Biblia — o carte de profeţii exacte (Partea a III-a)

„Noi l-am găsit pe Mesia“

În această serie, alcătuită din opt părţi, revista „Treziţi-vă!“ analizează o caracteristică remarcabilă a Bibliei: profeţiile ei. Articolele vă vor ajuta să răspundeţi la următoarea întrebare: Sunt profeţiile biblice născociri ale unor minţi luminate sau poartă ele pecetea inspiraţiei divine? Vă invităm să examinaţi dovezile.

CU VEACURI înainte de naşterea lui Isus, profeţii evrei au prezis venirea lui Mesia, termen care în ebraică înseamnă „Unsul“. Acei profeţi au menţionat detalii exacte privitoare la viaţa viitorului Mesia, între care linia lui de descendenţă, locul şi momentul în care avea să vină şi ce avea să i se întâmple.

Creştinii din secolul I e.n. erau convinşi că aceste profeţii s-au împlinit în persoana lui Isus. Ei erau în asentimentul discipolului Andrei, care i-a spus fratelui său, Simon: „Noi l-am găsit pe Mesia“ (Ioan 1:40, 41). Era corectă concluzia la care ajunseseră ei? Să analizăm doar patru dintre numeroasele profeţii referitoare la Mesia şi dovezile aferente.

Prima profeţie: „Va împărăţi pe tronul lui David“ (Isaia 9:6, „Sfânta Scriptură, Regele Carol II“).

Împlinire: Evanghelia lui Matei se deschide cu următoarele cuvinte: „Cartea istoriei lui Isus Cristos, fiul lui David, fiul lui Avraam“. Matei prezintă apoi genealogia lui Isus pe linia lui David, la fel ca evanghelistul Luca (Matei 1:1–16; Luca 3:23–38).

Ce dezvăluie istoria:

● Scrierile istoricului evreu Josephus Flavius arată că arhivele publice ale vremii găzduiau registre genealogice ale familiilor evreieşti, registre care au fost distruse în 70 e.n., când Ierusalimul a fost devastat. Totuşi, înainte de distrugerea Ierusalimului, mulţi susţineau că Isus descindea din David (Matei 9:27; 20:30; 21:9). Dacă lucrurile ar fi stat altfel, oricine ar fi putut să o dovedească. Nu există însă nicio dovadă că cineva ar fi încercat aceasta.

A doua profeţie: „Tu, Betleeme Efrata, care eşti prea mic ca să fii printre miile lui Iuda, din tine îmi va ieşi cel ce va fi conducător în Israel“ (Mica 5:2).

Împlinire: Isus s-a născut în Betleem. Când Caesar Augustus a ordonat efectuarea unui recensământ, Iosif, tatăl adoptiv al lui Isus, s-a văzut obligat să călătorească din Nazaret „în Iudeea [Iuda], în oraşul lui David, numit Betleem, pentru că era din casa şi din familia lui David, ca să se înregistreze cu Maria“. În timp ce se afla la Betleem, Maria „l-a născut pe fiul ei“, pe Isus (Luca 2:1–7).

Ce dezvăluie istoria:

● Dovezile arheologice confirmă că romanii efectuau recensăminte în Orientul Mijlociu în vederea perceperii unor impozite şi a recrutării. Dovada unui astfel de recensământ este un edict emis în 104 e.n. de guvernatorul roman al Egiptului. Într-o copie a acestui edict, păstrată în prezent la Biblioteca Britanică, se spune: „Văzând că a sosit timpul pentru recensământul din casă în casă, trebuie să-i obligăm pe toţi cei care, dintr-un motiv sau altul, nu locuiesc în nomele [districtele] lor să se întoarcă la casele lor, pentru a se supune ordinului de înregistrare şi pentru a se ocupa cu sârguinţă de cultivarea pământurilor lor“.

● Când s-a născut Isus, în Israel existau două oraşe numite Betleem. Unul era în nord, în apropiere de Nazaret, iar celălalt, după cât se pare cunoscut anterior ca Efrata, era situat în apropierea Ierusalimului, în Iuda (Geneza 35:19). Isus s-a născut în acesta din urmă, exact aşa cum profeţise Mica cu circa opt secole înainte.

A treia profeţie: „De la ieşirea cuvântului de restabilire şi de reconstruire a Ierusalimului până la Mesia, Conducătorul, vor fi şapte săptămâni, precum şi şaizeci şi două de săptămâni“ (Daniel 9:25).

Împlinire: Perioada menţionată de profetul Daniel se referă la 69 de unităţi de timp a câte şapte ani fiecare, adică 483 de ani. Reconstruirea Ierusalimului a început în 455 î.e.n. Aşa cum s-a profeţit, 483 de ani (69 de săptămâni de ani) mai târziu, mai precis în anul 29 e.n., Isus a devenit Unsul, sau Mesia. Aceasta s-a întâmplat cu ocazia botezului său şi a ungerii sale cu spiritul sfânt al lui Dumnezeu (Luca 3:21, 22).a

Ce dezvăluie istoria:

● În prima parte a secolului I e.n., ‘poporul aştepta’ venirea lui Mesia (Luca 3:15). În cartea sa intitulată A History of Messianic Speculation in Israel, eruditul evreu Abba Hillel Silver scrie că perioada premergătoare distrugerii Ierusalimului „a fost marcată de o frenezie mesianică fără precedent“, specificând totodată că „Mesia era aşteptat cam prin al doilea sfert din primul secol al erei noastre“. Aşteptările evreilor se bazau pe „cronologia populară a vremii“, adaugă Silver.

A patra profeţie: „Când va muri, mormântul lui va fi cu cei răi şi cu cei bogaţi“ (Isaia 53:9).

Împlinire: Isus a fost executat alături de doi răufăcători condamnaţi la moarte, dar a fost înmormântat într-un mormânt săpat în stâncă, donat de un credincios bogat pe nume Iosif din Arimateea (Matei 27:38, 57–60; Ioan 19:38).

Ce dezvăluie istoria:

● Mulţi scriitori necreştini din Antichitate, între care istoricul evreu Josephus şi istoricul roman Tacit, atestă că Isus a fost executat ca un criminal.

● În urma săpăturilor arheologice efectuate în Palestina s-au descoperit morminte antice care cuprindeau mai multe încăperi sau cripte săpate în stâncă. Nu era de mirare deci ca un om înstărit şi influent precum Iosif din Arimateea să aibă pregătit un astfel de mormânt.

Cele prezentate mai înainte sunt doar câteva dintre nenumăratele profeţii mesianice împlinite în persoana lui Isus. Este limpede că niciun om nu ar fi putut manevra din umbră împlinirea cu lux de amănunte a acestor profeţii detaliate. Aceasta ne întăreşte credinţa că ele au fost aşternute sub inspiraţie divină şi că Dumnezeu va duce la îndeplinire promisele binecuvântări mesianice pentru omenirea ascultătoare.

În articolul următor al acestei serii se va dezbate o întrebare care îi frământă pe mulţi: Dacă Isus a fost cu adevărat promisul Mesia, de ce a acceptat el să sufere şi să moară?

[Notă de subsol]

[Chenarul/Ilustraţiile de la paginile 22, 23]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

EVENIMENTE IMPORTANTE — PATRU PROFEŢII MESIANICE

1 Mesia avea să fie un descendent al regelui David

1070 î.e.n.

David devine rege al întregului Israel

607 î.e.n.

Ierusalimul este distrus de babilonieni

455 î.e.n.

Este dată porunca pentru restabilirea şi reconstruirea Ierusalimului

2 Mesia avea să se nască în Betleemul din Iuda

2 î.e.n.

Isus se naşte în Betleemul din Iuda, fiind un descendent al lui David

3 Mesia avea să vină după 483 de ani de la darea poruncii pentru reconstruirea Ierusalimului

29 e.n.

Isus este botezat şi uns, devenind astfel Mesia

4 Mesia avea să moară alături de cei păcătoşi, dar avea să fie înmormântat alături de cei bogaţi

33 e.n.

Isus moare alături de răufăcători, dar este înmormântat cu cei bogaţi