Potrivit Bibliei

Ce este spiritul sfânt al lui Dumnezeu?

„Fiind botezat tot poporul, a fost botezat şi Isus; şi, rugându-Se, s-a deschis cerul şi Duhul [spiritul, NW] Sfânt S-a coborât peste El în formă de trup, ca un porumbel. Şi din cer a venit un glas: «Tu eşti Fiul Meu prea iubit; în Tine Îmi găsesc desfătarea!»“ — Luca 3:21, 22.

ÎNTR-O cuvântare rostită în faţa unui grup de filozofi din Grecia antică, apostolul Pavel l-a numit pe Dumnezeu „Domnul cerului şi al pământului“. Pavel a afirmat că acest Dumnezeu este cel care „a făcut lumea şi tot ce este în ea“ şi care „dă tuturor [persoanelor] viaţa, suflarea şi toate lucrurile“ (Faptele 17:24–28). Cum realizează Dumnezeu toate acestea? Prin intermediul spiritului său sfânt, sau al forţei sale active.

De asemenea, Biblia explică faptul că Dumnezeu este „abundent în energie dinamică . . . şi viguros în putere“ (Isaia 40:26, NW). Da, Dumnezeu a creat întregul univers, care este o dovadă a energiei sale dinamice şi a puterii sale.

Putere în acţiune

Nu ar fi exact să spunem că spiritul sfânt este puterea lui Dumnezeu. Aceasta deoarece puterea poate fi în stare latentă, sau poate să existe inactiv, în cineva sau în ceva, cum ar fi puterea stocată într-o baterie încărcată, dar nefolosită. Totuşi, Scripturile prezintă spiritul lui Dumnezeu într-un context din care înţelegem că acesta este în acţiune, este ceva asemănător cu curentul electric care iese dintr-o baterie pusă în funcţiune (Geneza 1:2). Aşadar, spiritul sfânt al lui Dumnezeu este o energie lansată pentru a acţiona, este forţa sa activă.

Uneori, Biblia vorbeşte despre spiritul sfânt ca îndeplinind o anumită sarcină sau ca fiind într-un alt loc decât cel în care se află Dumnezeu (Matei 28:19, 20; Luca 3:21, 22; Faptele 8:39; 13:4; 15:28, 29). Unele persoane care au citit pasaje ca acestea au tras concluzia că spiritul sfânt are propria identitate, independentă de Dumnezeu. De ce folosesc Scripturile acest stil? Este spiritul sfânt o entitate separată de Dumnezeu?

Dumnezeul Atotputernic locuieşte într-un plan complet diferit de cel al creaţiei sale materiale. El este un spirit, invizibil simţurilor noastre limitate (Ioan 4:24). Biblia spune că Iehova Dumnezeu locuieşte în ceruri şi că de acolo el priveşte spre omenire (Psalmul 33:13, 14). Acest lucru este lesne de înţeles. Creatorul trebuie să fie superior elementelor cu care lucrează. El le stăpâneşte, le manipulează, le formează şi le ţine sub control. — Geneza 1:1.

Din locuinţa sa invizibilă, Dumnezeu poate determina desfăşurarea unor evenimente oricând şi oriunde. Prin urmare, el nu trebuie să fie la locul de acţiune al forţei sale active. El îşi poate trimite spiritul ca să îndeplinească o sarcină (Psalmul 104:30). Acest lucru poate fi înţeles uşor de oamenii din timpurile moderne, care pun în funcţiune aparate casnice cu ajutorul telecomenzii. În prezent suntem conştienţi de puterea unor forţe invizibile, cum ar fi curentul electric sau radiaţiile infraroşii. În mod asemănător, cu ajutorul forţei sale sfinte invizibile, sau al spiritului sfânt, Dumnezeu poate duce la îndeplinire orice îşi propune să facă, fără a fi necesar să se deplaseze dintr-un loc în altul. — Isaia 55:11.

În timpurile biblice, probabil că acest concept era greu de înţeles. Fără îndoială că faptul de a vorbi despre spiritul sfânt ca despre o forţă separată i-a ajutat pe cititori să înţeleagă modul în care îşi exercită Dumnezeu puterea, chiar dacă nu se deplasează personal la locul unde acţionează spiritul său sfânt. Când Biblia se referă la spiritul sfânt ca făcând cutare sau cutare lucru, aceasta spune, de fapt, că Dumnezeu însuşi şi-a lansat sau şi-a exercitat puterea asupra anumitor persoane sau lucruri ca acestea să-i îndeplinească voinţa.

Diversele acţiuni ale spiritului sfânt

Iehova s-a folosit de spiritul său sfânt la crearea tuturor lucrurilor însufleţite şi neînsufleţite (Psalmul 33:6). De asemenea, Dumnezeu s-a folosit de el pentru a distruge prin intermediul unui potop o generaţie de oameni violenţi şi nepenitenţi (Geneza 6:1–22). Dumnezeu a folosit aceeaşi forţă activă pentru a transfera preţioasa viaţă a fiului Său în uterul Mariei, o fecioară iudeică. — Luca 1:35.

Uneori, spiritul le-a insuflat putere unor oameni ca să vorbească adevărul cu îndrăzneală şi plini de curaj înaintea duşmanilor, deseori cu riscul vieţii (Mica 3:8). Iar în Biblie sunt menţionate multe situaţii — îndeosebi în legătură cu profeţiile — în care, prin intermediul acestei forţe, anumitor bărbaţi şi femei li s-a acordat o perspicacitate şi un discernământ deosebit. Întrucât nici o fiinţă umană nu poate prezice cu exactitate ce ne rezervă viitorul, aceasta este o acţiune remarcabilă ce îi revine spiritului sfânt. — 2 Petru 1:20, 21.

De asemenea, spiritul le poate da oamenilor puteri miraculoase. De exemplu, prin intermediul acestei forţe, Isus a putut ţine sub control forţele naturii, a putut vindeca oameni şi chiar a putut învia morţi (Luca 4:18–21; 8:22–26, 49–56; 9:11). Spiritul a avut un rol indispensabil în organizarea şi stimularea primilor creştini ca să-i slujească lui Dumnezeu ca martori pe tot pământul. — Faptele 1:8; 2:1–47; Romani 15:18, 19; 1 Corinteni 12:4–11.

Puterea lui Dumnezeu exercitată în favoarea noastră

Este posibil ca slujitorii umani din prezent ai lui Dumnezeu să se bucure de această sursă nelimitată de putere? Da! Dumnezeu le dă o anumită măsură din spiritul sfânt oamenilor pentru a-i ajuta să-i înţeleagă şi să-i îndeplinească voinţa. El le dă spiritul lui celor care i-l cer cu sinceritate în rugăciune, care au o motivaţie corectă a inimii şi care se conformează cerinţelor sale (1 Corinteni 2:10–16). Acelaşi spirit poate echipa nişte oameni imperfecţi cu „puterea care depăşeşte normalul“, ajutându-i să-i slujească lui Dumnezeu în pofida obstacolelor. Aşadar, cu siguranţă, toţi oamenii temători de Dumnezeu doresc să primească şi să păstreze spiritul lui Dumnezeu. — 2 Corinteni 4:7; Luca 11:13; Faptele 15:8; Efeseni 4:30.

În curând, Dumnezeu va folosi această forţă dinamică pentru a pune capăt nedreptăţii şi suferinţelor din această lume rea, sfinţindu-şi astfel marele şi sfântul său nume. Spiritul sfânt va influenţa în bine întreaga lume, iar roadele lui vor fi evidente pentru toţi, aducându-i glorie Sursei lui. — Galateni 5:22, 23; Apocalipsa 21:3, 4.