Puternici în ciuda slăbiciunilor
SLĂBICIUNILE ne pot copleşi. Ne simţim prinşi în capcana lor şi ne gândim că nu le vom învinge niciodată. Poate ne descurajăm fiindcă ne comparăm cu alţii şi credem că sunt mai buni decât noi. Sau poate că suferim de o boală gravă care ne secătuieşte de puteri şi ne răpeşte toată bucuria. Oricum ar sta lucrurile, nu vedem nicio cale de ieşire. Poate că ne simţim precum Iov, care i-a spus lui Iehova: „Oh, de m-ai ascunde în Şeol, de m-ai ţine ascuns până ţi se va întoarce mânia, de mi-ai stabili un timp şi ţi-ai aminti apoi de mine!“ (Iov 14:13).
Cum am putea ieşi dintr-o astfel de situaţie? Oricât de greu ne-ar fi, să încercăm cel puţin pentru o vreme să nu ne mai concentrăm asupra problemelor. Să ne amintim ce l-a întrebat Iehova pe slujitorul său fidel Iov: „Unde erai tu când am întemeiat pământul? Spune-mi, dacă ai pricepere. Cine i-a stabilit măsurile, dacă ştii, sau cine a întins peste el sfoara de măsurat?“ (Iov 38:4, 5). Dacă ne gândim serios la aceste întrebări, ne vom simţi probabil îndemnaţi să recunoaştem că Iehova este mult mai puternic şi mai înţelept decât omul. El are motive întemeiate ca să permită situaţiei din această lume să continue!
„Un spin în carne“
Un alt om al credinţei, apostolul Pavel, l-a rugat pe Iehova să-i îndepărteze ‘un spin din carne’, adică să rezolve o problemă care-l chinuia de mult. Şi l-a rugat nu o dată, ci de trei ori. Deşi nu ştim în ce consta problema, ea era dureroasă ca înţepătura unui spin şi i-ar fi putut răpi bucuria în serviciul lui Iehova. Pavel a spus că era ca şi cum cineva l-ar fi pălmuit fără încetare. Dar iată cum i-a răspuns Iehova: „Bunătatea mea nemeritată îţi este de ajuns, căci puterea mea este făcută perfectă în slăbiciune“. Întrucât Iehova nu i-a îndepărtat spinul din carne, Pavel a trebuit să-l suporte în continuare. Însă, în cele din urmă, apostolul a scris: „Când sunt slab, atunci sunt tare“ (2 Cor. 12:7–10). Ce a vrut să spună el?
Problema lui Pavel n-a dispărut ca prin minune, dar ea nu l-a împiedicat să se bucure de realizări deosebite în serviciul lui Iehova. Pavel s-a bizuit pe ajutorul lui Iehova şi n-a încetat să-l ceară în rugăciune (Filip. 4:6, 7). Spre sfârşitul vieţii sale pământeşti, apostolul a spus pe bună dreptate: „M-am luptat lupta cea bună, am alergat cursa până la capăt, am păzit credinţa“ (2 Tim. 4:7).
Ca să-şi realizeze scopul, Iehova se foloseşte de oameni imperfecţi, cu toate slăbiciunile şi problemele lor. Aşadar, toată gloria i se cuvine lui. El ne dă îndrumare şi înţelepciune ca să facem faţă problemelor şi să ne păstrăm bucuria în serviciul său. Da, deşi omul este imperfect şi supus greşelii, Iehova se foloseşte de el ca să facă lucruri mari!
Pavel a explicat de ce Dumnezeu nu i-a îndepărtat spinul din carne: „Ca să nu mă înalţ peste măsură“ (2 Cor. 12:7). ‘Spinul’ îi amintea lui Pavel de limitele lui şi îl ajuta să rămână umil. Acest lucru ne duce cu gândul la cuvintele lui Isus: „Cine se înalţă va fi umilit şi cine se umileşte va fi înălţat“ (Mat. 23:12). Încercările îi pot învăţa pe slujitorii lui Dumnezeu să fie umili şi să înţeleagă că pentru a rămâne fideli şi a persevera trebuie să aibă încredere în Iehova. Astfel, asemenea apostolului, vor putea „să se laude în Iehova“ (1 Cor. 1:31).
Slăbiciuni ascunse
Este posibil să avem slăbiciuni de care nu suntem conştienţi ori pe care nu suntem dispuşi să le recunoaştem. De exemplu, poate suntem exagerat de încrezători în forţele noastre (1 Cor. 10:12). Sau poate ne place să atragem atenţia asupra propriei persoane, tendinţă obişnuită a omului imperfect.
Ioab, general în armata regelui David, a fost un bărbat curajos, hotărât şi foarte capabil. Cu toate acestea, s-a făcut vinovat de un păcat grav, care a demonstrat că era mândru şi obsedat de putere. A ucis cu sânge rece doi generali de armată. Mai întâi l-a ucis pe Abner, din dorinţă de răzbunare. Mai târziu, prefăcându-se că-l salută pe vărul său Amasa, l-a apucat de barbă cu dreapta ca să-l sărute, iar cu stânga l-a străpuns cu sabia (2 Sam. 17:25; 20:8–10). Amasa fusese numit general de armată în locul lui. Iar Ioab a profitat de ocazie ca să scape de rival, probabil în speranţa că va fi repus în funcţie. E evident aşadar că Ioab nu şi-a ţinut în frâu pornirile, nu şi-a stăpânit egoismul şi ambiţia. A fost crud şi n-a arătat nici urmă de regret pentru faptele comise. Înainte de a muri, regele David l-a sfătuit pe Solomon să se asigure că Ioab va plăti cu viaţa pentru nelegiuirile lui (1 Regi 2:5, 6, 29–35).
Aşadar, să nu ne lăsăm pradă înclinaţiilor greşite. Putem să ne ţinem sub control slăbiciunile! Dar mai întâi trebuie să fim conştienţi de ele şi să le recunoaştem. Apoi trebuie să facem ceva ca să le învingem. Să ne rugăm cu regularitate lui Iehova pentru ajutor şi să studiem cu sârguinţă Cuvântul său, căutând noi modalităţi de a ţine în frâu tendinţele greşite (Evr. 4:12). Trebuie să luptăm în permanenţă cu slăbiciunile noastre, dar să nu ne descurajăm. Atâta vreme cât suntem imperfecţi, poate că lupta nu va înceta. Pavel a simţit pe propria piele acest adevăr şi a scris: „Nu practic ceea ce vreau, ci ceea ce urăsc aceea fac“. Dar apostolul nu s-a lăsat pradă slăbiciunilor, ca şi cum nu putea face nimic ca să se schimbe. Dimpotrivă, a continuat să lupte cu ele bazându-se pe ajutorul pe care Dumnezeu i l-a dat prin Isus Cristos (Rom. 7:15–25). El a scris: „Îmi lovesc corpul cu pumnii şi îl conduc ca pe un sclav, ca nu cumva după ce le-am predicat altora să fiu eu însumi dezaprobat“ (1 Cor. 9:27).
Oamenii au tendinţa de a căuta scuze pentru slăbiciunile lor. Dar putem lupta împotriva acestei tendinţe străduindu-ne să privim lucrurile aşa cum le priveşte Iehova şi urmând sfatul pe care apostolul Pavel li l-a dat creştinilor: „Să aveţi oroare de rău, alipiţi-vă de ce este bine“ (Rom. 12:9). În lupta cu slăbiciunile trebuie să fim cinstiţi cu noi înşine, să ne disciplinăm şi să perseverăm. David l-a rugat pe Iehova: „Purifică-mi rinichii şi inima!“ (Ps. 26:2). El ştia că Dumnezeu cântăreşte cele mai profunde înclinaţii şi ne dă ajutor când avem nevoie de el. Dacă ţinem seama de îndrumarea pe care o primim prin Cuvântul său şi prin spiritul său sfânt, suntem mai aproape de victorie în lupta cu slăbiciunile noastre!
Poate că unii dintre noi suferă din cauza unor probleme pe care simt că nu le pot rezolva singuri. Desigur, bătrânii de congregaţie pot să-şi manifeste iubirea oferind ajutor şi încurajare (Is. 32:1, 2). Cu toate acestea, înţelept este să avem aşteptări realiste şi să înţelegem că, pentru unele probleme, nu există soluţii definitive în acest sistem. Dar chiar şi în aceste condiţii, mulţi au învăţat să facă faţă situaţiei şi astfel au satisfacţii în viaţă.
Să fim siguri că Iehova ne susţine
Oricare ar fi problemele cu care ne confruntăm în aceste timpuri critice, putem avea convingerea că Iehova ne îndrumă şi ne ajută. Biblia ne îndeamnă: „Umiliţi-vă deci sub mâna puternică a lui Dumnezeu, pentru ca el să vă înalţe la timpul potrivit, aruncându-vă toate îngrijorările asupra lui, pentru că el se interesează de voi“ (1 Pet. 5:6, 7).
Kathy, care a slujit mulţi ani la Betel, a trecut printr-o încercare căreia credea că nu-i va face faţă. Soţul ei a fost diagnosticat cu Alzheimer. Kathy îl implora pe Iehova în fiecare zi să-i dea înţelepciune şi putere. Pentru că boala se agrava, fraţi iubitori au căutat informaţii despre îngrijirea bolnavilor de Alzheimer, iar surorile i-au susţinut moral pe Kathy şi pe soţul ei. Aceasta a fost una din modalităţile prin care Iehova i-a oferit ajutor, iar Kathy a reuşit să-şi îngrijească soţul 11 ani, până când acesta s-a stins din viaţă. Ea spune: „Plângeam şi îi mulţumeam din tot sufletul lui Iehova pentru tot ce făcea pentru mine. Pentru tăria pe care mi-a dat-o. Eram la capătul puterilor şi n-aş fi crezut că voi rezista atâta timp!“.
Ajutor ca să învingem slăbiciunile ascunse
Când suntem la pământ ne-am putea gândi că Iehova nu ne aude strigătul de ajutor în necaz. Dar să ne gândim în mod special la cuvintele lui David, care a dat glas părerilor de rău pentru păcatul grav comis cu Bat-Şeba: „O, Dumnezeule, tu nu vei dispreţui o inimă frântă şi zdrobită!“ (Ps. 51:17). David s-a căit sincer şi s-a apropiat de Dumnezeu, convins fiind că el îi va arăta îndurare. Asemenea lui Iehova, şi lui Isus i-a fost milă de oameni. În evanghelia sa, Matei aplică un text din profeţia lui Isaia la Isus: „El nu va zdrobi trestia frântă şi nu va stinge fitilul care fumegă“ (Mat. 12:20; Is. 42:3). Cât a fost pe pământ, Isus a arătat compasiune faţă de cei defavorizaţi şi asupriţi. El nu a lăsat să se stingă, ca să spunem aşa, ultima scânteie de viaţă în cel pe care l-a semănat cu fitilul unei lămpi care abia mai pâlpâie. Dacă aşa i-a tratat pe oameni tot timpul vieţii sale pământeşti, nu sunteţi convinşi că el arată înţelegere şi faţă de slăbiciunile noastre? Remarcaţi textul din Evrei 4:15, care spune că el are „compătimire pentru slăbiciunile noastre“.
Când scrie despre ‘spinul din carne’ Pavel menţionează că puterea lui Cristos a rămas peste el „ca un cort“ (2 Cor. 12:7–9). El a simţit ocrotirea lui Dumnezeu prin Cristos, aşa cum, la adăpostul unui cort, un om se simte în siguranţă şi pe vreme rea. Să urmăm deci exemplul lui Pavel şi să nu ne lăsăm copleşiţi de slăbiciuni şi probleme. Să ne păstrăm o spiritualitate puternică acceptând tot ce ne pune Iehova la dispoziţie prin congregaţia sa pământească. Să facem tot ce este omeneşte posibil în acest scop, cu deplină încredere că Iehova ne va îndruma paşii. Şi când vom simţi că el ne dă putere să luptăm cu slăbiciunile vom putea spune precum Pavel: „Când sunt slab, atunci sunt tare“! (2 Cor. 12:10)
[Legenda ilustraţiei de la pagina 3]
Pavel l-a rugat fără încetare pe Iehova să-l îndrume ca să-şi înfăptuiască lucrarea
[Legenda ilustraţiei de la pagina 5]
Regele David l-a pus pe Ioab în fruntea armatei
[Legenda ilustraţiei de la pagina 5]
Ioab l-a ucis pe rivalul său, Amasa
[Legenda fotografiei de la pagina 6]
Bătrânii oferă cu iubire îndrumare din Scripturi pentru a ne ajuta să facem faţă problemelor