Banii sau viaţa?

Probabil că aţi auzit vorbindu-se despre bandiţi care îşi fluturau armele în faţa victimelor somându-le: „Banii sau viaţa!“ În prezent, regăsim această bine cunoscută ameninţare sub forma unei dileme dificile în faţa căreia suntem puşi cu toţii — în special aceia dintre noi care trăiesc într-o ţară bogată. Însă, de data aceasta, cel care ne ameninţă nu este un bandit. Rolul acestuia este jucat de accentul din ce în ce mai mare pe care societatea actuală îl pune pe bani şi pe realizarea pe plan material.

ACEASTĂ tendinţă generează o nouă gamă de probleme şi îngrijorări. Cu ce preţ obţinem banii şi lucrurile materiale? Nu ne-am putea mulţumi cu mai puţin? Nu cumva oamenii îşi sacrifică „adevărata viaţă“ pe altarul materialismului? Constituie banii paşaportul pentru o viaţă fericită?

Mania banilor

Între preocupările şi pasiunile oamenilor (mai mult sau mai puţin legitime), iubirea de bani ocupă primul loc. Spre deosebire de dorinţa sexuală sau de pofta de mâncare, preocuparea exagerată pentru bani poate fi constantă şi permanentă. Ea nu pare să se atenueze odată cu vârsta. În multe cazuri, odată cu înaintarea în vârstă se poate mări şi interesul sau grija pentru bani şi pentru ceea ce se poate cumpăra cu aceştia.

Lăcomia de bani pare să se răspândească. Iată ce a spus personajul principal dintr-un film care se bucură de mare popularitate: „Lăcomia dă rezultate. Ea este folositoare“. Chiar dacă mulţi au numit anii ’80 Epoca lăcomiei, ceea ce s-a întâmplat înainte şi după această perioadă arată că atitudinea oamenilor faţă de bani s-a schimbat puţin de-a lungul anilor.

Noutatea constă, poate, în faptul că foarte mulţi oameni caută ocazii de a-şi satisface imediat dorinţa de mai mult. Se pare că, în cea mai mare parte a timpului, majoritatea oamenilor îşi cheltuiesc aproape toată energia de care dispun producând şi achiziţionând din ce în ce mai multe bunuri materiale. Probabil sunteţi de acord că, în zilele noastre, acumularea de bunuri materiale şi cheltuirea banilor au devenit preocupări pătimaşe — şi, de cele mai multe ori, foarte ingenioase.

Dar i-au făcut toate acestea pe oameni mai fericiţi? Răspunzând la această întrebare, regele Solomon, un om înţelept şi deosebit de bogat, a scris acum 3 000 de ani următoarele: „Cine iubeşte argintul nu se satură niciodată de argint şi cine iubeşte bogăţia multă nu trage folos din ea. Şi aceasta este deşertăciune!“ (Eclesiastul 5:10). Studiile sociologice de ultimă oră ne furnizează concluzii interesante, asemănătoare celei a lui Solomon.

Banii şi fericirea

Una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri în ce priveşte comportamentul uman este aceea că mai mulţi bani şi mai multe lucruri materiale nu înseamnă neapărat şi mai multă satisfacţie şi fericire. O serie de cercetători şi-au dat seama că, odată ce o persoană ajunge la un anumit nivel de bunăstare, sentimentul de mulţumire şi de fericire lăuntrică nu mai depinde de bunurile materiale pe care le posedă, indiferent cât de multe ar fi acestea.

Astfel, goana după bani şi bunuri materiale îi face pe mulţi să se întrebe: Deşi se pare că ne bucurăm de fiecare lucru nou pe care îl cumpărăm, de ce, în final, aceste plăceri nu ne procură mai multă satisfacţie?

Iată ce remarcă scriitorul Jonathan Freedman în cartea sa Happy People (Oameni fericiţi): „Odată ce ai obţinut un venit minim, nu contează câţi bani ai, deoarece îţi aduc puţină fericire. Când te afli deasupra nivelului de sărăcie, relaţia dintre venituri şi fericire devine foarte neînsemnată“. Mulţi oameni au ajuns la concluzia că ceea ce contribuie cu adevărat la fericirea personală sunt bunurile spirituale, activităţile pline de sens şi valorile morale. De asemenea, este important să fim în relaţii bune cu alţii şi să evităm conflictele sau frustrările, care ne-ar putea împiedica să ne bucurăm de ceea ce posedăm.

Mulţi consideră că la rădăcina celor mai multe probleme sociale din prezent se află tendinţa oamenilor de a încerca să-şi rezolve problemele sufleteşti folosindu-se de lucrurile materiale. Unii sociologi vorbesc despre un sentiment general de pesimism şi de nemulţumire. Ei au observat, de asemenea, tendinţa crescândă a oamenilor din ţările dezvoltate de a consulta terapeuţi sau de a căuta sensul vieţii şi pacea minţii apelând la maeştrii guru, la diverse culte şi la aşa-numitele grupuri terapeutice. Toate acestea dovedesc că adevăratul sens al vieţii nu constă în acumularea de bunuri materiale.

Ce pot şi ce nu pot face banii

Este adevărat că banii au putere. Cu bani îţi poţi cumpăra o casă frumoasă, o garderobă elegantă şi un mobilier luxos. De asemenea, poţi cumpăra admiraţie, supunere sau flatări şi chiar poţi lega câteva prietenii trecătoare cu oameni ce sunt gata să-ţi facă pe plac. Dar cam asta e tot ce poţi realiza. Lucrurile de care avem cea mai mare nevoie nu pot fi cumpărate cu bani — iubirea unui prieten adevărat, pacea minţii, cuvinte sincere de consolare pe patul de moarte. Iar cei ce apreciază relaţiile pe care le au cu Creatorul ştiu şi că nu poţi cumpăra cu bani aprobarea lui Dumnezeu.

Regele Solomon, care dispunea de tot ceea ce se putea obţine cu bani la acea vreme, a recunoscut că fericirea durabilă nu poate fi procurată punându-ne încrederea în lucrurile materiale (Eclesiastul 5:12–15). Banii pot fi pierduţi în urma unui faliment bancar sau a inflaţiei. Bunurile imobiliare pot fi distruse de o calamitate naturală. Deşi poliţele de asigurare compensează parţial pierderile materiale, ele nu pot compensa pierderile de ordin afectiv. Acţiunile şi obligaţiunile se pot devaloriza peste noapte din pricina unei crize economice neaşteptate. Chiar şi un loc de muncă bine plătit poate fi pierdut foarte repede, din diferite motive.

Cum ne putem păstra, aşadar, o concepţie echilibrată despre bani? Ce rol ar trebui să joace banii sau bunurile materiale în viaţa noastră? Vă invităm să examinaţi acest subiect în continuare, pentru a vedea cum putem poseda ceva cu adevărat valoros — „adevărata viaţă“.

[Legenda fotografiilor de la pagina 4]

Bunurile materiale nu aduc fericire durabilă