De ce să luăm religia în serios?

„OMUL nu poate trăi numai cu pîine.“ (Matei 4:4, The New English Bible) Aceste cuvinte citate frecvent au tangenţă cu o necesitate omenească pe care mulţi au pierdut-o astăzi din vedere. Ele indică faptul că noi avem în alcătuirea noastră o parte spirituală care cere să fie satisfăcută. Iată de ce acela care a rostit aceste cuvinte, şi anume Isus Cristos, a spus de asemenea: „Cît de binecuvîntaţi sînt aceia care îşi cunosc nevoia de Dumnezeu.“ — Matei 5:3, NEB.

Numai religia ne poate satisface „nevoia de Dumnezeu“. Numai religia poate răspunde la întrebările noastre fundamentale privitoare la originea, scopul şi sensul vieţii. Numai religia poate da un adevărat sens şi substanţă vieţii noastre. Dar nu chiar orice religie va face toate acestea. Isus i-a zis unei femei samaritene: „Închinătorii cei adevăraţi se vor închina Părintelui în spirit şi în [cu, N.W.T.] adevăr.“ (Ioan 4:23, S.S., 1874) Închinarea «cu adevăr» înseamnă mai mult decît respectarea unor tradiţii şi ritualuri venerabile. Adeseori acestea nu le dau aderenţilor lor nici măcar un sentiment temporar de bunăstare, ci îi lasă flămînzi în privinţă spirituală.

De pildă, Edwin O. Reischauer, fost ambasador al Statelor Unite în Japonia, a făcut observaţia: „Shintoismul şi budismul sînt, pentru majoritatea oamenilor, mai mult o chestiune de obicei şi de convenţie decît credinţe pline de semnificaţie.“ Este adevărat că mulţi japonezi sînt mulţumiţi cu ele aşa cum sînt. Dar apariţia unei mulţimi de „religii noi“ în Japonia reflectă nemulţumirea crescîndă faţă de religia tradiţională.

„Religiile noi“ tind să concentreze atenţia asupra conducătorilor charismatici şi nu asupra lui Dumnezeu. Mulţi dintre aceşti conducători religioşi pretind că se află sub inspiraţie divină. Dar doctrinele lor nu sînt, în general, nimic mai mult decît un creuzet în care, pe lîngă credinţe budiste, şintoiste şi altele, este aruncată şi o mare doză de filozofie a întemeietorului religiei. Puterea lor de atracţie constă adesea în promisiunea unei vieţi mai bune şi în pretenţia că deţin puteri mistice sau de vindecare. Dar dovedesc oare asemenea religii că ele îi învaţă pe aderenţii lor să se închine „cu spirit şi adevăr“ [N.W.T.]? Departe de aşa ceva! În primul rînd, cultele religioase prezintă tendinţa unei existenţe trecătoare: astăzi sînt, mîine dispar. Natura lor de modă care trezeşte un interes viu dar trecător oferă prea puţine motive de a fi luate în serios.

O religie care merită să fie luată în serios

Există însă o religie a cărei vechime o depăşeşte pe aceea a oricărei alte forme de închinare. Ea este religia cu privire la care ne învaţă Sfînta Biblie. Scrierea Bibliei a început cu circa 35 de secole în urmă, iar unele dintre «istoriile» păstrate în primele ei capitole s-au petrecut cu peste o mie de ani mai înainte de data consemnării lor în Biblie.a Ea conţine cea mai veche consemnare existentă cu privire la originea religiei. Chiar şi singur acest fapt constituie un motiv suficient pentru a da o serioasă consideraţie religiei Bibliei.

The Encyclopedia Americana [Enciclopedia Americană] spune cu privire la Biblie: „Lumina ei «s-a răspîndit în întreaga lume». Ea este privită acum drept un tezaur etic şi religios a cărui inepuizabilă învăţătură promite să fie chiar şi mai valoroasă, pe măsură ce creşte speranţa unei civilizaţii mondiale.“ Dar dacă o carte este într-adevăr un ghid demn de încredere cu privire la religia adevărată, nu ar fi atunci oare de aşteptat ca ea să aibă cea mai largă circulaţie, pentru ca ea să le fie accesibilă tuturor acelora care caută adevărul?

Exact acesta este cazul Bibliei. Ea a fost tradusă în 1 928 de limbi, în întregime sau parţial, şi este cartea care s-a bucurat de cea mai largă circulaţie în decursul istoriei. În afară de aceasta, ea s-a dovedit demnă de încredere din punct de vedere istoric şi ştiinţific. Arheologia şi istoria confirmă împlinirea exactă a profeţiilor Bibliei. Ea este liberă de orice formă de spiritism, misticism şi ocultism. Toate acestea sînt în deplină armonie cu propria declaraţie a Bibliei despre sine că este de inspiraţie divină.b — 2 Timotei 3:16.

„Roadele“ religiei adevărate

Dar nu este oare adevărat că numeroase religii pretind că acceptă autoritatea Bibliei? Şi nu există oare ceartă, duşmănie şi ipocrizie printre mulţi dintre aceia care se pretind creştini? Ba da, dar acesta nu este un motiv de a desconsidera Biblia. Însuşi Isus Cristos a arătat că majoritatea acelora care aveau să se declare adepţi ai creştinismului aveau să fie dezaprobaţi de Dumnezeu. (Vezi Matei 7:13, 14, 21-23.) Cum aveau să poată fi identificaţi atunci aceia care aveau să practice religia adevărată, care este învăţată din Biblie? Isus ne răspunde astfel la această întrebare: „Îi veţi recunoaşte după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini? Tot aşa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. Aşa că după roadele lor îi veţi recunoaşte.“ — Matei 7:16, 17, 20.

Da, religia adevărată ar trebui să fie o puternică forţă care îndeamnă la bine, producînd efecte binefăcătoare printre închinători. Să-l luăm ca exemplu pe Akinori, un japonez care, după cum el însuşi a declarat, a „devenit personificarea spiritului competitiv.“ El şi-a atins cu succes obiectivele de-a absolvi o universitate de elită şi de-a obţine un post la o firmă prestigioasă. El considera că nu avea nici un motiv să facă loc religiei în viaţa sa. «Religia este pentru cei slabi, care au nevoie de un suport în viaţă», se gîndea el.

Toate îi mergeau fără piedici în viaţă, pînă cînd, ca urmare a stresului şi oboselii, a fost doborît de o boală gravă. Gîtul i s-a strîmbat şi bărbia i-a „îngheţat“ întoarsă spre umărul stîng. Mulţi dintre „prietenii“ din societatea lui Akinori i-au adus prea puţină consolare în timpul nenorocirii sale. (Compară cu Proverbe 17:17) Aşa se face că s-a scufundat adînc în alcoolism şi se gîndea să-şi ia viaţa.

Însă la un moment dat soţia lui Akinori a început să studieze Biblia cu Martorii lui Iehova. Într-o zi, în cursul unei conversaţii, ea i-a citit lui Akinori textul scriptural din Galateni 6:7, care spune: „Ce seamănă omul, aceea va şi secera.“ Mişcat de aceste cuvinte, Akinori i s-a alăturat în studiu şi ceea ce a aflat i-a schimbat complet concepţia privitoare la sensul vieţii. Pe măsură ce punctele de vedere ale lui Akinori deveneau mai luminoase, suferinţa lui cauzată de stres ceda încetul cu încetul! S-a întîmplat aşa cum spune Biblia: „O inimă liniştită este viaţa trupului [organismului de carne, N.W.T.]“ (Proverbe 14:30) Da, religia adevărată produce roade excelente!

Toshiro este un alt japonez care a ajuns să vadă cum ar putea să fie religia o adevărată forţă care îndeamnă la bine. Deşi el credea în valoarea practicării religiei, totuşi nu făcea nimic în privinţa aceasta. Interesul său se concentra asupra obiectivului de-a ajunge să aibă casa lui proprie. Realizarea acestui obiectiv nu i-a adus însă satisfacţia pe care o anticipase. În plus, privind în jurul său la locul de muncă, observa că practicile necinstite erau la ordinea zilei şi că din ele rezultau relaţii personale nedorite. Toshiro era dezgustat de ceea ce vedea.

Într-o zi, soţia lui l-a invitat pe un bătrîn al congregaţiei locale a Martorilor lui Iehova să le facă o vizită. Toshiro şi-a dat numaidecît seama că între colegii săi şi acest bătrîn de congregaţie era o mare deosebire. Motivul? Bătrînul aplica în mod sincer principiile biblice în viaţa sa. Impresionat de lucrul acesta, Toshiro a acceptat invitaţia de a studia Biblia şi a început să facă din religia Bibliei modul său de viaţă.

Noi vă invităm şi pe dumneavoastră să-i cunoaşteţi pe Martorii lui Iehova. „Roadele“ pe care le produc aceştia sînt o dovadă a faptului că ei se închină „cu spirit şi adevăr“. Ei se străduiesc să aplice învăţăturile Bibliei în viaţa lor. Şi în timp ce, ca indivizi, ei sînt departe de a fi perfecţi, ca grup ei demonstrează ce puternică forţă spirituală îmbolditoare spre bine poate fi religia adevărată.

Mii de Martori au fost odinioară nefericiţi din cauza modului lor de viaţă. Dar, aplicînd principiile Bibliei, mulţi dintre ei au reuşit să facă schimbări impresionante. Cultivînd ceea ce Biblia numeşte [conform N.W.T.] „roadele spiritului“, respectiv calităţi ca iubirea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, amabilitatea, bunătatea, credinţa, blîndeţea şi stăpînirea de sine, ei au aflat secretul fericirii personale. — Galateni 5:22, 23.

Foloase eterne ca rezultat al practicării religiei adevărate

Religia adevărată trebuie să facă însă mai mult decît să transforme personalitatea sau să uşureze rezolvarea problemelor personale. Probleme mondiale cum sînt poluarea, primejdia unui război nuclear şi exploatarea neraţională a mediului înconjurător ameninţă să ruineze frumoasa noastră planetă. Problemele economice înăbuşă bucuria şi bunăstarea a milioane de oameni. Nici o religie nu poate fi luată în serios dacă ea nu oferă o speranţă de soluţionare a acestor probleme mondiale.

Religia Bibliei oferă o asemenea speranţă. Dumnezeu promite să introducă o lume nouă a dreptăţii sub un guvern sau „regat“ ceresc. (Matei 6:9, 10; 2 Petru 3:13; Apocalips 21:3, 4) Regatul este remediul universal pentru toate nenorocirile şi suferinţele omenirii. Iar cu privire la permanenţa unor asemenea foloase pe întregul pămînt, Biblia ne dă asigurarea: „Şi lumea trece, şi pofta ei, dar cine face voia lui Dumnezeu rămîne în veac.“ Da, viaţa veşnică în fericire este speranţa fiecărui creştin adevărat! (1 Ioan 2:17) Dar numai aceia care vor fi luat în serios practicarea religiei adevărate vor beneficia de acest viitor Regat. De aceea vă îndemnăm să începeţi un studiu serios al Bibliei.c (Ioan 17:3) Pe măsură ce veţi permite ca lumina Cuvîntului lui Dumnezeu să strălucească în viaţa dv., veţi simţi o mare bucurie, întrucît «nevoia de Dumnezeu» vă va fi, încetul cu încetul, satisfăcută. Într-adevăr, veţi avea parte de binecuvîntări eterne, fiindcă aţi luat în serios religia, — religia adevărată.

[Note de subsol]

[Legenda fotografiei de la pagina 5]

Existenţa Bibliei în 1 900 de limbi este în armonie cu propria ei declaraţie că este de inspiraţie divină

[Legenda ilustraţiei de la pagina 7]

Religia Bibliei oferă speranţa unor condiţii paşnice pe întregul pămînt sub un guvern ceresc