O celebrare importantă pentru toţi
CÂND a trăit pe pământ, Isus Cristos a instituit o sărbătoare care îl onorează pe Dumnezeu. A fost singura ceremonie religioasă pe care el le-a poruncit continuatorilor săi să o respecte. Este vorba despre Cina Domnului, cunoscută şi sub numele de Cina cea de Taină.
Să ne imaginăm că luăm parte la evenimentele dinaintea acestei ocazii. Isus şi apostolii s-au adunat în camera de sus a unei case din Ierusalim pentru a ţine Paştele evreiesc. Tocmai au terminat de mâncat masa obişnuită de Paşte, ce consta din carne de miel fript, verdeţuri amare, pâine nedospită şi vin roşu. Iuda Iscariot, apostolul infidel, a fost îndepărtat şi curând îşi va trăda Stăpânul (Matei 26:17–25; Ioan 13:21, 26–30). Acum Isus este numai cu cei 11 apostoli fideli. Printre ei se află şi Matei.
Fiind unul dintre martorii oculari, iată ce relatează Matei că a făcut Isus când a instituit Cina Domnului: „A luat o pâine [nedospită] şi, după ce a rostit o binecuvântare, a frânt-o şi, dând-o discipolilor, a zis: «Luaţi, mâncaţi. Aceasta reprezintă corpul meu». De asemenea, a luat un pahar [cu vin] şi, aducând mulţumiri, li l-a dat, zicând: «Beţi toţi din el; căci acesta reprezintă ‘sângele legământului’, sângele meu, care trebuie să se verse în folosul multora pentru iertarea păcatelor»“. — Matei 26:26–28.
Cu ce scop a instituit Isus Cina Domnului? De ce a folosit el pâine nedospită şi vin roşu? Urmau să se împărtăşească din aceste embleme toţi continuatorii săi? Cât de des trebuia ţinută această cină? Şi este ea importantă pentru noi?