: „Dumnezeu nu este părtinitor, ci . . . , în orice naţiune, omul care se teme de el şi practică dreptatea este demn de a fi acceptat de el“ (Faptele 10:34, 35). În toate naţiunile, persoanele care iubesc dreptatea studiază acum Biblia şi iau poziţie de partea închinării aduse adevăratului ‘Dumnezeu care dă pacea’, Creatorul întregii omeniri. — Romani 16:20; Faptele 17:24–27.
20. Ce dovedeşte că creştinătatea este necreştină şi că se împotriveşte lui Dumnezeu?
20 Unii oameni atrag atenţia asupra sciziunilor şi ipocriziei religiilor creştinătăţii, care pretind că respectă Biblia, şi spun: „Cum pot să cred în Dumnezeul Bibliei, când naţiunile care posedă această carte se numără printre cele care acumulează cu fervoare arme nucleare?“ Adevărul este că, deşi Biblia nu se schimbă niciodată, naţiunile creştinătăţii au ajuns tot atât de departe de creştinismul biblic cum este Polul Nord de Polul Sud. Ele pretind cu ipocrizie că sunt creştine. Ele posedă Biblia, dar nu respectă învăţăturile ei. Preşedintele american care a ordonat lansarea primei bombe atomice asupra Hiroshimei a spus cu o anumită ocazie: „O, de-am avea un Isaia sau un Sfânt Pavel“ ca să-i îndrume pe oameni în timpul acestei crize mondiale! Însă, dacă ar fi gândit la fel ca profetul Isaia al Bibliei, nu ar fi lansat niciodată bomba atomică, deoarece Isaia a pledat în favoarea ‘făuririi din săbii a fiarelor de plug şi, din suliţe, a cosoarelor’. În plus, Pavel, alt personaj biblic, a declarat: „Nu purtăm război potrivit cu ceea ce suntem în carne. Căci armele războiului nostru nu sunt carnale“ (Isaia 2:4; 2 Corinteni 10:3, 4). Dar, în loc să urmeze sfaturile înţelepte ale Bibliei, naţiunile creştinătăţii s-au implicat într-o sinucigaşă cursă a înarmării. Toate pretenţiile lor că sunt creştine şi că respectă Biblia sunt nefondate. Deoarece nu au înfăptuit voinţa lui Dumnezeu, ele vor trebui să suporte judecata lui. — Matei 7:18–23; Ţefania 1:17, 18.
Creaţiile şi miracolele lui Iehova
21. De ce nu este raţional să punem la îndoială miracolele lui Dumnezeu?
21 Iehova creează şi face miracole. Nu v-aţi pus niciodată întrebări cu privire la anumite miracole consemnate în Biblie, cum ar fi transformarea apei în sânge, despărţirea apelor Mării Roşii sau naşterea lui Isus dintr-o fecioară, ca să nu menţionăm decât câteva? Probabil că omul, având o capacitate intelectuală limitată, nu va înţelege niciodată cum au avut loc unele dintre aceste miracole, tot aşa cum nu înţelege pe deplin miracolul pe care îl reprezintă răsăritul şi apusul soarelui în fiecare zi. Crearea omului a fost un miracol. Omul de azi nu a fost martor la înfăptuirea acestui miracol, însă el ştie că a avut loc, deoarece însăşi existenţa lui este o dovadă în acest sens. Într-adevăr, toate formele de viaţă şi întregul univers sunt un miracol continuu. Având în vedere aceasta, ar trebui să fim sceptici când citim relatări din Biblie, din Cuvântul lui Dumnezeu, referitoare la anumite miracole înfăptuite de el în anumite epoci, chiar dacă acele miracole nu mai sunt necesare în prezent?
22. Descrieţi prima creaţie a lui Dumnezeu.
22 Toate lucrările de creaţie ale lui Iehova sunt miracole care ne fascinează! Totuşi, prima sa creaţie le-a întrecut pe toate în ce priveşte măreţia. Este vorba de un Fiu spiritual, fiul său ‘întâi-născut’ (Coloseni 1:15). Acest Fiu ceresc a fost numit „Cuvântul“. După mult timp de la crearea sa, el a venit pe pământ şi a fost numit ‘omul, Cristos Isus’ (1 Timotei 2:5). Iată ce s-a spus atunci despre el: „Astfel, Cuvântul a devenit carne şi a locuit printre noi, iar noi am privit gloria sa, o glorie ca a unui fiu unic-născut dintr-un tată; şi el era plin de bunătate nemeritată şi de adevăr“. — Ioan 1:14.
23. a) Cum pot fi descrise relaţiile care există între Dumnezeu şi Fiul său? b) Ce a creat Dumnezeu prin intermediul Fiului său?
23 Relaţiile dintre Iehova şi Fiul său pot fi asemănate cu relaţiile dintre patronul unui atelier şi fiul său, care ajută la fabricarea articolelor proiectate de tatăl său. Prin intermediul Fiului său întâi-născut, colaboratorul său, Iehova a dat viaţă la numeroase creaturi spirituale, fii ai lui Dumnezeu. Mai târziu, aceştia s-au bucurat să-l vadă pe Fiul lui Iehova, Lucrătorul Iscusit, aducând în existenţă cerurile materiale şi pământul pe care locuim. Vă îndoiţi că aceste lucruri au fost create? Mii de ani mai târziu, Iehova l-a întrebat pe un bărbat fidel: „Unde erai tu când am întemeiat pământul? Spune, dacă ai pricepere. Atunci când stelele dimineţii izbucneau împreună în cântări de bucurie şi când toţi fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie?“ — Iov 38:4, 7; Ioan 1:3.
24. a) Care dintre creaţiile pământeşti ale lui Iehova este remarcabilă, şi în ce privinţe? b) De ce nu este rezonabil să spunem că omul a evoluat din animale?
24 De-a lungul timpului, Iehova a creat pe pământ lucruri materiale vii: plante, copaci, flori, peşti, păsări şi mamifere (Geneza 1:11–13, 20–25). Apoi, Dumnezeu i-a spus Lucrătorului său Iscusit: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră . . . Şi Dumnezeu a creat pe om după chipul Său, l-a creat după chipul lui Dumnezeu; i-a creat de sex masculin şi de sex feminin“ (Geneza 1:26, 27). Fiind creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, înzestrat cu minunate calităţi divine — iubire, înţelepciune, dreptate şi putere —, primul om era net superior animalelor. Întrucât are capacitatea de a raţiona, de a face planuri şi de a se închina lui Dumnezeu, omul nu face parte din regnul animal. Animalele nu au intelect, ci se ghidează după instinct. Cât de absurd este să negăm existenţa lui Dumnezeu şi să credem că omul, o creatură inteligentă cu multe capacităţi, a evoluat din animale, forme de viaţă inferioare şi lipsite de inteligenţă! — Psalmii 92:6, 7; 139:14.
25, 26. a) Ce perspectivă grandioasă a fost oferită omului? b) De ce nu ar fi existat problema suprapopulării pământului?
25 Dumnezeu l-a pus pe om într-o „grădină în Eden, spre răsărit“. Era o grădină a plăcerii, asemănătoare celei înfăţişate pe copertă, deşi, atunci, în ea erau doar doi oameni: Adam şi soţia lui. Acest paradis nu mai există deoarece a fost distrus de apele Potopului din zilele lui Noe. Totuşi, se cunoaşte cu aproximaţie locul unde era situat în Orientul Mijlociu, pentru că anumite fluvii, despre care Biblia spune că îl traversau, există şi astăzi (Geneza 2:7–14). Omul a avut splendida perspectivă de a extinde această grădină, de a cultiva întregul pământ şi de a-l transforma într-un paradis mondial. — Isaia 45:12, 18.
26 Întrucât atât Dumnezeu, cât şi Fiul său lucrează, Dumnezeu i-a dat şi omului o sarcină pe pământ (Ioan 5:17). El le-a spus lui Adam şi Evei, primului bărbat şi primei femei: „Fiţi roditori, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ“ (Geneza 1:28). Însemna aceasta că oamenii aveau să se înmulţească până când pământul ajungea suprapopulat? Nu. Când cineva vă cere o ceaşcă cu ceai, nu turnaţi ceaiul până când ceaşca se umple şi ceaiul curge pe masă. Când ceaşca este plină, vă opriţi. În mod asemănător, când i-a poruncit omului să ‛umple pământul’, Iehova a avut în vedere popularea pământului în mod rezonabil, după care reproducerea ar fi încetat. Acest lucru nu ar fi constituit o problemă într-o societate umană perfectă. Doar în prezent suprapopularea constituie o problemă pentru omenirea imperfectă.
De ce permite Dumnezeu răul?
27. La ce întrebări trebuie să găsim răspuns?
27 Dacă scopul lui Dumnezeu este să instaureze un paradis pe pământ, cum se face că în prezent pământul este plin de răutate, suferinţă şi amărăciune? Dacă Dumnezeu este Atotputernic, de ce tolerează aceste stări de lucruri de atâta timp? Putem avea speranţa că toate necazurile noastre vor lua sfârşit? Ce spune Biblia?
28. Cum a apărut rebeliunea în grădina paradiziacă?
28 Biblia arată că necazurile omenirii au început când unul dintre fiii spirituali ai lui Dumnezeu s-a răzvrătit împotriva suveranităţii, sau a stăpânirii, lui Iehova (Romani 1:20; Psalmul 103:22). Fără îndoială că acest înger se afla printre cei care s-au bucurat când a fost creat omul. Dar, mai târziu, lăcomia şi mândria au prins rădăcini în inima lui şi a dorit ca Adam şi Eva să i se închine lui, în loc să i se închine lui Iehova, Creatorul lor. Asemenea unui ventriloc care dă impresia că o păpuşă vorbeşte, acest înger s-a folosit de un şarpe pentru a o determina pe Eva să nu asculte de Dumnezeul Atotputernic. Apoi şi Adam, soţul ei, a călcat pe urmele ei şi a devenit neascultător. — Geneza 2:15–17; 3:1–6; Iacov 1:14, 15.
29. a) Ce chestiuni controversate au apărut? b) Cum a înfruntat Dumnezeu provocarea? c) Cum ai putea contribui la oferirea unui răspuns la batjocura lui Satan?
29 Acest înger răzvrătit a primit mai târziu numele de ‘şarpe originar’ (Revelaţia 12:9; 2 Corinteni 11:3). El se mai numeşte Satan, care înseamnă „Împotrivitor“, şi Diavol, care înseamnă „Calomniator“. El a contestat legitimitatea şi dreptatea cu care Iehova îşi exercită domnia asupra pământului. De asemenea, el l-a înfruntat pe Dumnezeu, susţinând că poate să-i abată pe toţi oamenii de la închinarea adevărată. Dumnezeu i-a lăsat lui Satan la dispoziţie circa 6 000 de ani pentru a încerca să-şi demonstreze pretenţiile, şi astfel controversa referitoare la suveranitatea lui Iehova să fie rezolvată o dată pentru totdeauna. Guvernarea omenească exercitată independent de Dumnezeu a eşuat în mod lamentabil. Dar bărbaţi şi femei cu credinţă, dintre care Isus este un exemplu remarcabil, i-au rămas fideli lui Dumnezeu în încercări foarte grele, justificând suveranitatea lui Iehova şi dovedind că Diavolul este un mincinos (Luca 4:1–13; Iov 1:7–12; 2:1–6; 27:5). Şi voi puteţi rămâne fideli (Proverbele 27:11). Dar Satan nu este singurul nostru duşman. Care este un alt duşman?
Duşmanul nostru: moartea
30. Ce spun Scripturile despre pedeapsa primită de om din cauza neascultării?
30 Dumnezeu a arătat care avea să fie pedeapsa pentru neascultare: moartea. Pronunţând sentinţa împotriva primei femei, Iehova i-a spus: „Voi mări foarte mult suferinţa şi însărcinarea ta; cu durere vei naşte copii şi dorinţa ta se va ţine după soţul tău, şi el va domina peste tine“. Lui Adam, el i-a spus: „În sudoarea feţei tale să-ţi mănânci pâinea, până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat; căci ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce“ (Geneza 3:16–19). Cuplul neascultător a fost izgonit din Paradisul fericirii, fiind acum nevoit să locuiască pe un pământ necultivat. Timpul s-a scurs, iar în cele din urmă cei doi au murit. — Geneza 5:5.
31. Ce este ‘păcatul’ şi care sunt consecinţele lui asupra omenirii?
31 Adam şi Eva au început să dea naştere la copii numai după ce au pierdut perfecţiunea. Toţi oamenii care trăiesc în prezent sunt descendenţii lor imperfecţi şi, prin urmare, toţi mor. Un scriitor biblic a explicat această situaţie astfel: „Printr-un singur om a intrat păcatul în lume şi prin păcat moartea, şi astfel moartea s-a extins la toţi oamenii, deoarece toţi păcătuiseră“. Ce se înţelege aici prin păcat? Este incapacitatea de a atinge perfecţiunea sau completitudinea. Iehova Dumnezeu nu aprobă şi nu păstrează în viaţă nimic imperfect. Întrucât toţi oamenii moştenesc păcatul şi imperfecţiunea de la primul om, Adam, moartea ‘domneşte ca rege’ peste ei (Romani 5:12, 14). Oamenii păcătoşi mor, la fel cum mor animalele. — Eclesiastul 3:19–21.
32. Cum descrie Biblia moartea pe care am moştenit-o?
32 Ce este „moartea“? Este opusul vieţii. Dumnezeu oferise omului perspectiva vieţii veşnice pe pământ, cu condiţia ca acesta să asculte de el. Însă el nu a ascultat, iar pedeapsa pentru aceasta a fost moartea, starea de inconştienţă, inexistenţa. Dumnezeu nu pomenise nimic de vreo transferare a vieţii omului într-un domeniu spiritual sau într-un „iad“ de foc, în cazul în care acesta nu avea să asculte şi avea să moară. Dimpotrivă, el îl avertizase: „Vei muri negreşit“. De fapt, cel care i-a minţit a fost Diavolul ucigaş, care a spus: „Hotărât că nu veţi muri“ (Geneza 2:17; 3:4; Ioan 8:44). Ceea ce au moştenit de la Adam toţi oamenii este moartea, întoarcerea în ţărână. — Eclesiastul 9:5, 10; Psalmii 115:17; 146:4.
33. a) Ce viitor glorios le este rezervat omenirii şi Pământului? b) Care sunt trei lucruri importante pe care Iehova le realizează prin intermediul Fiului său?
33 Înseamnă oare aceasta că omul muritor nu are nici un viitor? Dimpotrivă, el are un viitor, şi încă unul minunat! Biblia arată că Dumnezeu îşi va duce cu siguranţă la îndeplinire scopul de a instaura un paradis terestru pentru toţi oamenii, inclusiv pentru cei morţi. Iată ce spune Iehova: „Cerurile sunt scaunul Meu de domnie şi pământul aşternutul picioarelor Mele“. „Voi preamări locul unde se odihnesc picioarele Mele“ (Isaia 66:1; 60:13). În marea sa iubire, Iehova l-a trimis pe Fiul său, Cuvântul, pe pământ pentru ca lumea omenirii să poată obţine viaţa prin el (Ioan 3:16; 1 Ioan 4:9). În continuare, trebuie să analizăm trei lucruri importante pe care Iehova le realizează prin Fiul său, şi anume: 1) furnizarea mijlocului de eliberare a omului de sub puterea morţii; 2) readucerea morţilor la viaţă şi 3) instaurarea unui guvern perfect care să domnească peste toţi oamenii.
Eliberarea din moarte
34, 35. a) Care este singurul mijloc prin care omul poate fi eliberat din moarte? b) Ce este răscumpărarea?
34 Din timpuri străvechi, profeţii lui Dumnezeu şi-au exprimat încrederea în promisiunea că Dumnezeu ‘îi va scăpa’ de la moarte, nu în nemurirea sufletului (Osea 13:14). Totuşi, cum putea fi eliberat omul din lanţurile morţii? Dreptatea absolută a lui Dumnezeu cerea „viaţă pentru viaţă, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte“ (Deuteronomul 19:21). Adam le-a lăsat moartea ca moştenire tuturor descendenţilor săi, deoarece a încălcat în mod deliberat porunca lui Dumnezeu, pierzând astfel viaţa umană perfectă. Trebuia, aşadar, ca un alt om perfect să-şi dea propria viaţă perfectă pentru a răscumpăra ceea ce pierduse Adam.
35 Principiul drept de a da „ochi pentru ochi“ a fost acceptat pe scară largă de-a lungul istoriei. Expresia folosită în mod curent este „a plăti o răscumpărare“. Dar ce este o răscumpărare? Este „preţul plătit pentru a recupera o persoană sau un lucru de la cel care reţine acea persoană sau acel lucru. Astfel, se spune despre prizonierii de război sau despre sclavi că sunt răscumpăraţi când sunt eliberaţi în schimbul unei sume substanţiale . . . Ceea ce este dat drept compensaţie pentru cineva constituie o răscumpărare“.d Din cauza păcatului lui Adam, toţi oamenii sunt asemenea unor prizonieri de război sau unor sclavi, ţinuţi în lanţurile imperfecţiunii şi ale morţii. Pentru a fi eliberaţi, trebuia plătită o răscumpărare. Pentru a evita orice controversă ce s-ar putea ivi în prezent sau în viitor cu privire la justeţea preţului de răscumpărare, trebuia sacrificată o viaţă umană perfectă, echivalentul lui Adam.
36. Cum a furnizat Iehova o viaţă umană perfectă ca răscumpărare?
36 Dar unde putea fi găsită această viaţă umană perfectă? Toţi oamenii, descendenţii lui Adam, s-au născut imperfecţi. „Nici unul nu poate să răscumpere pe fratele său, nici să dea lui Dumnezeu preţul răscumpărării pentru el însuşi“ (Psalmul 49:7). Pentru a satisface această necesitate, Iehova, în marea sa iubire pentru oameni, l-a oferit ca jertfă pe iubitul său Fiu „întâi-născut“. El a transferat viaţa perfectă a acestui Fiu spiritual, Cuvântul, în uterul unei fecioare iudeice, pe nume Maria. Tânăra a rămas însărcinată şi, la timpul potrivit, a dat naştere unui fiu căruia i-a pus numele „Isus“ (Matei 1:18–25). Nu încape îndoială, Creatorul vieţii era în măsură să facă acest miracol extraordinar.
37. Cum a manifestat Isus iubire faţă de toţi oamenii care doresc să obţină viaţă?
37 După ce a devenit adult, Isus s-a prezentat în faţa lui Iehova şi a fost botezat. Dumnezeu i-a dat apoi misiunea să înfăptuiască voinţa Sa (Matei 3:13, 16, 17). Întrucât era perfect, iar viaţa sa pământească provenea din cer, Isus şi-a putut sacrifica viaţa umană perfectă pentru a elibera omenirea din moarte (Romani 6:23; 5:18, 19). El însuşi a spus: „Am venit ca ele [oile] să aibă viaţă, şi să o aibă din abundenţă“. „Nimeni nu are iubire mai mare decât aceasta: ca un om să-şi dea sufletul în folosul prietenilor săi“ (Ioan 10:10; 15:13). Când Satan a făcut ca Isus să fie omorât pe un stâlp de tortură, Isus s-a supus acelei morţi îngrozitoare, ştiind că oamenii care aveau să exercite credinţă vor obţine viaţă graţie răscumpărării. — Matei 20:28; 1 Timotei 2:5, 6.
Readucerea la viaţă
38. Cum a fost readus la viaţă Fiul lui Dumnezeu, şi ce dovezi avem în acest sens?
38 Chiar dacă a fost ucis de duşmanii săi, Fiul lui Dumnezeu nu şi-a pierdut dreptul la viaţă umană perfectă, deoarece şi-a păstrat integritatea faţă de Dumnezeu. Dar cum putea Isus, după ce a murit şi a fost înmormântat, să folosească acest lucru preţios, dreptul la viaţă umană, în favoarea omenirii? Atunci, Iehova a efectuat un alt miracol, primul de acest gen. În a treia zi de la înmormântarea lui Isus, Iehova l-a readus pe acesta la viaţă ca creatură spirituală nemuritoare (Romani 6:9; 1 Petru 3:18). Pentru a pune bazele credinţei în înviere, în diferite ocazii Isus s-a materializat luând diverse corpuri umane şi s-a arătat discipolilor săi, odată chiar la peste 500 dintre ei. Nici unul, nici chiar apostolul Pavel, care mai târziu a fost orbit de o apariţie a glorificatului Isus, nu avea nici un motiv să pună la îndoială miracolul învierii lui. — 1 Corinteni 15:3–8; Faptele 9:1–9.
39. a) Cum îşi foloseşte Isus valoarea jertfei sale şi, în primul rând, în folosul cui? b) Despre ce alt miracol măreţ a vorbit Isus?
39 După 40 de zile, înviatul Isus a urcat la cer şi s-a înfăţişat înaintea lui Dumnezeu, pentru a-i prezenta valoarea jertfei aduse prin oferirea vieţii sale umane perfecte, preţul de răscumpărare a omenirii. „Dar omul acesta a oferit pentru totdeauna o singură jertfă pentru păcate şi s-a aşezat la dreapta lui Dumnezeu, aşteptând de atunci până când duşmanii săi vor fi puşi ca scăunel pentru picioarele sale“ (Evrei 10:12, 13). Primii care beneficiază de eliberare graţie acestei răscumpărări sunt creştinii fideli care alcătuiesc ‘turma mică’ şi „care îi aparţin Cristosului“ (Luca 12:32; 1 Corinteni 15:22, 23). Aceştia sunt „cumpăraţi dintre oameni“, şi astfel la înviere ei devin asociaţi spirituali ai lui Cristos în ceruri (Revelaţia 14:1–5). Dar ce se va întâmpla cu marea mulţime de oameni care acum sunt morţi? Când a fost pe pământ, Isus a spus că Tatăl său i-a dat autoritatea de a judeca şi de a da viaţă. El a adăugat: „Nu vă minunaţi de aceasta, pentru că vine ceasul când toţi cei din mormintele de amintire vor auzi vocea sa şi vor ieşi afară, . . . pentru o înviere“ (Ioan 5:26–29). El îi va readuce la viaţă în paradisul terestru.
40, 41. a) Ce se înţelege exact prin „înviere“? b) De ce putem avea încredere în promisiunea lui Dumnezeu cu privire la înviere?
40 Observaţi cuvintele lui Isus: „Nu vă minunaţi de aceasta“. Totuşi, cum poate fi un om mort de mult timp eliberat din moarte şi readus la viaţă? Nu s-a întors corpul său în ţărână? Probabil că unele dintre particulele care alcătuiau acel corp au fost asimilate de alte organisme, cum ar fi plantele şi animalele. Cu toate acestea, prin înviere nu trebuie să se înţeleagă reunirea aceloraşi elemente chimice, ci recrearea de către Dumnezeu a acelei persoane, cu aceeaşi personalitate. Din elementele pământului, el creează un corp nou pe care îl înzestrează cu aceleaşi caracteristici, aceleaşi calităţi distinctive, aceeaşi memorie şi acelaşi mod de viaţă pe care persoana le-a avut până când a murit.
41 Să presupunem că, într-un incendiu, v-aţi pierdut casa, la care ţineaţi mult. Nu v-ar fi greu să o reconstruiţi, deoarece modelul ei şi fiecare colţişor mult iubit vă sunt bine întipărite în memorie. Cu atât mai mult Dumnezeu, care este Creatorul memoriei, poate să-i recreeze pe oamenii pe care i-a păstrat în memorie, pentru că i-a iubit (Isaia 64:8). Din acest motiv, Biblia foloseşte expresia „morminte de amintire“. La timpul fixat de Dumnezeu pentru învierea morţilor, el va face acest miracol, aşa cum a făcut miracolul de a-l crea pe primul om, numai că de data aceasta el va face acest miracol de nenumărate ori. — Geneza 2:7; Faptele 24:15.
42. De unde ştim că viaţa veşnică pe pământ este posibilă şi că acest lucru este sigur?
42 Dumnezeu va readuce morţii la viaţă şi le va oferi perspectiva de a nu mai muri niciodată. Dar cum e posibil să existe viaţă veşnică pe pământ? Acest lucru este posibil şi sigur deoarece face parte din scopul şi voinţa lui Dumnezeu (Ioan 6:37–40; Matei 6:10). Omul moare, în prezent, numai din cauză că a moştenit păcatul de la Adam. Cu toate acestea, este suficient să ne gândim la marea varietate de minunăţii de pe pământ care au fost create pentru a-i procura plăcere omului şi să ne dăm seama că o viaţă de mai puţin de 100 de ani este mult prea scurtă! Când Dumnezeu le-a dat pământul fiilor oamenilor, scopul lui era ca omul să se bucure de splendorile creaţiei nu doar pentru o sută sau o mie de ani, ci pentru eternitate. — Psalmii 115:16; 133:3.
Guvernul perfect al păcii
43. a) De ce este nevoie de un guvern perfect? b) Ce intenţionează Iehova să facă în această privinţă?
43 Întrucât primii noştri părinţi nu au respectat legea lui Dumnezeu, guvernarea umană a ajuns sub controlul lui Satan, pe care Biblia îl numeşte, pe bună dreptate, „dumnezeul acestui sistem de lucruri“ (2 Corinteni 4:4). Războaiele, atrocităţile, corupţia şi instabilitatea guvernelor omeneşti dovedesc acest lucru. Liga Naţiunilor şi Organizaţia Naţiunilor Unite nu au reuşit să instaureze pacea în această lume a haosului. Omenirea are mare nevoie de un guvern al păcii. Nu este raţional ca Creatorul, care intenţionează să restabilească Paradisul pe pământ, să furnizeze şi un guvern perfect pentru acest Paradis? Iehova intenţionează să facă exact acest lucru. Regele care îl reprezintă în acest guvern este ‘Prinţul păcii’, Cristos Isus, iar Biblia spune că „nu va exista sfârşit al abundenţei domniei princiare şi a păcii“. — Isaia 9:6, 7, NW.
44. a) Unde va fi acest guvern? b) Din cine va fi el alcătuit?
44 Biblia arată că acest guvern va domni din cer. Din această poziţie înaltă, regele Isus Cristos va guverna cu dreptate şi în mod eficient asupra întregului pământ. În plus, el va fi ajutat de asociaţi la guvernare, care vor face parte şi ei din acest guvern ceresc invizibil. Aceştia sunt aleşi dintre oamenii fideli, fiind discipoli ai lui Isus care au perseverat împreună cu el în încercări şi cărora el le-a spus: „Închei un legământ cu voi, aşa cum Tatăl meu a încheiat un legământ cu mine, pentru un regat“ (Luca 22:28, 29). Puţini sunt cei care vor merge la cer pentru a guverna împreună cu Isus Cristos, aşa cum doar câţiva oameni sunt aleşi să facă parte din adunările legislative sau din parlamentul unei ţări. Biblia arată că Isus Cristos va avea numai 144 000 de asociaţi la guvernare. Aşadar, Regatul lui Dumnezeu, sau guvernul ceresc, este alcătuit din Isus Cristos şi 144 000 de persoane luate de pe pământ la cer (Revelaţia 14:1–4; 5:9, 10). Dar ce se poate spune despre pământ? În Psalmul 45:16 se arată că Regele va numi „prinţi pe tot pământul“ (NW). „Prinţii“ umani, sau aceste autorităţi guvernamentale, vor fi numiţi din cer datorită devoţiunii lor profunde faţă de principiile dreptăţii. — Compară cu Isaia 32:1.
45, 46. a) Care a fost tema principală a predicării efectuate de Isus pe pământ? b) De ce nu a fost instaurat imediat guvernul perfect? c) În ce sens a fost anul 1914 e.n. un an marcant în ce priveşte profeţiile şi evenimentele mondiale?
45 Când şi cum va fi instaurat acest guvern perfect? Regatul a fost tema principală a predicării efectuate de Isus când a fost pe pământ (Matei 4:17; Luca 8:1). Totuşi, el nu a instaurat Regatul atunci şi nici când a fost înviat (Faptele 1:6–8). Chiar şi după ce s-a urcat la cer, el a trebuit să aştepte momentul fixat de Iehova (Psalmul 110:1, 2; Evrei 1:13). Conform profeţiilor biblice, momentul fixat a venit în 1914 e.n. În loc să aducă un guvern perfect, nu a marcat oare anul 1914 începutul unei perioade de intensificare a vaiurilor omenirii?, s-ar putea întreba cineva. Întocmai! Există o strânsă legătură între venirea Regatului lui Dumnezeu şi dezastrele din epoca noastră, după cum vom vedea în continuare.
46 Timp de aproximativ 35 de ani, până în 1914, Turnul de veghere (în prezent, cea mai răspândită revistă religioasă din lume) a îndreptat atenţia spre 1914, ca fiind anul spre care indicau profeţiile biblice. Aceste profeţii au început să se împlinească în mod remarcabil în 1914. Una dintre acestea a fost rostită de însuşi Isus în urmă cu circa 1 900 de ani şi se referea la „semnul“ ce avea să apară la sfârşitul acestui sistem de lucruri, semn care avea să dovedească prezenţa sa invizibilă cu putere regală. Ca răspuns la întrebarea discipolilor săi cu privire la acest ‘semn’, el a spus: „Se va ridica naţiune contra naţiune şi regat contra regat şi vor fi lipsuri de alimente şi cutremure de pământ dintr-un loc în altul. Toate aceste lucruri sunt un început al durerilor strâmtorării“ (Matei 24:3, 7, 8). Această profeţie s-a împlinit în mod uluitor în 1914, odată cu izbucnirea primului război mondial, care a provocat pierderi de şapte ori mai mari decât acelea provocate de toate cele 900 de războaie ce avuseseră loc în 2 500 de ani înainte de 1914! Durerile strâmtorării se fac simţite de atunci încoace. Aţi suferit cumva din cauza războaielor, a foametei sau a vreunuia dintre marile cutremure care s-au abătut asupra pământului din 1914 încoace? Dacă da, înseamnă că aţi fost martori oculari la împlinirea ‘semnului’ care marchează „timpul sfârşitului“ acestui sistem de lucruri. — Daniel 12:4.
47. Cum s-au intensificat în ultimii ani evenimentele care împlinesc „semnul“?
47 ‘Durerile strâmtorării’ s-au intensificat pe parcursul celui de-al doilea război mondial, care a fost de patru ori mai devastator decât primul război mondial, şi apoi în era armelor nucleare, împlinindu-se astfel o altă profeţie a lui Isus: „Vor fi privelişti înfricoşătoare şi, din cer, semne mari“ (Luca 21:11). Creşterea înregistrată în ce priveşte criminalitatea, răutatea, neascultarea copiilor şi delicvenţa juvenilă, precum şi marea amploare pe care au luat-o impietatea şi imoralitatea sunt alte aspecte alarmante despre care s-a prezis că vor marca „ultimele zile“ ale acestui sistem rău. — 2 Timotei 3:1–5; Matei 24:12.
48. Cine este răspunzător de vaiurile de pe pământ, şi de ce s-au înmulţit acestea începând din 1914?
48 Totuşi, dacă guvernul ceresc a fost instaurat în 1914, de ce există atât de multă strâmtorare pe pământ? Satan Diavolul este răspunzător de aceasta. Când Isus a primit putere regală, prima acţiune pe care a întreprins-o a fost purtarea unui război cu Satan în cerurile invizibile. Drept urmare, Satan, „care induce în eroare întregul pământ locuit“, împreună cu îngerii săi au fost azvârliţi jos, în vecinătatea pământului. Conştient că i se apropie sfârşitul, el creează mari probleme pe pământ. Într-adevăr, „vai de pământ şi de mare, pentru că Diavolul a coborât la voi cuprins de o furie mare, ştiind că nu are decât o perioadă scurtă de timp“. — Revelaţia 12:7–9, 12.
49. a) Ce se va întâmpla cu cei care „ruinează pământul“? b) Cum îşi va executa Iehova „hotărârea judecătorească“ asupra naţiunilor?
49 Vor înceta vreodată aceste vaiuri? Da, când guvernul ceresc, Regatul Dumnezeului Atotputernic, va trece la acţiune şi ‘va provoca ruinarea celor care ruinează pământul’ (Revelaţia 11:18; Daniel 2:44). Dumnezeu nu va permite niciodată puterilor politice, aşa-zişilor creştini sau altcuiva să ruineze pământul, lucrarea mâinilor lui, cu dispozitivele lor nucleare. Dimpotrivă, el a spus: „Am hotărât [hotărârea mea judecătorească este, NW] să strâng popoarele, să adun împărăţiile, ca să-Mi vărs indignarea peste ele, toată aprinderea mâniei Mele“ (Ţefania 3:8). Iehova, prin intermediul lui Isus Cristos, va folosi extraordinarele forţe din univers pentru a-i şterge de pe faţa pământului pe toţi susţinătorii lui Satan. Această acţiune va avea loc la scară mondială, asemănându-se, prin amploarea ei, cu Potopul din zilele lui Noe. — Ieremia 25:31–34; 2 Petru 3:5–7, 10.
50. a) Ce este Armaghedonul? b) Cine sunt singurii care vor supravieţui Armaghedonului?
50 În Biblie, distrugerea naţiunilor rele este numită bătălia de la Armaghedon (Revelaţia 16:14–16). Numai cei smeriţi, care-l caută pe Iehova şi care caută dreptatea vor putea supravieţui Armaghedonului şi vor putea intra apoi în noul sistem al lui Dumnezeu, în care va domni pacea (Ţefania 2:3; Isaia 26:20, 21). Referitor la aceştia, Biblia spune: „Cei blânzi [smeriţi, NW] moştenesc pământul şi se vor desfăta în belşug de pace“ (Psalmul 37:11). Atunci va începe măreaţa lucrare de restabilire a Paradisului pe pământ.
Instruirea care ne deschide poarta spre Paradis
51. De ce este necesar să acţionaţi acum?
51 V-ar plăcea să trăiţi în Paradis? Dacă da, veţi fi bucuroşi să aflaţi că atunci când a vorbit despre sistemul actual plin de probleme şi „semnul“ iminentei sale distrugeri, Isus a adăugat: „Această generaţie nu va trece nicidecum până când nu vor avea loc toate aceste lucruri“ (Matei 24:34). Din nefericire însă, majoritatea oamenilor se află pe drumul cel larg care duce la distrugere (Matei 7:13, 14). Nu le-a mai rămas mult timp ca să se schimbe. Cât de recunoscători putem fi că Iehova ne-a avertizat din timp! Întrucât doreşte ca voi să obţineţi viaţa, Iehova vă va ajuta să faceţi paşii necesari în acest sens. — 2 Petru 3:9; Ezechiel 18:23.
52. De ce anume aveţi nevoie ca să faceţi o alegere înţeleaptă cu privire la religie?
52 Este esenţial să acumulaţi cunoştinţă exactă (1 Timotei 2:4; Ioan 17:3). Cum puteţi să o obţineţi? Poate fi ea găsită în orice religie? Unii spun că toate religiile se îndreaptă spre aceeaşi ţintă, tot aşa cum toate potecile de pe un munte duc spre vârf. Dar se înşală amarnic! Pentru a găsi poteca cea bună, alpiniştii se folosesc de hărţi şi apelează la serviciile ghizilor. În mod asemănător, există o singură religie adevărată care conduce la viaţă veşnică, iar, pentru a o găsi, este nevoie de îndrumare. — Faptele 8:26–31.
53. a) Ce trebuie să continuaţi să faceţi pentru a obţine viaţa veşnică? b) În faţa căror tentaţii din partea lui Satan va trebui, probabil, să rezistaţi?
53 Această broşură a fost publicată de Martorii lui Iehova spre folosul vostru. V-a ajutat deja să înţelegeţi unele adevăruri fundamentale, nu-i aşa? Fără îndoială, v-aţi convins că fiecare idee prezentată se bazează pe Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu. Acum, pentru a progresa şi a vă atinge ţinta, trebuie să continuaţi să învăţaţi. Aşa cum o persoană are nevoie de o instruire laică adecvată pentru a ocupa o anumită poziţie în societatea actuală, tot aşa şi cineva care se pregăteşte să facă parte din societatea care va trăi în Paradisul pământesc are nevoie de o instruire biblică adecvată (2 Timotei 3:16, 17). Satan va încerca, probabil, să vă distragă determinându-i pe cei apropiaţi vouă să vi se opună sau ispitindu-vă să cedaţi în faţa unor dorinţe materialiste sau imorale. Nu cedaţi în faţa lui Satan! Siguranţa voastră, precum şi viitorul vostru şi al familiei voastre depind de decizia voastră de a continua să studiaţi Biblia. — Matei 10:36; 1 Ioan 2:15–17.
54. Ce alte măsuri a luat Iehova pentru a furniza instruire în zona în care locuiţi?
54 Pe lângă studiul vostru biblic, vă puteţi aprofunda cunoştinţa şi într-un alt mod. În zona în care locuiţi, stau persoane pe care le interesează instruirea biblică şi care asistă cu regularitate la întrunirile ce se ţin la Sala Regatului din apropiere. Toţi cei ce asistă la aceste întruniri au dorinţa de a învăţa din Biblie şi se străduiesc să fie oameni mai buni. Ei îi primesc cu căldură pe nou-veniţi, spunându-le: „Veniţi, să ne suim la muntele DOMNULUI [locul lui de închinare] . . . ca să ne înveţe căile Lui şi să umblăm pe cărările Lui“ (Isaia 2:3). Textul din Evrei 10:24, 25 ne dă motive întemeiate ca să asistăm la întrunirile biblice. Aici se spune: „Să ne preocupăm unii de alţii ca să ne stimulăm la iubire şi la lucrări excelente, neabandonând întrunirea noastră, cum au unii obiceiul, ci încurajându-ne unii pe alţii, şi aceasta cu atât mai mult cu cât vedeţi că ziua se apropie“.
55. a) În ce privinţe se deosebeşte organizaţia lui Iehova de alte religii? b) În ce sens sunt Martorii lui Iehova mai uniţi decât oricare alt popor?
55 Asociindu-vă cu organizaţia lui Iehova, veţi observa că atmosfera care domneşte aici este exact opusul celei din temple şi biserici. Nu se fac colecte, oamenii nu se calomniază şi nu se ceartă unul cu altul; nu se fac discriminări pe considerente sociale sau financiare. Iubirea este trăsătura distinctivă a Martorilor lui Iehova. În primul rând, ei îl iubesc pe Iehova şi, în al doilea rând, ei îşi iubesc semenii. Acestea sunt caracteristicile adevăraţilor creştini (Matei 22:37–39; Ioan 13:35). Ar trebui să asistaţi la întrunirile lor ca să vă convingeţi singuri de acest lucru. Fără îndoială, veţi fi impresionaţi de unitatea lor. Pe tot pământul, există peste 5 500 000 de Martori care activează în mai bine de 230 de ţări. Totuşi, Martorii de pe întregul pământ au acelaşi program la întrunirile lor. Întrucât publicaţiile lor sunt tipărite simultan în multe limbi, majoritatea Martorilor lui Iehova de pe tot globul au posibilitatea să studieze la întrunirile lor săptămânale, la intervale de câteva ore, aceleaşi subiecte biblice. Unitatea ce domneşte în organizaţia lui Iehova este un miracol în această lume dezbinată.
56. a) De ce foloase vă puteţi bucura în urma asocierii cu organizaţia lui Iehova? b) Cum ar trebui să reacţionaţi când apar probleme? c) De ce este important să vă dedicaţi viaţa lui Iehova?
56 În timp ce vă veţi asocia cu poporul lui Iehova, va trebui să vă îmbrăcaţi cu „noua personalitate“ şi să cultivaţi roadele spiritului: „iubirea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunăvoinţa, bunătatea, credinţa, blândeţea, stăpânirea de sine“ (Coloseni 3:10, 12–14; Galateni 5:22, 23). Aceasta vă va aduce o mare satisfacţie. Din cauză că trăim într-o lume coruptă şi din cauza propriilor imperfecţiuni, vă veţi confrunta din când în când cu probleme. Dar Iehova vă va ajuta. Cuvântul său le dă celor care depun eforturi sincere pentru a-i plăcea următoarea asigurare: „Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci în orice lucru, prin rugăciune şi implorare împreună cu exprimări de mulţumire, faceţi-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre; şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice gândire, vă va păzi inimile şi facultăţile mintale prin intermediul lui Cristos Isus“ (Filipeni 4:6, 7). Vă veţi simţi atraşi de iubirea lui Iehova şi veţi dori să-i slujiţi. Martorii lui Iehova vor fi fericiţi să vă arate cum puteţi să vă dedicaţi viaţa acestui Dumnezeu iubitor şi să aveţi privilegiul să deveniţi unul dintre martorii săi (Psalmul 104:33; Luca 9:23). Într-adevăr, acesta este un privilegiu. Gândiţi-vă! Ca închinător al lui Iehova, puteţi spera să obţineţi viaţă veşnică într-un paradis, aici pe pământ. — Ţefania 2:3; Isaia 25:6, 8.
57. a) Ce relaţii strânse vor exista în noul sistem între Dumnezeu şi oameni? b) Care sunt câteva dintre binecuvântările de care vă veţi bucura atunci?
57 Continuaţi, aşadar, să studiaţi şi să creşteţi în iubire şi apreciere faţă de Iehova Dumnezeu, faţă de Fiul său şi faţă de guvernul ceresc care va domni cu dreptate. Descriind guvernul lui Dumnezeu şi binecuvântările pe care le va revărsa asupra oamenilor, profeţia biblică spune: „Iată! Cortul lui Dumnezeu este cu oamenii, şi el va locui cu ei, şi ei vor fi popoarele sale. Şi însuşi Dumnezeu va fi cu ei“. În noul sistem, „însuşi Dumnezeu“, care este net superior guvernelor umane egoiste şi distrugătoare din zilele noastre, va fi foarte apropiat de cei care îl iubesc şi îi aduc închinare, dovedindu-se asemenea unui tată binevoitor. Într-adevăr, va exista o singură religie, adevărata închinare adusă lui Iehova Dumnezeu, iar închinătorii lui se vor bucura de relaţii strânse cu el, asemănătoare celor existente între copii şi tatăl lor. Ce Tată iubitor se va dovedi a fi el! „Şi el va şterge orice lacrimă din ochii lor, şi moartea nu va mai fi; nici jale, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi. Lucrurile anterioare au trecut.“ — Revelaţia 21:3, 4.
58. De ce puteţi fi siguri că Iehova va ‘face toate lucrurile noi’?
58 Astfel se va înfăptui marele miracol de a instaura un paradis pe pământ, sub conducerea unui guvern ceresc perfect. Acest lucru este tot atât de sigur cum este faptul că soarele va răsări şi va apune mâine, deoarece promisiunile lui Iehova, Creatorul cerului şi al pământului, sunt întotdeauna „fidele şi adevărate“. El este cel care declară de pe tronul său din cer: „Iată! Eu fac toate lucrurile noi“. — Revelaţia 21:5.
Ca o recapitulare la ce aţi învăţat din această broşură‚ cum aţi răspunde la următoarele întrebări?
În ce sens este Biblia o carte deosebită?
Ce aţi învăţat cu privire la Dumnezeu?
Cine este Cristos Isus?
Cine este Satan Diavolul?
De ce a permis Dumnezeu răutatea?
De ce moare omul?
Care este starea morţilor?
Ce este răscumpărarea?
Unde şi cum va avea loc învierea?
Ce este Regatul şi ce va realiza el?
Care este „semnul . . . încheierii sistemului de lucruri“?
Cum v-aţi putea pregăti pentru viaţă veşnică în Paradis?
[Note de subsol]
a Textele biblice care sprijină ideile prezentate în paragrafele de mai sus sunt:
1) Faptele 17:26; Psalmul 46:9; Mica 4:3, 4; Isaia 65:21–23;
2) Isaia 65:25; 11:6–9; 55:12, 13; Psalmul 67:6, 7;
3) Iov 33:25; Isaia 35:5, 6; 33:24; Psalmul 104:24;
4) Isaia 55:11.
b Dacă nu există altă indicaţie, citatele din Scripturile ebraice sunt din Biblia Cornilescu, ediţia a III-a, 1991, iar cele din Scripturile greceşti sunt din Scripturile greceşti creştine — Traducerea lumii noi. Sigla NW indică New World Translation of the Holy Scriptures — With References.
c Monarchs and Tombs and Peoples — The Dawn of the Orient, pagina 25.
d Cyclopedia of Biblical, Theological, and Ecclesiastical Literature, de McClintock şi Strong, volumul 8, pagina 908.
[Legenda fotografiilor de la pagina 13]
Ca creaţie, omul este net superior animalelor
[Legenda ilustraţiei de la pagina 18]
Isus a fost echivalentul omului perfect Adam