Capitolul 27

Tipărirea şi distribuirea Cuvântului sacru al lui Dumnezeu

PE FAŢADA principalului complex tipografic de la sediul mondial al Martorilor lui Iehova există de zeci de ani o inscripţie cu următoarea invitaţie: „Citiţi Cuvântul lui Dumnezeu, Sfânta Biblie, în fiecare zi“.

Martorii înşişi studiază cu sârguinţă Cuvântul lui Dumnezeu. De-a lungul anilor, aceştia s-au folosit de zeci de traduceri ale Bibliei, străduindu-se să stabilească sensul exact al Scripturilor inspirate originale. Fiecare Martor este încurajat să includă în programul personal citirea zilnică a Bibliei. Pe lângă faptul că studiază pe subiecte Cuvântul lui Dumnezeu, ei citesc şi discută treptat întreaga Biblie la întrunirile congregaţiei. Ei nu urmăresc să caute texte care să susţină ideile lor. Ei recunosc că Biblia este Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu. Ei sunt conştienţi de faptul că Biblia mustră şi disciplinează şi se străduiesc cu sinceritate să-şi conformeze modul de gândire şi conduita celor spuse în ea. — 2 Tim. 3:16, 17; compară cu 1 Tesaloniceni 2:13.

Fiind convinşi că Biblia este Cuvântul sacru al lui Dumnezeu şi cunoscând glorioasa veste bună conţinută în ea, Martorii lui Iehova sunt atât editori, cât şi distribuitori zeloşi ai Bibliei.

O Societate care editează Biblii

În anul 1896, cuvântul Biblie a fost introdus oficial în denumirea corporaţiei legale pe care o foloseau atunci Studenţii în Biblie pentru lucrarea lor de editare. În acea perioadă, Zion’s Watch Tower Tract Society a fost înregistrată legal sub denumirea de Watch Tower Bible and Tract Societya. Societatea nu a început imediat să tipărească şi să lege Biblii, ci a luat parte în mod activ la editarea lor, elaborând materiale suplimentare, furnizând informaţii valoroase, iar apoi încheind contracte cu firme comerciale pentru tipărirea şi legarea Bibliilor.

Chiar înainte de 1896, Societatea a contribuit mult la distribuirea Bibliilor. Pentru a veni în sprijinul cititorilor ei şi nu pentru profit comercial, Societatea a îndreptat atenţia spre diferite traduceri disponibile ale Bibliei, le-a cumpărat în cantităţi mari ca să le poată obţine la preţuri convenabile, iar apoi le-a oferit la un preţ care reprezenta uneori doar 35 la sută din preţul de vânzare. Printre acestea s-au numărat multe ediţii King James Version, uşor de purtat şi de folosit, precum şi ediţiile mai mari ‘Bibliile instructorilor’ (King James Version la care erau adăugate o concordanţă, hărţi şi note marginale), The Emphatic Diaglott cu traducerea ei interliniară din greacă în engleză, traducerea lui Leeser în care textul englez figura alături de cel ebraic, traducerea lui Murdock din siriaca veche, The Newberry Bible în care notele marginale indicau apariţia numelui divin în limba originală, precum şi alte detalii utile care apar în textul ebraic şi grecesc, Noul Testament al lui Tischendorf cu notele sale de subsol care indicau variantele celor trei manuscrise ale Bibliei, cele mai complete în greaca veche (Sinaitic, Vatican şi Alexandrin), Biblia Variorum care, în notele ei de subsol, menţiona nu numai variantele din manuscrisele antice, ci şi diferite traduceri ale textului realizate de exegeţi renumiţi, precum şi traducerea literală a lui Young. De asemenea, Societatea a pus la dispoziţie auxiliare cum ar fi: Cruden’s Concordance (Concordanţa lui Cruden) şi Analytical Concordance (Concordanţa analitică) de Young, însoţită de comentarii asupra cuvintelor originale din ebraică şi greacă. În anii care au urmat, Martorii lui Iehova din întreaga lume au primit deseori de la alte societăţi de Biblii multe mii de Biblii în toate limbile disponibile şi le-au distribuit.

Potrivit documentelor disponibile, încă din 1890, Societatea a comandat o ediţie specială, care să-i poarte numele, a celei de-a doua ediţii a lucrării The New Testament Newly Translated and Critically Emphasised, pregătită de traducătorul englez Joseph Rotherham. De ce s-a tipărit această traducere? Deoarece era literală şi căuta să valorifice pe deplin cercetările făcute în vederea stabilirii unui text grecesc mai exact şi deoarece, prin intermediul unui sistem folosit de traducător, îl ajuta pe cititor să distingă ce cuvinte sau expresii erau accentuate în mod deosebit în textul grecesc.

În 1902, ca urmare a demersurilor făcute de Societate a fost tipărită o ediţie specială a versiunii Holman Linear Parallel Edition of the Bible. Ea cuprindea spaţii marginale mari în care erau tipărite referinţe la publicaţiile Watch Tower unde erau explicate diferite versete, precum şi un index cu zeci de subiecte însoţite de citate biblice şi referinţe utile la publicaţiile Societăţii. Această Biblie conţinea textul a două traduceri; traducerea King James era reprodusă deasupra traducerii Revised Version acolo unde existau diferenţe. Ea cuprindea şi o vastă concordanţă care îi atrăgea atenţia cititorului asupra diferitelor sensuri ale cuvintelor din limbile originale.

În acelaşi an, Societatea Watch Tower a obţinut clişeele pentru The Emphatic Diaglott, care cuprind textul Scrierilor greceşti creştine de J. Griesbach (ediţia 1796–1806), precum şi o traducere interliniară în engleză. Alături figura versiunea traducătorului britanic Benjamin Wilson, care se stabilise la Geneva (Illinois, S.U.A.). Aceste clişee şi drepturile exclusive de publicare fuseseră cumpărate, iar apoi făcute cadou Societăţii. După epuizarea exemplarelor existente deja în stoc, Societatea a luat măsuri să se producă mai multe exemplare, care au devenit disponibile în 1903.

Patru ani mai târziu, în 1907, a fost publicată o ediţie specială King James Version, numită Ediţia Studenţilor în Biblie. „Manualul instructorilor biblici bereeni“ a fost alipit ca apendice la această ediţie. Acesta cuprindea comentarii concise asupra unor diverse versete din întreaga Biblie, precum şi referinţe la publicaţiile Watch Tower care ofereau explicaţii mai detaliate. O ediţie cu un apendice mai mare a fost publicată după aproape un an.

Pentru a reduce costul, aceste Biblii au fost comandate la tipografii şi legătorii în loturi cuprinse între 5 000 şi 10 000 de exemplare. Societatea era dornică să realizeze numeroase traduceri ale Bibliei şi auxiliare pentru cercetare pe care să le pună la dispoziţia unui număr cât mai mare de cititori.

Apoi, în 1926, Societatea Watch Tower a făcut un pas important în domeniul editării Bibliei.

Biblia tipărită cu propriile prese

Cu 36 de ani înainte de a începe editarea Bibliei, Societatea a tipărit şi a legat Biblii în propria sa tipografie. Prima produsă astfel a fost The Emphatic Diaglott, ale cărei clişee erau proprietatea Societăţii de 24 de ani. În decembrie 1926, această Biblie a fost tipărită la o presă plană în tipografia din Brooklyn a Societăţii, situată pe Concord Street. La acea dată au fost produse 427 924 de exemplare.

Şaisprezece ani mai târziu, în timpul celui de-al doilea război mondial, Societatea a întreprins tipărirea întregii Biblii. În acest scop, în 1942 au fost achiziţionate de la A. Holman Company, din Philadelphia (Pennsylvania), clişee pentru King James Version cu referinţe marginale. Această traducere în engleză a întregii Biblii nu a fost realizată din Vulgata latină, ci de erudiţi care au putut compara traducerile mai vechi cu originalul în ebraică, aramaică şi greacă. S-a adăugat o concordanţă pregătită de peste 150 de colaboratori, slujitori ai lui Iehova. Aceasta a fost special concepută pentru a-i ajuta pe Martorii lui Iehova să găsească repede textele potrivite în ministerul de teren şi să folosească în mod eficient Biblia, „sabia spiritului“, pentru a demasca şi elimina falsităţile religioase (Ef. 6:17, NW). Pentru ca Biblia să le fie accesibilă oamenilor din întreaga lume la un preţ redus, la tipărirea ei s-a folosit o rotativă alimentată cu hârtie în sul, ceva ce alţi tipografi nu mai încercaseră până atunci. În 1992 se produseseră în total 1 858 368 de Biblii.

Dorinţa Martorilor lui Iehova nu era numai de a le oferi oamenilor un exemplar al Bibliei. Martorii doreau să-i ajute pe oameni să cunoască numele personal, precum şi scopul autorului ei divin, Iehova Dumnezeu. O versiune din 1901 în limba engleză, American Standard Version, folosea numele divin de peste 6 870 de ori, acolo unde acesta apărea în textele cu care lucraseră traducătorii. În 1944, după mai multe luni de negocieri, Societatea a cumpărat drepturile de a pregăti un set special de clişee pentru această Biblie, pornind de la clişeele oferite de tipografia Thomas Nelson and Sons, din New York. Pe parcursul următorilor patruzeci şi opt de ani s-au produs 1 039 482 de exemplare.

Steven Byington, din Ballard Vale (Massachusetts, S.U.A.), făcuse şi el o traducere a Bibliei în engleza modernă, traducere în care numele divin şi-a redobândit locul cuvenit. Societatea a intrat în posesia acestui manuscris inedit în 1951 şi a obţinut drepturile exclusive de publicare în 1961. Această traducere completă a fost tipărită în 1972. Până în 1992, se tipăriseră 262 573 de exemplare.

Între timp însă, era în curs de desfăşurare un alt proiect.

Traducerea Lumii Noi

La începutul lui octombrie 1946, Nathan Knorr, preşedintele de atunci al Societăţii Watch Tower, a propus pentru prima dată ca Societatea să producă o nouă traducere a Scripturilor greceşti creştine. Munca propriu-zisă la această traducere a început la 2 decembrie 1947. Textul complet a fost examinat cu minuţiozitate de întregul comitet de traducere, alcătuit numai din creştini unşi. Apoi, la data de 3 septembrie 1949, fratele Knorr a convocat consiliile de administraţie ale asociaţiilor din New York şi Pennsylvania ale Societăţii la o întrunire comună. El a anunţat că Comitetul de Traducere a Bibliei Lumii Noi terminase o versiune modernă a Scripturilor greceşti creştine şi că o predase Societăţii spre publicareb. Aceasta era o traducere complet nouă din greaca originală.

Era într-adevăr nevoie de o altă traducere? În acea perioadă, Biblia completă fusese publicată în 190 de limbi şi cel puţin o parte din ea fusese tradusă în alte 928 de limbi şi dialecte. În diverse perioade, Martorii lui Iehova au folosit multe dintre aceste traduceri. Realitatea este însă că majoritatea acestora erau făcute de preoţii şi de misionarii diferitelor secte religioase ale creştinătăţii, iar traducerile lor erau mai mult sau mai puţin influenţate de filozofiile păgâne şi de tradiţiile nescripturale pe care sistemele lor religioase le moşteniseră din trecut, precum şi de prejudecăţile înaltului criticism. În plus, deveniseră accesibile manuscrise mai vechi şi mai demne de încredere. Greaca vorbită în secolul I e.n. putea fi înţeleasă cu mai multă uşurinţă ca urmare a descoperirilor arheologice. În sfârşit, limbile în care se făcuseră traducerile evoluaseră de-a lungul timpului.

Martorii lui Iehova doreau o traducere care să ia în considerare rezultatele celor mai recente studii, una care să nu fie influenţată de credinţele şi de tradiţiile creştinătăţii, o traducere literală care să reflecte cu fidelitate textele originale şi care să constituie baza pentru o creştere continuă în cunoştinţa adevărului divin, o traducere care să fie clară şi pe înţelesul cititorului modern. Scripturile greceşti creştine — Traducerea Lumii Noi, versiune publicată în engleză în 1950, a întrunit aceste condiţii, cel puţin pentru acea parte a Bibliei. Când Martorii lui Iehova au început să o folosească, mulţi au fost entuziasmaţi nu numai pentru că au găsit textul ei modern mai uşor de citit, ci şi pentru că şi-au dat seama că dobândeau o înţelegere mai clară a sensului Cuvântului inspirat al lui Dumnezeu.

Una dintre caracteristicile remarcabile ale acestei versiuni a Scripturilor greceşti creştine este că numele divin, numele personal al lui Dumnezeu, Iehova, este restabilit de 237 de ori. Aceasta nu era prima traducere care restabilea numele divinc. Însă era prima care făcea lucrul acesta cu consecvenţă în textul principal de la Matei la Apocalipsa. În prefaţă, o vastă analiză a acestei probleme arăta motivele întemeiate care au stat la baza acestei opţiuni.

După aceea, Scripturile ebraice au fost traduse în engleză şi publicate treptat, începând din 1953, în cinci volume separate. Aşa cum se procedase cu Scripturile greceşti creştine, s-a avut grijă ca textul original să fie redat într-o manieră cât mai literală posibil. S-a acordat o atenţie specială în vederea realizării unei traduceri armonioase, care să transmită cu exactitate acţiunea sau starea exprimată de verbe şi care să folosească un limbaj simplu, accesibil cititorului modern. În loc să substituie Tetragrama cu un alt termen, aşa cum se procedase deseori în alte traduceri, Traducerea Lumii Noi a redat-o în mod potrivit cu numele personal al lui Dumnezeu peste tot unde aceasta figura în textul ebraic. Apendicele şi notele de subsol din aceste volume îi permiteau cercetătorului atent să cunoască motivul care a stat la baza redărilor folosite.

La 13 martie 1960, Comitetul de Traducere a Bibliei Lumii Noi a terminat citirea finală a părţii Bibliei care constituia cel de-al cincilea volum. Trecuseră 12 ani, 3 luni şi 11 zile de la începerea propriu-zisă a traducerii Scripturilor greceşti creştine. Câteva luni mai târziu a apărut ultimul volum tipărit al Scripturilor ebraice.

În loc să se desfiinţeze imediat după terminarea acestui proiect, comitetul de traducere şi-a continuat munca. S-a trecut la o revizuire completă a întregii traduceri. Apoi, în 1961, Societatea a publicat Biblia completă Sfintele Scripturi — Traducerea Lumii Noi, o ediţie revizuită într-un singur volum. Această ediţie a putut fi procurată în schimbul unei contribuţii de numai un dolar american, pentru ca oricine, indiferent de situaţia sa economică, să poată obţine un exemplar al Cuvântului lui Dumnezeu.

Doi ani mai târziu a fost publicată o ediţie specială pentru studiu. Aceasta grupa într-o singură carte volumele primei ediţii nerevizuite cu miile lor de note de subsol preţioase, precum şi o prefaţă şi un apendice. Ea a păstrat şi preţioasele trimiteri la cuvinte paralele, idei sau evenimente paralele, informaţii biografice, detalii geografice, împliniri ale profeţiilor şi citate directe din alte părţi ale Bibliei.

De la publicarea într-un singur volum a ediţiei din 1961 au apărut alte patru ediţii revizuite. Cea mai recentă este cea din 1984; este vorba de o ediţie cu caractere mari, care cuprinde un vast apendice, 125 000 de referinţe marginale, 11 400 de note de subsol explicative şi o concordanţă. Aparatul critic al acestei ediţii le permite celor ce studiază Biblia să înţeleagă de ce anumite texte trebuie redate într-un anumit fel pentru a fi exacte, în timp ce altele pot fi traduse în mod corect în mai multe feluri. De asemenea, referinţele marginale îi ajută să înţeleagă armonia dintre cărţile Bibliei.

În efortul sincer de a-i ajuta pe cei ce iubesc Cuvântul lui Dumnezeu să se familiarizeze cu textul koiné (greaca comună) original al Scripturilor greceşti creştine, Comitetul de Traducere a Bibliei Lumii Noi a produs The Kingdom Interlinear Translation of the Greek Scriptures (Scripturile greceşti creştine — Traducerea interliniară a Regatului). Publicată pentru prima oară în 1969 de Watch Tower Society, această traducere a fost revizuită în 1985. Ea reproduce The New Testament in the Original Greek, compilat de B. Westcott şi F. Hort. Pe coloana din dreapta a fiecărei pagini apare textul englez al Traducerii Lumii Noi (cel al ediţiei revizuite în 1984). Apoi, sub fiecare rând al textului grecesc, există o altă traducere, foarte exactă, care oferă sensul de bază al fiecărui cuvânt grecesc şi forma sa gramaticală. Aceasta le permite chiar şi cititorilor care nu ştiu limba greacă să cunoască ce spune cu adevărat textul grecesc original.

Urma oare ca de această traducere să beneficieze numai cei care ştiau limba engleză? În multe locuri, misionarilor Societăţii Watch Tower le era greu să procure suficiente Biblii în limbile indigene pentru a le oferi oamenilor care doreau să aibă propriul lor exemplar al Cuvântului lui Dumnezeu. În unele ţări nu era ceva neobişnuit ca aceşti misionari să fie principalii distribuitori ai Bibliilor tipărite de alte societăţi biblice. Totuşi, reprezentanţii religioşi ai acestor societăţi nu au privit întotdeauna lucrul acesta cu ochi binevoitori. În plus, unele dintre aceste Biblii nu erau traduceri dintre cele mai bune.

Traducerea în alte limbi

În 1961, când New World Translation a apărut pentru prima dată într-un singur volum, un grup de traducători cu experienţă s-au reunit pentru a traduce textul englez în alte şase limbi foarte răspândite: franceză, germană, italiană, olandeză, portugheză şi spaniolă. Având în vedere traducerea literală din versiunea engleză, a fost posibilă retraducerea din această limbă, consultându-se în acelaşi timp textul în ebraică şi greacă. La sediul Societăţii din Brooklyn (New York), traducătorii au alcătuit un comitet internaţional care a colaborat cu Comitetul de Traducere a Bibliei Lumii Noi. În 1963, Scripturile greceşti creştine au fost tipărite şi lansate în toate cele şase limbi.

În 1992, Biblia completă, Sfintele Scripturi — Traducerea Lumii Noi, era disponibilă în 12 limbi: cehă, daneză, engleză, franceză, germană, italiană, japoneză, olandeză, portugheză, slovacă, spaniolă şi suedeză. Scripturile greceşti creştine erau disponibile în alte două limbi. Prin urmare, această traducere era disponibilă în limbile natale a 1 400 000 000 de persoane, sau mai mult de o pătrime din populaţia globului. Mult mai mulţi beneficiau prin intermediul revistei Turnul de veghere de fragmente din această versiune în alte 97 de limbi. Totuşi, cititorii acestor 97 de limbi aşteptau cu nerăbdare să aibă în propria lor limbă Traducerea Lumii Noi completă. În 1992 se luaseră deja măsuri pentru producerea acestei versiuni în 16 limbi şi pentru terminarea Scripturilor ebraice în cele două limbi în care nu existau decât Scripturile greceşti creştine.

Întrucât aceste Biblii au fost editate de lucrători voluntari în tipografiile Societăţii, a fost posibilă distribuirea lor la un preţ minim. În 1972, când un Martor austriac i-a arătat unui legător de cărţi Traducerea Lumii Noi în germană şi l-a întrebat cât crede că ar putea să coste, persoana respectivă a fost surprinsă să afle că suma sugerată era de zece ori mai mică decât preţul indicat de el.

Unele exemple ilustrează impactul pe care l-a avut această traducere. În Franţa, secole la rând, Biserica Catolică le interzisese laicilor să deţină o Biblie. Traducerile catolice disponibile costau destul de mult şi nu pătrunseseră în prea multe case. Scripturile greceşti creştine — Traducerea Lumii Noi au apărut în limba franceză în 1963, iar Biblia completă în 1974. Până în 1992 fuseseră expediate în Franţa pentru a fi distribuite 2 437 711 exemplare ale Traducerii Lumii Noi. Pe parcursul aceleiaşi perioade, numărul Martorilor lui Iehova din Franţa a crescut cu 488 la sută, atingând cifra de 119 674.

Situaţia a fost asemănătoare şi în Italia. Timp îndelungat, oamenii nu avuseseră voie să posede o Biblie. De la apariţia ediţiei în italiană a Traducerii Lumii Noi şi până în 1992 au fost distribuite 3 597 220 de exemplare, dintre care majoritatea erau Biblii complete. Oamenii doreau să examineze ei înşişi ce conţine Cuvântul lui Dumnezeu. Este demn de reţinut faptul că pe parcursul aceleiaşi perioade, numărul Martorilor lui Iehova din Italia a crescut brusc de la 7 801 la 194 013.

Când Scripturile greceşti creştine — Traducerea Lumii Noi au apărut în portugheză, nu existau decât 30 118 Martori ai lui Iehova în Brazilia şi 1 798 în Portugalia. Pe parcursul anilor care au urmat, până în 1992, au fost trimise persoanelor individuale şi congregaţiilor din aceste ţări 213 438 de exemplare ale Scripturilor greceşti creştine şi 4 153 738 de exemplare ale Bibliei complete în portugheză. Care au fost rezultatele? În Brazilia există astăzi de peste 11 ori mai mulţi lăudători activi ai lui Iehova, iar în Portugalia de 22 de ori mai mulţi. Zeci de mii de oameni care nu avuseseră niciodată o Biblie au fost recunoscători să obţină una, iar alţii au apreciat această versiune scrisă într-un limbaj pe care îl puteau înţelege. Când Tradução do Novo Mundo das Escrituras Sagradas — Com referências a apărut în Brazilia, ziarele au evidenţiat faptul că aceasta era cea mai completă versiune (cu cele mai multe referinţe şi note de subsol) disponibilă în acea ţară. Ele au mai subliniat că primul tiraj al acestei ediţii a fost de zece ori mai mare decât al majorităţii ediţiilor naţionale.

Ediţia spaniolă a Scripturilor greceşti creştine — Traducerea Lumii Noi a apărut şi ea în 1963, iar Biblia completă în 1967. S-au publicat 527 451 de exemplare ale Scripturilor greceşti creştine, iar până în 1992 se produseseră în total 17 445 782 de exemplare ale Bibliei complete în spaniolă. Aceasta a contribuit la o creştere remarcabilă a numărului de lăudători ai lui Iehova în ţările hispanofone. Astfel, din 1963 până în 1992, în ţările predominant hispanofone, unde Martorii lui Iehova îşi îndeplinesc ministerul, numărul lor a crescut de la 82 106 la 942 551. În plus, în 1992, în Statele Unite existau alţi 130 224 de Martori care vorbeau limba spaniolă.

Nu numai în ţările creştinătăţii a fost primită cu entuziasm Traducerea Lumii Noi. În primul an după publicarea ediţiei japoneze s-au comandat o jumătate de milion de exemplare la Filiala din Japonia.

În 1992 se tipăriseră 70 105 258 de exemplare ale ediţiei complete a Sfintelor Scripturi — Traducerea Lumii Noi în cele 12 limbi în care aceasta era disponibilă atunci. În plus, se tipăriseră 8 819 080 de exemplare ale ediţiei parţiale a acestei traduceri.

Biblia devine disponibilă sub diferite forme

Computerizarea activităţilor de la Societatea Watch Tower, care a început în 1977, a favorizat producerea Bibliilor, precum şi alte munci de editare. De asemenea, ea i-a ajutat pe traducători să realizeze o traducere mai armonioasă şi, în egală măsură, a uşurat tipărirea Bibliei sub diferite forme.

Odată ce textul integral al Bibliei a fost introdus pe computer, nu a fost greu să se facă fotoculegerea electronică pentru tipărirea textului într-o varietate de mărimi şi de forme. Mai întâi, în 1981, a apărut o ediţie format obişnuit în limba engleză, care avea o concordanţă şi un apendice util. Aceasta a fost prima ediţie tipărită de Societate pe o presă ofset alimentată cu hârtie în sul. În 1984, după ce s-au introdus în textul din memoria computerului modificările rezultate în urma revizuirii, a fost publicată în engleză o ediţie cu caractere mari; aceasta avea numeroase particularităţi utile pentru cercetare. Tot în 1984 a apărut o ediţie format obişnuit a aceluiaşi text englez revizuit; aceasta cuprindea referinţe şi o concordanţă, însă nu şi note de subsol. Apendicele acestei ediţii era destinat mai mult pentru ministerul de teren decât pentru un studiu mai aprofundat. Apoi, în 1987, pentru cei ce doreau o ediţie format de buzunar, a fost publicată o Biblie foarte mică. Toate aceste ediţii au fost publicate imediat şi în alte limbi.

În plus s-a acordat o mare atenţie persoanelor cu necesităţi speciale. Pentru a-i ajuta pe cei care vedeau, dar care aveau nevoie de ediţii cu caractere foarte mari, s-a publicat în 1985 ediţia completă în patru volume mari a Traducerii Lumii Noi, în engleză. La scurt timp după aceea, această nouă ediţie a fost tipărită în germană, franceză, spaniolă şi japoneză. Mai înainte, în 1983, apăruse în patru volume ediţia engleză în Braille a Scripturilor greceşti creştine — Traducerea Lumii Noi. Ediţia engleză completă a Traducerii Lumii Noi în Braille, care cuprindea 18 volume, a fost publicată pe parcursul următorilor cinci ani.

Le putea fi de ajutor unor persoane o înregistrare a Bibliei? Cu siguranţă. Prin urmare, Societatea Watch Tower a început producerea unor astfel de înregistrări. Prima înregistrare pe audiocasete a fost Vestea Bună după Ioan, în engleză, apărută în 1978. Cu timpul, textul integral al Traducerii Lumii Noi în engleză a fost înregistrat pe 75 de audiocasete. Acest proiect, început la scară mică, a luat imediat amploare. Foarte repede, aceste înregistrări au devenit disponibile şi în alte limbi. În 1992, Traducerea Lumii Noi înregistrată pe casete era disponibilă, în întregime sau părţi din ea, în 14 limbi. La început, unele filiale au încredinţat munca de înregistrare unor întreprinderi comerciale. Până în 1992, Societatea Watch Tower înregistrase cu propriile utilaje peste 31 000 000 de audiocasete.

Avantajele oferite de înregistrările Bibliei pe audiocasete şi utilizarea ce le-a fost dată au întrecut mult aşteptările. În toată lumea, oamenii aveau casetofoane. Mulţi care nu puteau să citească au fost ajutaţi astfel să tragă personal foloase din Cuvântul sacru al lui Dumnezeu. Femeile puteau să asculte audiocasetele în timp ce îşi făceau treburile gospodăreşti. Bărbaţii le ascultau în maşină în timp ce mergeau la lucru. Faptul de a asculta cu regularitate şi de a acorda atenţie pronunţării numelor biblice şi a modului în care sunt citite pasajele scripturale i-a ajutat pe Martori să devină învăţători mai buni.

În 1992 erau în curs de tipărire diferite ediţii ale Traducerii Lumii Noi la presele Societăţii din America de Nord şi de Sud, Europa şi Orient. La data aceea fuseseră produse şi distribuite în total 78 924 338 de volume. Numai la Brooklyn existau trei prese ofset enorme de mare viteză, alimentate cu hârtie în sul, folosite în special pentru producerea Bibliilor. Împreună, aceste prese puteau produce 7 900 de Biblii pe oră, iar uneori era nevoie să se lucreze în două schimburi.

Totuşi, Martorii lui Iehova le oferă oamenilor mai mult decât o Biblie pe care să o pună pe raft. Ei oferă un studiu biblic gratuit la domiciliu oricărei persoane interesate de Biblie — indiferent dacă aceasta primeşte sau nu un exemplar de la Martorii lui Iehova. Aceste studii nu durează la infinit. Unele persoane care studiază Biblia iau în serios ceea ce învaţă, devin Martori botezaţi, iar apoi iau şi ei parte la instruirea altora. Dacă, pe parcursul câtorva luni, oamenii nu fac progrese rezonabile în ce priveşte aplicarea lucrurilor învăţate, Martorii întrerup studiul respectiv pentru a se ocupa de alte persoane care manifestă un interes sincer. În 1992, Martorii lui Iehova conduceau în mod gratuit şi, în general, în fiecare săptămână 4 278 127 de studii biblice individuale sau familiale.

Astfel, într-o manieră care nu a fost niciodată egalată de vreo altă organizaţie, Martorii lui Iehova publică şi distribuie Biblia, însă sunt şi învăţători ai Cuvântului sacru al lui Dumnezeu.

[Note de subsol]

[Chenarul de la pagina 609]

O nouă traducere

Cu ocazia apariţiei primului volum al „Scripturilor ebraice — Traducerea Lumii Noi“, Alexander Thomson, biblist englez, a scris: „În limba engleză, traducerile originale ale Scripturilor ebraice sunt extrem de rare. Ne face, aşadar, o deosebită plăcere să salutăm apariţia primei părţi a Traducerii Lumii Noi [a Scripturilor ebraice], de la Geneza la Rut. . . . În mod clar, s-a depus un efort deosebit pentru ca această versiune să poată fi citită cursiv. Nimeni nu poate afirma că aceasta nu este o traducere nouă sau că nu este originală. Terminologia ei nu se bazează câtuşi de puţin pe versiunile care au precedat-o“. — „The Differentiator“, iunie 1954, p. 131.

[Chenarul/Fotografia de la pagina 610]

„Un text cu vocabular inserat“

Thomas N. Winter, de la Universitatea din Nebraska, a publicat o recenzie a lucrării „The Kingdom Interlinear Translation of the Greek Scriptures“ („Scripturile greceşti creştine — Traducerea interliniară a Regatului“), în care a spus: „Nu este vorba de o traducere interliniară obişnuită: este păstrată integritatea textului, iar engleza care apare dedesubt nu face altceva decât să redea sensul principal al cuvântului grecesc. Prin urmare, această lucrare interliniară nu este câtuşi de puţin o traducere. Mai potrivită este denumirea de text cu vocabular inserat. O traducere armonioasă în engleză apare pe o coloană îngustă, în dreapta paginii. . . .

Textul se bazează pe cel al lui Brooke Westcott şi Fenton Hort (1881, retip.), însă traducerea comitetului anonim este în întregime actuală şi cât se poate de exactă“. — Ediţia din aprilie-mai, p. 375, 376.

[Legenda fotografiilor]

Ediţiile din 1969 şi 1985

[Chenarul/Fotografia de la pagina 611]

Părerea unui ebraist

Cu privire la „Traducerea Lumii Noi“, profesorul universitar dr. Benjamin Kedar, ebraist din Israel, a afirmat în 1989: „În cadrul cercetărilor mele lingvistice legate de Biblia ebraică şi de traduceri, deseori fac referire la ediţia engleză a ceea ce este cunoscut sub denumirea de «Traducerea Lumii Noi». Procedând astfel, am sentimentul, care mi s-a confirmat în repetate rânduri, că această lucrare reflectă un efort sincer de a ajunge la o înţelegere cât mai exactă a textului. . . . Dând dovadă de o bună stăpânire a limbii originale, ea redă cu claritate cuvintele din original într-o a doua limbă, fără a se îndepărta în mod inutil de la structura specifică limbii ebraice. . . . Fiecare expresie lingvistică permite o anumită libertate de interpretare sau traducere. De aceea, în fiecare caz dat, soluţia lingvistică poate fi discutată. Totuşi, nu am găsit niciodată în «Traducerea Lumii Noi» vreo tendinţă bazată pe prejudecăţi de a introduce în text altceva decât conţine acesta“.

[Graficele de la pagina 613]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Creşterea numărului Martorilor de la apariţia „Traducerii Lumii Noi“

Franţa

150 000

100 000

50 000

1963 1970 1980 1992

Italia

150 000

100 000

50 000

1963 1970 1980 1992

Portugalia şi Brazilia

300 000

200 000

100 000

1963 1970 1980 1992

Ţări hispanofone

900 000

600 000

300 000

1963 1970 1980 1992

[Legenda fotografiilor de la pagina 604]

Câteva traduceri folosite de primii Studenţi în Biblie

Traducerea literală a lui Young

Traducerea lui Leeser (engleza însoţită de ebraică)

„Noul Testament“ al lui Tischendorf (cu variantele manuscriselor greceşti)

Traducerea lui Murdock (din siriacă)

„The Emphatic Diaglott” (din greacă în engleză)

Biblia Variorum (cu diferite traduceri în engleză)

„The Newberry Bible” (cu valoroase note marginale)

[Legenda fotografiei de la pagina 605]

Introducere la ediţia „Noului Testament“ de Rotherham, tipărită pentru Societatea Watch Tower în jurul anului 1890

[Legenda fotografiei de la pagina 606]

Versiunea Holman Linear Parallel Edition of the Bible, publicată în 1902, ca urmare a demersurilor făcute de Societate

[Legenda fotografiei de la pagina 606]

„King James Version”, ediţia Societăţii Watchtower, cu o concordanţă concepută special pentru ea (1942)

[Legenda fotografiei de la pagina 607]

„American Standard Version”, o traducere care foloseşte numele divin, Iehova, de peste 6 870 de ori; ediţia Societăţii Watch Tower (1944)

[Legenda fotografiei de la pagina 607]

Traducerea lui Byington (1972)

[Legenda fotografiilor de la pagina 608]

„Traducerea Lumii Noi“, apărută mai întâi în engleză, în şase volume, din 1950 până în 1960, lansată apoi într-un singur volum prevăzut special pentru studierea Bibliei

Publicată într-un singur volum gros, în 1961

Ediţie cu caractere mari şi cu referinţe pentru studiu, publicată în 1984

[Legenda fotografiei de la pagina 612]

Treptat, „Traducerea Lumii Noi“ a fost disponibilă în mai multe limbi

[Legenda fotografiei de la pagina 614]

„Traducerea Lumii Noi“ cu caractere foarte mari

. . . în Braille

. . . pe audiocasete

. . . pe dischete