Părinţi iubitori, care-şi acordă sprijin
◼ Temperaturile din veldul sud-african sunt aproape de punctul de îngheţ. La adăpostul căldurii din biroul meu, privesc cu nelinişte un copac desfrunzit legănându-se neputincios în bătaia vântului aspru de iarnă. O familie de turturele râzătoare îşi are cuibul între ramuri, iar tatăl grijuliu le ţine cald celor doi puişori ce-abia au împlinit trei zile.
Înainte de depunerea primelor ouă, viitorii părinţi au lucrat de zor la construirea cuibului. Masculul aducea rămurelele, iar femela le aşeza una câte una. Au făcut o treabă excelentă, căci năprasnicul vânt de iarnă nici măcar n-a clintit cuibul, care acum adăpostea a doua lor pontă. Femela a clocit noaptea, iar masculul, ziua. După vreo două săptămâni, puii au ieşit din ou. Peste alte două săptămâni, puii vor fi suficient de mari şi de puternici ca să zboare.
Ascultaţi! Auziţi un gângurit plăcut, asemănător unui râset gingaş? Femela, cu guşa plină de mâncare pentru puii ei flămânzi, îşi anunţă sosirea de pe un ram învecinat. E gata să preia îngrijirea puilor! Chiar şi după ce puii încep să zboare, părinţii continuă să-i hrănească, până când aceştia îşi vor purta singuri de grijă.
Sunt uluitoare grija iubitoare şi cooperarea acestor păsări, ale căror instincte se transmit fără greş de la o generaţie la alta! Nu pot să nu mă gândesc la cuvintele din Psalmul 86:8: „Nu este nimeni ca tine . . . o, Iehova, şi nu există lucrări ca ale tale!“.
În Cuvântul său scris, Biblia, Iehova Dumnezeu le oferă îndrumare părinţilor umani, o îndrumare la fel de demnă de încredere precum instinctele cu care le-a înzestrat pe turturele. Biblia le îndeamnă, de pildă, pe mame „să-şi iubească copiii“ (Tit 2:4). Iar taţilor le spune: „Nu-i iritaţi pe copiii voştri, ci creşteţi-i în disciplina şi în modul de gândire al lui Iehova“ (Efeseni 6:4; 1 Timotei 5:8). Nu încape îndoială, părinţii care pun în aplicare aceste sfaturi sunt cu adevărat preţioşi în ochii lui Dumnezeu!