Încurajarea şi întărirea auditoriului

ÎN CIUDA problemelor cu care se confruntă, slujitorii lui Dumnezeu ar trebui să găsească încurajare în congregaţia creştină. Pentru aceasta, îndeosebi bătrânii trebuie să se asigure că expunerile şi sfaturile lor sunt o sursă de încurajare. Ei trebuie să demonstreze că sunt „ca un adăpost împotriva vântului şi ca un loc de scăpare împotriva furtunii, ca nişte râuri de apă într-un loc uscat, ca umbra unei stânci mari într-un pământ ars de sete“. — Is. 32:2.

Dacă eşti bătrân, sunt sfaturile tale înviorătoare şi mângâietoare? Îi întăresc ele pe cei ce se străduiesc să-i slujească lui Iehova cu fidelitate? Le insuflă ele puterea de a continua să îndeplinească voinţa lui Dumnezeu în pofida opoziţiei sau a apatiei celor din teritoriu? Dar ce putem spune despre acele persoane din auditoriu care suferă de depresie sau din cauza unor serioase probleme economice, sau care se luptă cu o maladie gravă şi incurabilă? Îţi poţi întări fraţii prin ‘cuvintele gurii tale’. — Iov 16:5, NW.

Foloseşte-te de ocaziile de a ţine cuvântări pentru a-ţi ajuta fraţii să găsească în Iehova şi în măsurile luate de el în favoarea noastră speranţa şi tăria de care au nevoie. — Rom. 15:13; Ef. 6:10.

Aminteşte-i auditoriului de lucrările lui Iehova. O modalitate eficientă de a insufla curaj este aceea de a arăta cum şi-a ajutat Iehova în trecut poporul să depăşească situaţiile dificile. — Rom. 15:4.

Iehova i-a spus lui Moise ‘să-l întărească şi să-l încurajeze’ pe Iosua înainte ca Israelul să intre în Ţara Promisă, ocupată la vremea aceea de popoarele duşmane. Cum a procedat Moise? În prezenţa lui Iosua, el le-a reamintit israeliţilor ceea ce făcuse Iehova pentru ei când au părăsit Egiptul (Deut. 3:28; 7:18). De asemenea, a menţionat victoria pe care le-a dat-o Iehova asupra amoriţilor. Apoi, Moise l-a îndemnat pe Iosua: ‘Fii tare şi curajos’ (Deut. 31:1–8, NW). Când încerci să-ţi încurajezi fraţii, le insufli tu tărie amintindu-le ce anume a făcut deja Iehova pentru ei?

Câteodată, unii sunt atât de copleşiţi de probleme, încât se întreabă dacă se vor putea bucura vreodată de binecuvântările Regatului. Adu-le aminte că promisiunile lui Iehova sunt demne de încredere. — Ios. 23:14.

În unele ţări, lucrarea noastră de predicare este interzisă prin decret guvernamental. Bătrânii iubitori din aceste locuri îşi pot ajuta colaboratorii în credinţă să capete tărie din experienţele apostolilor lui Isus Cristos (Fap. 4:1—5:42). Şi, cu siguranţă, evidenţierea modului în care a dirijat Iehova evenimentele în situaţia descrisă în cartea Estera le va da curaj.

Există persoane care asistă la întrunirile congregaţiei, dar nu fac progrese. Ele cred, probabil, că Dumnezeu nu le va ierta niciodată pentru viaţa dusă în trecut. Poţi să le relatezi cum s-a purtat Iehova cu regele Manase (2 Cron. 33:1–16). Sau vorbeşte-le despre acei locuitori din Corintul antic care şi-au schimbat modul de viaţă, au devenit creştini şi au fost declaraţi drepţi de Dumnezeu. — 1 Cor. 6:9–11.

Cred unii dintre cei prezenţi că problemele prin care trec dovedesc că au pierdut favoarea lui Dumnezeu? Le-ai putea aminti despre necazurile îndurate de Iov şi despre bogatele binecuvântări pe care le-a primit pentru că i-a rămas fidel lui Iehova (Iov 1:1–22; 10:1; 42:12, 13; Ps. 34:19). Falşii consolatori ai lui Iov au insinuat că Iov trebuie să fi comis un păcat (Iov 4:7, 8; 8:5, 6). Spre deosebire de ei, Pavel şi Barnaba, care voiau să-i întărească pe discipoli şi ‘să-i încurajeze să rămână în credinţă’, au spus: „Trebuie să intrăm în regatul lui Dumnezeu prin multe necazuri“ (Fap. 14:21, 22). Tot aşa, şi tu îi poţi întări pe cei ce trec prin încercări, arătându-le că toţi creştinii trebuie să persevereze şi că perseverenţa lor are o mare valoare în ochii lui Dumnezeu. — Prov. 27:11; Mat. 24:13; Rom. 5:3, 4; 2 Tim. 3:12.

Încurajează-ţi ascultătorii să reflecteze la modul în care Iehova şi-a respectat promisiunile faţă de fiecare. Cu puţin ajutor, ei ar putea să vadă cum acţionează deja Iehova în favoarea lor, respectându-şi promisiunile. În Psalmul 32:8 citim: „Te voi învăţa şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi; te voi sfătui cu ochiul asupra ta“. Amintindu-le ascultătorilor tăi de momentele în care Iehova i-a îndrumat sau întărit, îi vei ajuta să înţeleagă personal că Dumnezeu le poartă de grijă şi că este gata să-i ajute să depăşească orice încercare prin care trec. — Is. 41:10, 13; 1 Pet. 5:7.

Să arătăm apreciere pentru tot ce face Iehova în prezent. Când încerci să-ţi încurajezi fraţii, atrage-le atenţia asupra acţiunilor pe care le înfăptuieşte Iehova în prezent. Vorbindu-le cu apreciere, vei trezi în inima lor sentimente similare.

Atrage-le atenţia asupra modului în care Iehova ne ajută să înfruntăm presiunile vieţii. Dumnezeu ne arată cel mai bun mod de viaţă (Is. 30:21). Ne explică de ce există delincvenţă, nedreptate, sărăcie, boală şi moarte şi ne spune cum le va pune capăt. Ne oferă ajutorul iubitor al fraţilor şi surorilor noastre în credinţă. Ne acordă marele privilegiu al rugăciunii. Ne dă şi favoarea de a-i fi Martori. Ne ajută să înţelegem că Cristos este deja întronat în cer şi că ultimele zile ale acestui vechi sistem de lucruri sunt pe sfârşite. — Rev. 12:1–12.

Adaugă la toate aceste binecuvântări şi întrunirile congregaţiei şi congresele. Dacă vei vorbi cu apreciere despre aceste măsuri luate de Iehova, le vei întări fraţilor hotărârea de a nu neglija întrunirile. — Evr. 10:23–25.

Chiar şi rapoartele care reliefează cum ne-a binecuvântat Iehova eforturile depuse în ministerul de teren sunt o sursă de încurajare. În secolul I, când Pavel şi Barnaba erau în drum spre Ierusalim, ei le-au făcut „o mare bucurie tuturor fraţilor“ vorbindu-le amănunţit despre convertirea celor dintre naţiuni (Fap. 15:3). Şi tu le poţi aduce bucurie fraţilor împărtăşindu-le experienţe ziditoare.

Ţi-ai mai putea încuraja ascultătorii ajutându-i să devină conştienţi de valoarea faptelor lor. Felicită-i că participă la ministerul creştin. Laudă-i pe cei ce nu pot face prea mult din cauza vârstei sau a bolii, dar care perseverează în credinţă. Aminteşte-le că Iehova nu uită iubirea pe care au arătat-o pentru numele său (Evr. 6:10). Credinţa testată în încercări este un bun de mare preţ (1 Pet. 1:6, 7). Fraţii au nevoie să li se amintească aceste lucruri!

Vorbeşte cu sentiment despre speranţa noastră. Promisiunile inspirate cu privire la lucrurile viitoare sunt o importantă sursă de încurajare pentru toţi cei ce-l iubesc pe Dumnezeu. Poate că majoritatea celor din auditoriu au auzit de nenumărate ori aceste cuvinte. Dar, dacă vorbeşti cu apreciere despre ele, le poţi da viaţă, poţi insufla încredere în împlinirea lor şi poţi face ca inima celor ce te ascultă să tresalte de recunoştinţă. Vei putea atinge aceste obiective punând în practică ceea ce înveţi la Şcoala de Minister Teocratic.

Iehova însuşi este principala sursă de încurajare şi de tărie pentru poporul său. Iar tu poţi colabora cu Dumnezeu în transmiterea acestor binecuvântări. Vorbeşte despre ele când te adresezi congregaţiei.