Absolvenţii Galaadului sunt „misionari adevăraţi“!
„CE ESTE un misionar?“ Această întrebare a fost pusă în editorialul unui ziar cu aproape patru decenii în urmă. Redactorul susţinea că adevăraţii misionari sunt instrumente de reformă socială şi economică. Însă, duminică, 5 martie 1995, la Sala de Adunări a Martorilor lui Iehova din Jersey City s-a scos în evidenţă un răspuns cu totul diferit. Cu ce ocazie? Cu ocazia festivităţii de absolvire a celei de-a 98-a promoţii a Şcolii Biblice Galaad a Societăţii Watchtower, şcoală care a trimis misionari în întreaga lume.
După cântarea şi rugăciunea de deschidere, Albert D. Schroeder din Corpul de Guvernare le-a urat un călduros bun venit celor 6 430 de asistenţi. În comentariile sale introductive, fratele Schroeder a explicat clar motivul pentru care absolvenţii Galaadului sunt diferiţi de alţii care şi-au luat de la sine numele de misionari. El a spus: „La Galaad, Biblia este principalul manual“. Absolvenţii Galaadului devin nu asistenţi sociali, ci învăţători ai Cuvântului lui Dumnezeu. Astfel, ei sunt calificaţi într-un mod special să se ocupe de necesităţile spirituale ale celor din străinătate.
Următorii vorbitori au dezbătut alte aspecte în care absolvenţii Galaadului demonstrează că sunt misionari „adevăraţi“. Charles Molohan le-a vorbit pe tema „Continuaţi să produceţi roade excelente în calitate de misionari“. Pornind de la cuvintele apostolului Pavel din Coloseni 1:9, 10, fratele Molohan le-a amintit absolvenţilor că ultimele cinci luni petrecute la Galaad i-au ajutat să crească „în cunoştinţa exactă a lui Dumnezeu“ (NW). Aceasta îi va ajuta să producă roade în două feluri: manifestând roadele spiritului lui Dumnezeu şi împărtăşindu-le altora adevărurile biblice.
A urmat Daniel Sydlik din Corpul de Guvernare cu o temă care îndemna la reflectare: „Nu vă puneţi viaţa în joc“. El a amintit întrebarea pusă de Isus: „Ce ar da un om în schimb pentru sufletul său?“ (Matei 16:26). Fratele Sydlik a făcut remarca: „Oamenii şi-au vândut sufletele în schimbul unui mod de viaţă mai uşor şi mai comod“. Cu toate acestea, cei care au o credinţă vie nu pot face compromis când se află în faţa încercărilor şi a testelor. Cuvintele lui Isus indică faptul că cineva trebuie să fie dispus să ‘dea’, adică să facă sacrificii, pentru a-şi câştiga sufletul, sau viaţa. Noii misionari au fost îndemnaţi să se dăruiască din tot sufletul lui Iehova, oferind tot ce au mai bun în serviciul său!
Apoi, William Van de Wall din Comitetul departamentului serviciului a dezbătut tema „Apostolul Pavel — un exemplu demn de imitat“. Fratele Van de Wall a explicat că „Pavel a fost în fruntea lucrării misionare din primul secol“. Era deci oportun să se scoată în evidenţă patru domenii în care apostolul Pavel le-a lăsat un bun exemplu misionarilor de astăzi: 1) Grija autentică şi iubirea lui Pavel pentru oameni, 2) eficienţa lui în minister, 3) refuzul lui, din modestie, de a se scoate în evidenţă, 4) încrederea sa absolută în Iehova.
„Permiteţi-i lui Iehova să vă scruteze în noua voastră însărcinare“ a fost subiectul dezbătut de Lyman A. Swingle din Corpul de Guvernare. Folosindu-se de textul zilei, Psalmul 139:16, fratele Swingle a recunoscut că, în calitate de noi misionari, ei vor întâmpina probleme în însărcinările lor, dar că Iehova cunoaşte soluţiile. „Căutaţi-l, i-a îndemnat el, vorbiţi-i când aveţi o problemă. Străduiţi-vă să înţelegeţi care este voinţa lui.“
John E. Barr din Corpul de Guvernare a vorbit apoi pe tema: „Credinţa voastră merge mereu crescând“ (2 Tesaloniceni 1:3). În Luca 17:1 citim ce a spus Isus: „Este cu neputinţă să nu apară prilejuri de poticnire“. Unii s-au poticnit din cauza personalităţii altor misionari. Însă fratele Barr i-a încurajat pe misionari să aibă suficientă credinţă pentru a fi iertători. Într-adevăr, acesta a fost contextul în care discipolii lui Isus i-au cerut: „Măreşte-ne credinţa“ (Luca 17:2–5). Credinţa misionarilor mai poate fi testată prin diferitele schimbări organizatorice. „Avem noi credinţa necesară pentru a le accepta, a întrebat fratele Barr, sau ele vor deveni obstacole cât munţii?“
După aceea au urmat câteva sfaturi date de doi instructori de la Galaad. Jack Redford i-a îndemnat pe absolvenţi să menţină o atitudine pozitivă. El a spus că o misionară şi-a părăsit repartiţia din cauză că alţi câţiva misionari au tachinat-o puţin. Scripturile însă ne avertizează să nu ne ofensăm fără rost (Eclesiastul 7:9). „Să aveţi atitudinea corectă“, i-a îndemnat el. „Iertaţi greşelile şi imperfecţiunile celor din jurul vostru.“
U. V. Glass, secretarul şi arhivarul şcolii, a ridicat apoi această întrebare: „Sunteţi pregătiţi să înfruntaţi «timpul şi evenimentele neprevăzute»?“ (Eclesiastul 9:11, NW). „Viaţa noastră este supusă mereu schimbărilor, a remarcat fratele Glass, dintre care unele pot fi chiar traumatizante.“ Unii misionari s-au confruntat dintr-o dată cu o sănătate precară, cu boli şi cu probleme familiale, care i-au constrâns pe unii să-şi părăsească locul repartizat. „Indiferent ce situaţie neprevăzută poate apărea, a spus fratele Glass, ştim că Iehova este conştient de ea şi că aceasta îl preocupă. Dacă ne punem încrederea în el, vom ieşi cu siguranţă victorioşi!“
Cuvântarea intitulată „Puşi deoparte pentru serviciul misionar“ a încheiat seria de cuvântări de dimineaţă. Theodore Jaracz din Corpul de Guvernare a pus întrebarea menţionată la început, şi anume: „Ce este un misionar?“ Ca răspuns, el a discutat pe marginea capitolelor 13 şi 14 din cartea Faptele apostolilor, vorbind despre lucrarea misionară a lui Pavel şi Barnaba. Este evident că lucrarea lor nu s-a concentrat asupra rezolvării problemelor sociale, ci asupra ‘anunţării veştii bune’ (Faptele 13:32, NW). Fratele Jaracz a pus întrebarea: „Nu-i aşa că Pavel şi Barnaba au demonstrat ce înseamnă să fii un misionar adevărat?“ Un misionar cu multă experienţă, Robert Tracy din Mexic, a fost invitat apoi să relateze câteva dintre experienţele încurajatoare pe care le-a avut de când este evanghelizator.
Programul de dimineaţă a ajuns la punctul culminant atunci când fratele Schroeder le-a înmânat diplomele celor 48 de absolvenţi. Auditoriul a fost emoţionat la auzirea celor 21 de ţări în care au fost repartizaţi misionarii: Barbados, Benin, Bolivia, Costa Rica, Côte d’Ivoire, Ecuador, Estonia, Guineea-Bissau, Guineea-Ecuatorială, Honduras, Insulele Leeward, Lituania, Mauritius, Mozambic, Nicaragua, Paraguay, Peru, Republica Centrafricană, Senegal, Taiwan şi Venezuela.
După pauza de masă, auditoriul s-a întrunit din nou, bucurându-se de un studiu înviorător al Turnului de veghere, condus de Robert P. Johnson de la Departamentul serviciului. Membrii celei de-a 98-a promoţii au răspuns la întrebări. Acest studiu a fost urmat de o încântătoare serie de interviuri realizate de cadrele şcolii. Auditoriul a fost foarte mult încurajat de experienţele pe care le-au avut absolvenţii în teren şi de impresiile lor faţă de repartiţiile din străinătate.
Timp de şase ani şi jumătate, Galaadul şi-a avut sediul în clădirile Societăţii Watch Tower din Wallkill, New York. În aprilie 1995 însă, şcoala a fost transferată la noul Centru Educaţional din Patterson, New York. Cum a reacţionat familia Betel din Wallkill la această schimbare? În cadrul festivităţii de absolvire au fost intervievaţi câţiva fraţi din Wallkill. Exprimările lor emoţionante au demonstrat clar că studenţii de la Galaad au lăsat o impresie de durată asupra lor. În mod evident, aceşti bărbaţi şi femei binevoitoare sunt misionari adevăraţi — umili, cu spirit de sacrificiu, profund interesaţi să-i ajute pe alţii.
La sfârşitul festivităţii de absolvire, toţi cei din auditoriu aveau certitudinea că Şcoala Galaad va continua să aibă succes în ceea ce face de peste 50 de ani: formează misionari adevăraţi!
[Chenarul de la pagina 18]
Statistica promoţiei:
Numărul ţărilor reprezentate: 8
Numărul ţărilor în care sunt repartizaţi: 21
Numărul absolvenţilor: 48
Vârsta medie: 32,72
Media anilor în adevăr: 15,48
Media anilor în ministerul cu timp integral: 10,91
[Legenda ilustraţiei de la pagina 18]
Absolvenţii celei de-a 98-a promoţii a Şcolii Biblice Galaad
În lista de mai jos, rândurile se numără din faţă în spate, iar numele sunt menţionate de la stânga la dreapta pe fiecare rând.
1) A. Eszlinger; T. Mann; G. Rivera; M. Baruero; M. Vaz; K. Durga; H. Silweryx; D. Alvarado. 2) B. Toth; S. Segarra; R. Hart; I. Rooryck; P. Escobar; J. Ejstrup; L. Sligh; E. Rivera. 3) D. Archard; S. Snaith; P. Marciel; D. Koljonen; S. Waddell; L. Blackburn; M. Escobar; K. Archard. 4) M. Hart; S. Toth; J. Koljonen; H. Bergman; D. Mann; J. Blackburn; D. Park; F. Vaz. 5) S. Segarra; L. Sligh; L. Leslie; B. Bergman; W. Baruero; J. Alvarado; D. Leslie; D. Park. 6) K. Silweryx; R. Eszlinger; J. Waddell.; K. Snaith; A. Durga; F. Rooryck; C. Ejstrup; D. Marciel.