Să-l imităm pe Cel care ne promite viaţă veşnică

 1. Ce capacitate ne poate ajuta să-l imităm pe Dumnezeu?

IEHOVA ne-a înzestrat cu capacitatea de a ne pune în locul altora. Într-o oarecare măsură, putem înţelege ce simt alţii, chiar dacă n-am fost niciodată în situaţia lor. (Citeşte Efeseni 5:1, 2.) Cum putem folosi în mod înţelept acest dar de la Dumnezeu? Şi ce ar trebui să facem pentru a nu-l folosi într-un mod dăunător?

 2. Ce simte Iehova când suferim?

² Iehova ne promite un viitor minunat, fără niciun fel de suferinţă. Creştinii unşi fideli vor primi viaţă nemuritoare în cer, iar oamenii loiali care fac parte dintre „alte oi” vor trăi veşnic pe pământ (Ioan 10:16; 17:3; 1 Cor. 15:53). Iehova înţelege durerea pe care o simţim când trecem prin situaţii grele. De exemplu, el a fost mâhnit când israeliţii au suferit în Egipt. Biblia spune: „În toată suferinţa lor a suferit şi el” (Is. 63:9). Secole mai târziu, când iudeii reconstruiau templul şi se temeau de duşmani, Iehova a înţeles ce simţeau. El le-a spus: „Cine se atinge de voi se atinge de lumina ochilor mei” (Zah. 2:8). Aşa cum o mamă simte iubire pentru copilaşul ei, tot aşa Iehova simte iubire pentru slujitorii săi şi vrea să-i ajute (Is. 49:15). Într-un anumit sens, Iehova se poate pune în locul altora şi ne-a dat şi nouă această capacitate (Ps. 103:13, 14).

 3. Ce anume arată că Isus a fost „îndurător şi binevoitor”?

³ Isus a înţeles ce simţeau oamenii când sufereau, chiar dacă n-a fost niciodată în situaţia lor. De exemplu, oamenii de rând se temeau de conducătorii religioşi, care îi induceau în eroare şi îi împovărau cu multe reguli omeneşti (Mat. 23:4; Mar. 7:1-5; Ioan 7:13). Deşi nu s-a temut niciodată şi nu a fost niciodată indus în eroare, Isus a putut să înţeleagă ce simţeau oamenii. De aceea, „văzând mulţimile, i s-a făcut milă de ele, pentru că erau jupuite şi aruncate încoace şi-ncolo ca nişte oi fără păstor” (Mat. 9:36). La fel ca Tatăl său, Isus i-a iubit pe oameni şi a fost „îndurător şi binevoitor” (Ps. 103:8).

 4. Ce a făcut Isus când a văzut oameni care sufereau?

⁴ Când a văzut oameni care sufereau, Isus s-a simţit îndemnat să le arate iubire. Astfel, el a reflectat în mod perfect iubirea Tatălui său. Odată, după o lungă călătorie în care au predicat, Isus şi apostolii săi erau obosiţi şi voiau să se odihnească într-un loc retras. Dar Isus a văzut că mulţi oameni îl aşteptau. Întrucât i-a fost milă de ei, el şi-a făcut timp „să-i înveţe multe lucruri” (Mar. 6:30, 31, 34).

 5, 6. Ce trebuie să facem pentru a imita iubirea lui Dumnezeu? Ilustraţi. (Vezi imaginea de la începutul articolului.)

⁵ Putem imita iubirea lui Dumnezeu prin modul în care îi tratăm pe semenii noştri. Să ne gândim la următoarea situaţie. Un frate tânăr, pe care îl vom numi Alin, se gândeşte la un frate în vârstă care nu mai vede bine să citească şi căruia îi este greu să meargă în lucrarea din casă-n casă. Alin îşi aminteşte următoarele cuvinte ale lui Isus: „Aşa cum vreţi să vă facă vouă oamenii, aşa să le faceţi şi voi lor” (Luca 6:31). De aceea, Alin se întreabă: Ce aş vrea să facă alţii pentru mine? Primul gând care îi vine în minte este: Aş vrea să vină cu mine la fotbal. Dar acest frate în vârstă nu mai poate să joace fotbal. Aşadar, întrebarea pe care ar trebui să şi-o pună Alin este: Ce aş vrea să facă fratele meu pentru mine dacă aş fi în situaţia lui?

⁶ Deşi este tânăr, Alin încearcă să-şi imagineze cum s-ar simţi dacă ar fi în vârstă. El petrece timp cu fratele în vârstă şi îl ascultă cu atenţie când vorbeşte. Treptat, Alin înţelege ce înseamnă să fii în vârstă şi să-ţi fie greu să citeşti din Biblie sau să mergi din casă-n casă. Înţelegând situaţia fratelui, Alin îşi dă seama cum îl poate ajuta şi vrea să facă tot ce poate pentru el. Şi noi putem face la fel. Pentru a imita iubirea lui Dumnezeu, trebuie să ne punem în locul fraţilor noştri (1 Cor. 12:26).

 7. Cum putem ajunge să-i cunoaştem pe alţii suficient de bine pentru a le înţelege durerea?

⁷ Nu este întotdeauna uşor să înţelegem durerea pe care o simt alţii, mai ales dacă nu am fost niciodată în situaţia lor. Unii suferă pe plan fizic din cauza unui accident, a unei boli sau a îmbătrânirii. Alţii suferă pe plan emoţional din cauza depresiei, a atacurilor de panică sau a unor abuzuri din trecut. Iar alţii fac parte dintr-o familie dezbinată pe plan religios sau sunt părinţi fără partener. Toţi oamenii se confruntă cu probleme, iar majoritatea acestora sunt diferite de ale noastre. Cum putem imita iubirea lui Dumnezeu? Fiecare persoană are propriile necesităţi. De aceea, trebuie să ascultăm cu atenţie până când vom înţelege ce simte cealaltă persoană, cel puţin într-o oarecare măsură. Apoi vom şti care este cel mai bun mod de a o ajuta. I-am putea aminti ce simte Iehova în legătură cu situaţia ei sau am putea să facem ceva pentru ea. În felul acesta, îl imităm pe Iehova. (Citeşte Romani 12:15; 1 Petru 3:8.)

 8. Ce l-a ajutat pe Isus să arate bunătate?

⁸ Fiul lui Dumnezeu a spus: ‘Cel Preaînalt este bun cu cei nerecunoscători şi răi’ (Luca 6:35). Iar Isus a imitat bunătatea lui Dumnezeu. Ce l-a ajutat pe Isus să fie bun cu oamenii? El a anticipat efectul cuvintelor şi al acţiunilor sale asupra lor. De exemplu, o femeie cunoscută ca păcătoasă s-a apropiat de el şi a plâns atât de mult, încât i-a udat picioarele cu lacrimile ei. Isus şi-a dat seama că ea se căise şi a înţeles cât de rănită s-ar fi simţit dacă ar fi tratat-o într-un mod lipsit de bunătate. De aceea, el a lăudat-o şi a iertat-o. Isus i-a vorbit cu bunătate şi fariseului care n-a fost de acord cu ce făcuse el (Luca 7:36-48).

 9. Ce ne poate ajuta să imităm bunătatea lui Dumnezeu? Daţi un exemplu.

⁹ Cum putem imita bunătatea lui Dumnezeu? Apostolul Pavel a scris: „Sclavul Domnului nu trebuie să se certe, ci să fie blând cu toţi” (2 Tim. 2:24). O persoană blândă, sau plină de tact, se gândeşte cum să reacţioneze în situaţiile delicate, astfel încât să nu rănească sentimentele altora. Gândeşte-te cum ai putea arăta bunătate în următoarele situaţii: La locul de muncă, şeful nu-şi face bine treaba. Cum vei reacţiona? Un frate vine la întruniri după câteva luni de absenţă. Ce îi vei spune? În lucrarea de predicare, un locatar zice: „Sunt foarte ocupat. N-am timp să stau de vorbă”. Vei manifesta consideraţie? Acasă, soţia te întreabă: „De ce nu mi-ai spus că ai planificat ceva pentru sâmbătă?”. Îi vei răspunde cu bunătate? Dacă ne vom pune în locul altora şi vom încerca să anticipăm efectul cuvintelor noastre asupra lor, vom putea să ne dăm seama cum să vorbim şi să acţionăm într-un mod care reflectă bunătatea lui Iehova. (Citeşte Proverbele 15:28.)

10, 11. Ce ne poate ajuta să imităm înţelepciunea lui Dumnezeu? Daţi un exemplu.

¹⁰ Capacitatea de a ne imagina evenimente pe care nu le-am trăit ne ajută şi să imităm înţelepciunea lui Iehova şi să prevedem posibilele rezultate ale acţiunilor noastre. Înţelepciunea este una dintre principalele calităţi ale lui Dumnezeu. Dacă vrea, el poate să prezică în detaliu rezultatele anumitor acţiuni. Chiar dacă nu avem aceeaşi capacitate de a prevedea lucrurile, înainte de a lua o decizie, este bine să ne gândim la efectul pe care aceasta l-ar putea avea asupra noastră sau a altora. De exemplu, israeliţii nu s-au gândit la posibilele consecinţe ale neascultării de Dumnezeu. În pofida a tot ce făcuse Dumnezeu pentru ei, Moise a ştiut că israeliţii aveau să facă ce este rău în ochii lui Iehova. În auzul întregului popor, el a spus: „Sunt o naţiune fără minte şi nu este pricepere în ei. O, de-ar fi înţelepţi! Atunci ar medita la lucrul acesta. S-ar gândi care va fi apoi sfârşitul lor” (Deut. 31:29, 30; 32:28, 29).

¹¹ Pentru a imita înţelepciunea lui Dumnezeu, ar fi bine să ne gândim la eventualele consecinţe ale acţiunilor noastre sau chiar să ni le imaginăm. De exemplu, dacă eşti în perioada de curtare, trebuie să recunoşti că, atunci când te simţi atras de cineva, este greu să-ţi controlezi sentimentele şi dorinţele sexuale. Aşadar, nu face niciun lucru care ţi-ar putea pune în pericol preţioasa relaţie cu Iehova! Fii înţelept şi acţionează în armonie cu următoarele cuvinte inspirate: „Cel prevăzător vede nenorocirea şi se ascunde, dar cei fără experienţă merg mai departe şi suferă consecinţele” (Prov. 22:3).

12. Când poate fi dăunătoare meditarea?

¹² O persoană înţeleaptă înţelege că meditarea poate fi comparată cu un foc. Când este ţinut sub control, focul poate fi folositor, cum ar fi atunci când gătim. Dar, când nu e controlat, este foarte periculos, pentru că poate mistui o casă şi îi poate ucide pe cei ce locuiesc în ea. În mod asemănător, meditarea este folositoare când ne ajută să-l imităm pe Iehova. Însă ea poate fi dăunătoare când alimentează dorinţe imorale. De exemplu, dacă ne facem obiceiul de a ne gândi la fapte imorale, am putea ajunge să acţionăm potrivit acestor gânduri. Fanteziile imorale ne pot ucide din punct de vedere spiritual! (Citeşte Iacov 1:14, 15.)

13. Ce fel de viaţă şi-a imaginat probabil Eva?

¹³ Să ne gândim cum a ajuns prima femeie, Eva, să cultive dorinţa de a mânca din fructul interzis al ‘pomului cunoaşterii binelui şi răului’ (Gen. 2:16, 17). Şarpele i-a spus: „În mod sigur nu veţi muri. Căci Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul”. Se pare că ideea prezentată de Satan a fost atrăgătoare pentru Eva. În loc să i se spună ce este bine şi ce este rău, ea urma să decidă singură în această privinţă. Eva a continuat să se gândească la acest lucru şi „a văzut că pomul era bun de mâncat şi că încânta ochii”. Ce s-a întâmplat după aceea? Eva „a luat deci din rodul lui şi a mâncat. Apoi i-a dat şi soţului ei, când a fost cu ea, şi el a mâncat” (Gen. 3:1-6). Ca urmare, ‘păcatul a intrat în lume şi prin păcat moartea, şi astfel moartea s-a extins la toţi oamenii, fiindcă toţi au păcătuit’ (Rom. 5:12). Cât de dăunătoare s-au dovedit a fi gândurile Evei!

14. Cum ne ajută Biblia să evităm conduita păcătoasă?

¹⁴ Păcatul Evei din grădina Edenului n-a avut legătură cu imoralitatea sexuală. Însă Isus ne-a avertizat să nu ne imaginăm făcând lucruri imorale. El a spus: „Cine priveşte insistent o femeie în aşa fel încât s-o poftească a şi comis adulter cu ea în inima lui” (Mat. 5:28). De asemenea, Pavel a avertizat: „Nu faceţi dinainte planuri pentru dorinţele cărnii” (Rom. 13:14).

15. Ce fel de comori ar trebui să strângem şi de ce?

¹⁵ O altă fantezie periculoasă este să ne imaginăm că devenim foarte bogaţi fără să ţinem cont de Dumnezeu. De fapt, o persoană bogată „îşi închipuie că [avuţiile] sunt un zid ocrotitor” (Prov. 18:11). Prin intermediul unei ilustrări, Isus a arătat starea deplorabilă a unui om care „pune deoparte comori pentru sine, dar nu este bogat faţă de Dumnezeu” (Luca 12:16-21). Când ne strângem „comori în cer” şi facem lucruri care îi sunt plăcute lui Iehova, el se bucură, dar şi noi suntem bucuroşi (Mat. 6:20; Prov. 27:11). Iar o relaţie bună cu Iehova este, fără îndoială, cea mai de preţ comoară pe care o putem avea!

16. Care este o modalitate de a ţine sub control îngrijorările?

¹⁶ Să ne imaginăm cât de îngrijoraţi am fi dacă am încerca din răsputeri să ne strângem „comori pe pământ” (Mat. 6:19). Isus a făcut o ilustrare pentru a arăta că „îngrijorările acestui sistem şi puterea amăgitoare a bogăţiilor” pot înăbuşi cuvântul despre Regat (Mat. 13:18, 19, 22). Fie că îşi fac sau nu griji cu privire la bani, unii oameni îşi imaginează mereu că li s-ar putea întâmpla tot felul de lucruri rele. Însă, dacă nu sunt ţinute sub control, îngrijorările ne pot dăuna atât pe plan fizic, cât şi spiritual. De aceea, să ne încredem în Iehova şi să nu uităm că „îngrijorarea din inima omului o face să se deprime, dar un cuvânt bun o face să se bucure” (Prov. 12:25). Cuvintele de încurajare din partea cuiva care ne înţelege ne pot bucura inima. Faptul de a vorbi cu părinţii, cu partenerul conjugal sau cu un prieten de încredere care vede lucrurile din perspectiva lui Dumnezeu ne poate ajuta să nu ne mai îngrijorăm atât de mult.

17. Cum ne ajută Iehova să facem faţă îngrijorărilor?

¹⁷ Nimeni nu ne înţelege îngrijorările mai bine decât Iehova. Pavel a scris: „Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci în orice lucru, prin rugăciuni şi implorări împreună cu mulţumiri, faceţi-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre, iar pacea lui Dumnezeu, care întrece orice gândire, vă va păzi inima şi mintea prin Cristos Isus” (Filip. 4:6, 7). De aceea, când suntem îngrijoraţi, să ne gândim la cei prin care Iehova ne ocroteşte din punct de vedere spiritual: fraţii de credinţă, bătrânii, sclavul fidel, îngerii şi Isus.

18. Cum ne poate ajuta meditarea?

¹⁸ Aşa cum am văzut, meditarea ne poate ajuta să imităm calităţile lui Dumnezeu, cum ar fi iubirea (1 Tim. 1:11; 1 Ioan 4:8). Vom fi fericiţi dacă manifestăm o iubire autentică faţă de alţii, dacă ne gândim la consecinţele acţiunilor noastre şi dacă evităm îngrijorările, care ne pot răpi bucuria. Aşadar, să ne folosim cât mai bine imaginaţia, gândindu-ne cum va fi viaţa sub domnia Regatului, şi să imităm calităţile lui Iehova, cum ar fi iubirea, bunătatea, înţelepciunea şi bucuria (Rom. 12:12).