Să-l urmăm pe marele nostru model
OAMENI sînt adeseori influenţaţi de ceea ce spun sau fac alţii. Exemplul dat de un cap de familie, de un conducător religios, sau de un erou naţional bine cunoscut ne înrîureşte fie în bine, fie în rău. A fost înrîurită oare şi atitudinea şi modul tău de viaţă de cei pe care i-ai privit ca modele?
Urmarea unor exemple rele date de către conducători religioşi şi politici a avut rezultate tragice. Nu demult Jim Jones a împins la un sfîrşit sinucigaş în Jonestown, Guyana, peste 900 dintre adepţii săi religioşi. Mai la începutul acestui secol, întreaga lume a suferit atunci cînd Adolf Hitler şi adepţii partidului său au scufundat lumea într-un holocaust. Multe dintre actele de terorism din prezent din întreaga lume se datoresc influenţei unor oameni care urmăresc publicitatea cauzei sau aspiraţiilor lor. Numărul crescînd al persoanelor care caută notorietate ne poate aduce aminte de previziunea biblică: „Oamenii răi şi impostorii vor înainta din rău în mai rău, inducînd în eroare şi fiind induşi în eroare.“ — 2 Tim. 3:13.
În ce-i priveşte pe oamenii răi şi ţelurile lor, tendinţa de astăzi este de a înainta chiar în acea direcţie — „din rău în mai rău.“ Dar cine este principalul răspunzător pentru această stare de lucruri? Numai Biblia oferă un răspuns demn de încredere. Vă învităm să observaţi că la 2 Tim. 3:13, pe care tocmai l-am citat, apostolul Pavel declara că oamenii răi nu numai că vor induce în eroare pe alţii ci că şi ei înşişi sînt „induşi în eroare.“ De către cine, în fond? Acelaşi apostol dezvăluie identitatea „dumnezeului acestui sistem de lucruri,“ arătind că el este principalul răspunzător de orbirea atîtor oameni (2 Cor. 4:4). Cine este acesta? Satan Diavolul, care şi-a folosit puterile sale înşelătoare vreme de secole, chiar din vremea căderii în păcat a omenirii, cînd acest arhiînşelător le-a indus în eroare pe primele două creaturi umane. El a folosit atunci ca instrument vizibil al său un şarpe (Gen. 3:1–7). De atunci Diavolul a folosit o gamă foarte largă de indivizi şi organizaţii, inclusiv imperiul mondial al religiei false — Babilonul cel mare. Şi se poate spune că „întreaga lume zace în puterea celui rău.“ Apoc. 17:1–5; 1 Ioan 5:19.
În acest moment al istoriei Diavolul ştie că timpul său este scurt. Faptul acesta accentuează şi mai mult primejdiile în mijlocul cărora trăim. Ca persoane individuale noi trebuie să ne luăm toate măsurile de siguranţă pentru a nu cădea în laţul său, căci el „induce în eroare întregul pămînt locuit.“ După dezvăluirea viziunii sale privitoare la războiul ceresc, apostolul Ioan a scris: „Astfel Balaurul cel mare, şarpele originar, cel care este numit Diavolul şi Satan, care induce în eroare întregul pămînt locuit, a fost aruncat jos; el a fost aruncat pe pămînt; iar îngerii săi au fost aruncaţi împreună cu el.“ Noi ne aflăm în perioada avansată a acestei scurte limitări a lui în vecinătatea pămîntului. Această perioadă reprezintă un timp de largă răspîndire a înşelăciunii, a necazului, a durerilor, în care oamenii răi induc în eroare şi sînt induşi în eroare, aflîndu-se cu toţii sub influenţa principalului adversar al lui Dumnezeu, Satan Diavolul. — Apoc. 12:7–12.
MARELE NOSTRU MODEL
Există însă un Cunducător care n-a fost şi nici nu va fi niciodată sub controlul şi influenţe „dumnezeului acestui sistem de lucruri.“ În urmă cu nouăsprezece secole, acel conducător a oferit un exemplu care i-a influenţat pe continuatorii săi într-un fel sănătos şi salvator de viaţă. La scurtă vreme după botezul său în rîul Iordan şi după ungerea sa cu spiritul Sfînt, el a avut o confruntare cu Diavolul. Citiţi raportul biblic cu privire la aceasta la Matei 4:1–11. Cine s-a dovedit a fi rezistat eforturilor viclene ale Diavolului de a-l abate de la serviciul şi închinarea lui Dumnezeu? Ei bine, nimeni altul decît Isus Cristos, Fiul Dumnezeului Celui Preaînalt, Iehova!
Isus nu şi-a permis să se lase influenţat de tentaţiile Diavolului ci a rezistat la fiecare atac. Utilizînd cu eficacitate scripturile, Isus a respins fiecare dintre tentaţiile lui Satan. Eşuînd în eforturile sale rele, Diavolul s-a concentrat asupra intenţiei de a-l ‘zdrobi’ pe Isus, pricinuindu-i moartea. — Gen. 3:15.
Este neîndoios faptul că Isus Cristos era total diferit de conducătorii omeneşti păcătoşi. Întreaga sa viaţă a fost devotată îndeplinirii voinţei tatălui său şi nu a voinţei proprii (Ioan 5:30). Isus Cristos a fost dispus să sufere insulte, batjocuri şi persecuţii legate de predicarea regatului lui Dumnezeu şi de aducerea la cunoştinţa publică a numelui Tatălui său (Mat. 26:67, 68; Ioan 15:20, 21; Rom. 15:3). În cele din urmă el s-a supus unei morţi ruşinoase pe un stîlp de tortură (Fil. 2:8). Isus Cristos a fost într-adevăr marele model al tuturor celor care doresc să fie plăcuţi Tatălui ceresc Iehova. — Evr. 12:1–3.
‘N-A FĂCUT PARTE DIN LUME’
În faţa guvernatorului roman Pilat din Pont Isus a arătat cu claritate că regatul său „nu face parte din lume“ (Ioan 18:36, 37). De aceea, în loc să lupte cu armele carnale, şi să se răscoale împotriva ordinii de drept, continuatorii lui Isus rămîn neutri cu privire la controversele lumeşti. Aceasta pentru că ei, ca şi Marele lor Model, „nu fac parte din lume“ (Ioan 15:19; 17:14, 16). Pentru ca ei să fie cu adevărat influenţaţi de ceea ce a învăţat şi a făcut Maestrul lor, ei trebui să evite spiritul lumii şi nu trebuie să se amestece în afacerile ei. — Ioan 12:15–17.
Acesta nu e un lucru uşor şi nu poate fi realizat prin propria putere a discipolilor. De aceea Isus s-a rugat în mod adecvat lui Dumnezeu în folosul lor spunînd: „Îţi cer nu să–i iei din lume, ci să veghezi asupra lor din pricina celui rău“ (Ioan 17:15). Isus ştia că el va părăsi scena pămîntească iar continuatorii săi vor avea nevoie de grija, de vegherea şi de protecţia cerească. Ba mai mult, urma să existe o nevoie constantă de a se păzi împotriva Adversarului. — Iac. 4:7, 8.
Deşi absent din cauza depunerii corpului său de carne în moartea de jertfă, Isus Cristos continua să fie în măsură de a influenţa şi de a îndruma paşii adevăraţilor săi continuatori, făcînd lucrul acesta din înaltul său loc de la dreapta lui Dumnezeu (Evr. 10:12, 13). În plus, urma ca ei să se bucure de ajutorul spiritului sfînt. — Ioan 14:25, 26.
Cît de mîngîietoare sînt toate aceste lucruri pentru adevăraţii creştini de astăzi! Indiferent de împrejurările noastre şi de încercările cărora trebuie să le facem faţă, urmîndu-l pe Marele nostru Model nu vom fi niciodată induşi în eroare de oameni, de impostori şi nici chiar de Satan. În schimb noi ne vom pune încrederea cu deplină credinţă în sprijinul lui Iehova Dumnezeu şi al Fiului său care a făcut promisiunea: „Îată că sînt cu voi în toate zilele, pînă la încheierea sistemului de lucruri.“ — Mat. 28:20.