MARCU
Note de studiu – capitolul 13
Nicidecum nu va rămâne aici piatră pe piatră: Vezi nota de studiu de la Mt 24:2.
cu fața spre templu: Marcu arată că templul putea fi văzut de pe Muntele Măslinilor. Această informație le era utilă mai ales cititorilor neevrei. (Vezi „Introducere la cartea Marcu”.)
se vor încheia: Termenul reprezintă redarea verbului grecesc synteléō, înrudit cu substantivul syntéleia, care înseamnă „sfârșit comun”, „sfârșit combinat”, „terminare simultană” și care apare în relatarea paralelă din Mt 24:3. (Termenul grecesc syntéleia apare și în Mt 13:39, 40, 49; 28:20; Ev 9:26.) Este vorba despre o perioadă pe parcursul căreia au loc o serie de evenimente care duc împreună la „sfârșitul” complet menționat în Mr 13:7, 13, unde este folosit un termen grecesc diferit, télos. (Vezi notele de studiu de la Mr 13:7, 13 și Glosarul, „Încheierea sistemului”.)
Eu sunt acela: Adică Cristosul, sau Mesia. (Compară cu relatarea paralelă din Mt 24:5.)
sfârșitul: Sau „sfârșitul complet”. Termenul grecesc folosit aici (télos) este diferit de substantivul grecesc redat prin ‘încheiere’ (syntéleia) în Mt 24:3 și de verbul grecesc redat prin „se vor încheia” (synteléō) în Mr 13:4. (Vezi notele de studiu de la Mt 24:3; Mr 13:4 și Glosarul, „Încheierea sistemului”.)
se va ridica: Vezi nota de studiu de la Mt 24:7.
națiune: Termenul grecesc éthnos are un sens larg. El se poate referi la o comunitate de oameni care locuiesc între anumite granițe politice sau geografice, de exemplu într-o țară, dar se poate referi și la un grup etnic. (Vezi nota de studiu de la Mr 13:10.)
durerilor: Termenul grecesc înseamnă literalmente „durerile nașterii” și se referă la durerea intensă pe care o simte o femeie când naște. Aici cuvântul se referă la durere, suferință și chin în sens general, dar ar putea transmite și ideea că, asemenea durerilor nașterii, necazurile și suferința prezise vor crește în frecvență, intensitate și durată în perioada dinaintea ‘zilelor unui necaz’ despre care se vorbește în Mr 13:19.
tribunalelor: În Scripturile grecești creștine, termenul grecesc synédrion, care apare aici la plural și este redat prin ‘tribunale’, este folosit de cele mai multe ori cu referire la Sanhedrin, curtea supremă evreiască, din Ierusalim. (Vezi Glosarul, „Sanhedrin”, și notele de studiu de la Mt 5:22; 26:59.) Totuși, termenul a fost folosit și în sens general cu referire la o adunare sau la o întrunire. Aici se referă la tribunalele care funcționau în sinagogi și care aveau autoritatea de a pronunța sentințe precum biciuirea și excomunicarea. (Mt 10:17; 23:34; Lu 21:12; Ioa 9:22; 12:42; 16:2)
vestea bună: Vezi nota de studiu de la Mt 24:14.
toate națiunile: Această expresie arată amploarea lucrării de predicare, ajutându-i pe discipoli să înțeleagă că aveau să le predice și altora în afară de evrei. În sens generic, termenul grecesc redat prin „națiune” (éthnos) se referă la un grup de oameni care sunt mai mult sau mai puțin înrudiți între ei și care vorbesc aceeași limbă. Un astfel de grup național sau etnic ocupă, de regulă, un spațiu geografic bine delimitat.
vă vor lua: Verbul grecesc ágō este folosit aici ca termen juridic, cu sensul de „a aresta”, „a plasa în detenție”. Poate indica folosirea forței.
va persevera: Sau „perseverează”. Verbul grecesc hypoménō, redat prin „a persevera”, înseamnă literalmente „a rămâne (a sta) sub”. Acest verb este folosit deseori cu sensul de „a rămâne în loc de a fugi”, „a rămâne pe poziție”, „a suporta”, „a rămâne neclintit”. (Mt 10:22; Ro 12:12; Ev 10:32; Iac 5:11) În acest verset, înseamnă a păstra un mod de viață creștin în pofida opoziției și a încercărilor. (Mr 13:11-13)
sfârșit: Sau „sfârșitul complet”, „sfârșitul definitiv”. (Vezi nota de studiu de la Mr 13:7.)
Iudeea: Vezi nota de studiu de la Mt 24:16.
la munți: Vezi nota de studiu de la Mt 24:16.
pe acoperișul casei: Vezi nota de studiu de la Mt 24:17.
iarna: Vezi nota de studiu de la Mt 24:20.
dacă Iehova n-ar scurta zilele: Isus le explică discipolilor ce va face Tatăl său în timpul marelui necaz. Această profeție a lui Isus este asemănătoare cu unele declarații profetice din Scripturile ebraice în care apare numele divin. (Is 1:9; 65:8; Ier 46:28 [26:28, Septuaginta]; Am 9:8) Deși majoritatea manuscriselor grecești folosesc aici redarea „Domn” (în greacă, Kýrios), există motive întemeiate pentru a crede că, în textul original, versetul conținea numele divin, care, ulterior, a fost înlocuit cu titlul Domnul. Prin urmare, în această traducere, aici s-a folosit numele Iehova. (Vezi Ap. C1 și C3, partea introductivă; Mr 13:20.)
Cristoși falși: Sau „Mesia falși”. Termenul grecesc pseudókhristos apare doar aici și în relatarea paralelă din Mt 24:24. Termenul face referire la oricine își atribuie în mod greșit rolul de Cristos, sau de Mesia (lit. „Unsul”). (Vezi notele de studiu de la Mt 24:5; Mr 13:6.)
vor vedea: Vezi nota de studiu de la Mt 24:30.
Fiul omului: Vezi nota de studiu de la Mt 8:20.
nori: De regulă, norii îngreunează vizibilitatea, nu o înlesnesc; totuși, semnificația unor evenimente poate fi „văzută” cu ochii minții. (Fa 1:9)
cele patru vânturi: Vezi nota de studiu de la Mt 24:31.
ilustrare: Vezi nota de studiu de la Mt 24:32.
Cerul și pământul vor trece: Alte versete arată că cerul și pământul vor rămâne pentru totdeauna. (Ge 9:16; Ps 104:5; Ec 1:4) Prin urmare, cuvintele lui Isus pot fi înțelese ca fiind o hiperbolă: dacă, prin absurd, cerul și pământul ar trece, cuvintele lui tot s-ar împlini. (Compară cu Mt 5:18.) Dar, la fel de bine, cerul și pământul menționate aici pot să se refere la cerurile și pământul simbolice care sunt numite în Re 21:1 „cerul de odinioară și pământul de odinioară”.
cuvintele mele nicidecum nu vor trece: Lit. „cuvintele mele nu, nu vor trece”. Dublarea negației în greacă sugerează respingerea categorică a unei idei; această construcție evidențiază caracterul permanent al cuvintelor lui Isus. Deși în unele manuscrise grecești apare o singură negație, mai multe manuscrise vechi susțin varianta accentuată.
portarului: În timpurile antice, portarii și ușierii slujeau la intrările în orașe, în temple și, uneori, în case particulare. Ei se asigurau că porțile și ușile erau închise pe timpul nopții, dar slujeau și ca străjeri. (2Sa 18:24, 26; 2Re 7:10, 11; Es 2:21-23; 6:2; Ioa 18:16, 17) Asemănându-i pe creștini cu niște portari, Isus arată cât este de important ca ei să fie vigilenți și să vegheze cu privire la venirea sa viitoare pentru a executa judecata. (Mr 13:26)
Vegheați: Termenul grecesc folosit aici are sensul de bază „a sta (a rămâne) treaz”, dar în multe contexte înseamnă „a fi vigilent”, „a fi atent”. Marcu folosește acest termen și în Mr 13:34, 37; 14:34, 37, 38. (Vezi notele de studiu de la Mt 24:42; 26:38; Mr 14:34.)
seara: În acest verset se face referire la cele patru străji ale nopții (fiecare având trei ore), care durau de la 6 seara până la 6 dimineața, potrivit sistemului greco-roman de diviziune a timpului. (Vezi și următoarele note de studiu de la acest verset.) Înainte, evreii împărțeau noaptea în trei străji, fiecare având circa patru ore (Ex 14:24; Ju 7:19), dar, pe vremea lui Isus, ei adoptaseră deja sistemul roman. În acest verset, termenul „seara” se referă la prima strajă a nopții, care dura de la apus până la circa 9 seara. (Vezi nota de studiu de la Mt 14:25.)
la miezul nopții: Este vorba despre a doua strajă a nopții, potrivit sistemului greco-roman. Ea dura de la aproximativ 9 seara până la miezul nopții. (Vezi nota de studiu de la seara, din acest verset.)
înainte de revărsatul zorilor: Lit. „la cântatul cocoșului”. „Cântatul cocoșului” era denumirea celei de-a treia străji a nopții, potrivit sistemului greco-roman. Ea dura de la miezul nopții până la aproximativ 3 dimineața. (Vezi notele de studiu anterioare de la acest verset.) Probabil că în timpul acestei străji Petru, după ce l-a renegat pe Isus, a auzit cum ‘a cântat cocoșul’. (Mr 14:72) Cântatul cocoșului a fost și încă este un reper temporal obișnuit în țările aflate la est de Marea Mediterană. (Vezi notele de studiu de la Mt 26:34; Mr 14:30, 72.)
dis-de-dimineață: Este vorba despre a patra strajă a nopții, potrivit sistemului greco-roman. Ea dura de la aproximativ 3 dimineața până la răsăritul soarelui. (Vezi notele de studiu anterioare de la acest verset.)