Instrumente folosite în predicare – Se produce literatură pentru teritoriile din întreaga lume

 1, 2. a) Ce a contribuit la răspândirea veştii bune pe tot cuprinsul Imperiului Roman în secolul I? b) Ce dovadă avem că ne bucurăm de sprijinul lui Iehova în zilele noastre? (Vezi şi chenarul „Vestea bună este anunţată în peste 670 de limbi”.)

MULŢI dintre cei care se aflau în vizită la Ierusalim erau uluiţi. Unii galileeni vorbeau fluent limbi străine, iar mesajul pe care îl anunţau îi captiva pe ascultătorii lor. Era Penticosta din 33 e.n., iar discipolii primiseră în mod miraculos darul de a vorbi în limbi, dovadă că aveau sprijinul lui Dumnezeu. (Citeşte Faptele 2:1-8, 12, 15-17.) Vestea bună pe care au anunţat-o în acea zi a ajuns la oameni din medii diferite, răspândindu-se apoi în întregul Imperiu Roman (Col. 1:23).

² În prezent, slujitorii lui Dumnezeu nu vorbesc în mod miraculos în limbi. Însă ei traduc mesajul despre Regat în peste 670 de limbi, mult mai multe decât cele în care s-a predicat la Penticosta din 33 e.n. (Fap. 2:9-11). Slujitorii lui Dumnezeu au produs atât de multă literatură, în atât de multe limbi, încât mesajul despre Regat a ajuns în toate colţurile lumii.a Şi aceasta este o dovadă incontestabilă că Iehova îl foloseşte pe Isus Cristos, Regele Regatului său, pentru a coordona lucrarea de predicare (Mat. 28:19, 20). Pe măsură ce vom trece în revistă unele dintre instrumentele pe care le-am folosit pentru a înfăptui această lucrare în ultimul secol, să remarcăm cum ne-a instruit Regele de-a lungul timpului să luăm legătura cu oamenii în mod individual şi cum ne-a îndemnat să fim învăţători ai Cuvântului lui Dumnezeu (2 Tim. 2:2).

 3. De ce folosim diverse instrumente în lucrarea de predicare?

³ Isus a asemănat „cuvântul despre regat” cu seminţele, iar inima unei persoane, cu solul (Mat. 13:18, 19). Aşa cum un grădinar foloseşte diverse unelte ca să afâneze solul şi să-l pregătească pentru semănat, tot aşa poporul lui Iehova a folosit diverse instrumente ca să pregătească solul inimii a milioane de persoane pentru ca ele să primească mesajul despre Regat. Unele dintre aceste instrumente au fost utile doar un timp. Altele, precum cărţile şi revistele, continuă să fie folosite cu eficienţă. Spre deosebire de majoritatea metodelor de comunicare în masă menţionate în capitolul precedent, toate instrumentele despre care vom vorbi în continuare i-au ajutat pe proclamatorii Regatului să ia legătura cu oamenii în mod individual (Fap. 5:42; 17:2, 3).

 4, 5. Cum era folosit fonograful în lucrare, dar ce neajunsuri avea această metodă de predicare?

⁴ Cuvântări înregistrate. În anii ’30 şi la începutul anilor ’40 ai secolului trecut, vestitorii au folosit discursuri biblice înregistrate pe care le prezentau locatarilor cu ajutorul unui fonograf portabil. Fiecare înregistrare dura mai puţin de cinci minute. Înregistrările aveau uneori titluri scurte, precum „Trinitate”, „Purgatoriu” sau „Regat”. Cum se proceda? Fratele Clayton Woodworth Jr, care s-a botezat în 1930 în Statele Unite, a spus: „Aveam cu mine un fonograf mic ca o servietă, având mecanism cu arc şi un braţ mobil. Trebuia să pun acul exact în poziţia corectă, la marginea discului dacă doream ca sunetul să se audă clar. Mă apropiam de o uşă, deschideam fonograful, fixam braţul la locul potrivit şi sunam. După ce locatarul deschidea, spuneam: «Am un mesaj important pe care aş vrea să-l ascultaţi»”. Care au fost reacţiile? „Majoritatea reacţionau favorabil, a relatat fratele Woodworth. Unii însă ne închideau uşa, iar alţii credeau că vindem fonografe.”

⁵ În 1940 existau deja peste 90 de cuvântări înregistrate şi peste un milion de discuri cu aceste cuvântări. John Barr, care făcea atunci pionierat în Marea Britanie şi care mai târziu a slujit în Corpul de Guvernare, a spus: „În perioada 1936-1945, fonograful a fost partenerul meu nelipsit. Fără el, mă simţeam pierdut. Era încurajator să auzi vocea fratelui Rutherford la uşa locatarului; parcă era chiar el acolo. Desigur, lucrarea cu fonograful avea limitele ei: nu puteai să le predai oamenilor şi să-i sensibilizezi”.

 6, 7. a) Care erau avantajele şi dezavantajele folosirii fişelor de mărturie? b) În ce sens ne-a pus Iehova pe buze cuvintele potrivite?

⁶ Fişe de mărturie. Din 1933, vestitorii au fost încurajaţi să folosească fişe de mărturie în lucrarea din casă în casă. O fişă de mărturie avea aproape opt pe treisprezece centimetri. Conţinea un mesaj scurt din Biblie şi o descriere a literaturii biblice pe care locatarul o putea obţine. Vestitorul îi înmâna locatarului fişa şi îl ruga să o citească. Lilian Kammerud, care a slujit ca misionară în Puerto Rico şi în Argentina, a mărturisit: „M-am bucurat când s-a început lucrarea cu fişele de mărturie”. De ce a afirmat aceasta? „Nu toţi puteam face o prezentare bună, a explicat ea. Aşa că acest tip de lucrare m-a ajutat să mă obişnuiesc să-i abordez pe oameni.”

⁷ Fratele David Reusch, botezat în 1918, a făcut următoarea remarcă: „Fişele de mărturie îi ajutau pe fraţi, deoarece foarte puţini credeau că pot spune cuvintele potrivite”. Însă lucrarea cu fişele de mărturie avea şi unele neajunsuri. Fratele Reusch a explicat: „Uneori, întâlneam oameni care credeau că nu putem vorbi. Într-un anumit sens, mulţi dintre noi nu puteau vorbi. Dar Iehova ne pregătea să-i abordăm pe oameni şi într-un alt fel. Nu peste mult timp, el avea să ne pună pe buze cuvintele potrivite, învăţându-ne să folosim Scripturile la uşa locatarilor. Aceasta s-a realizat cu ajutorul Şcolii de Serviciu Teocratic, înfiinţate în anii ’40 [ai secolului trecut]”. (Citeşte Ieremia 1:6-9.)

 8. Cum îi poţi permite lui Cristos să te instruiască?

⁸ Cărţi. Din 1914, poporul lui Iehova a lansat peste 100 de cărţi cu subiecte biblice. Unele dintre acestea au fost special concepute pentru a-i instrui pe vestitori ca să fie eficienţi în lucrarea de predicare. Anna Larsen, din Danemarca, proclamatoare a Regatului de aproximativ 70 de ani, a spus: „Iehova ne-a ajutat să fim vestitori mai eficienţi prin intermediul Şcolii de Serviciu Teocratic şi al manualelor folosite la această şcoală. Îmi amintesc că primul manual de acest fel s-a numit Curs pentru serviciul teocratic, lansat în 1943. A fost urmat de «Pregătiţi pentru orice lucrare bună», publicat în 1946. Iar acum avem Să tragem foloase din cursurile Şcolii de Minister Teocratic, apărut în 2001”. Şcoala de Serviciu Teocratic şi manualele folosite la acest curs au reprezentat o modalitate importantă prin care Iehova „ne-a calificat să fim slujitori” ai săi (2 Cor. 3:5, 6). Eşti înscris la Şcoala de Serviciu Teocratic? Îţi aduci cu tine manualul Şcoala de Minister la întrunire în fiecare săptămână şi urmăreşti în el pasajele la care face referire supraveghetorul şcolii? Dacă da, îi permiţi lui Cristos să te instruiască pentru a deveni un învăţător mai bun (2 Cor. 9:6; 2 Tim. 2:15).

 9, 10. Ce rol au cărţile în plantarea şi udarea seminţelor adevărului?

⁹ Iehova ne-a ajutat şi punându-ne la dispoziţie prin organizaţia sa cărţi cu care putem explica învăţăturile de bază ale Bibliei. O carte deosebit de eficientă a fost Adevărul care conduce la viaţă eternă. Tipărită prima oară în 1968, aceasta a avut un succes răsunător. Într-un articol apărut în Serviciul pentru Regat din noiembrie 1968 se spunea: „Cererea pentru cartea Adevărul a fost atât de mare, încât în septembrie tipografia din Brooklyn a Societăţii a introdus un schimb de noapte”. Articolul adăuga: „La un moment dat în luna august, cererea pentru cartea Adevărul a depăşit stocul cu peste un milion şi jumătate de exemplare”. În 1982 fuseseră publicate peste 100 de milioane de exemplare ale cărţii în 116 limbi. În 14 ani, din 1968 până în 1982, cartea Adevărul a ajutat peste un milion de oameni să devină vestitori ai Regatului.b

¹⁰ În 2005 a fost lansat alt auxiliar de studiere a Bibliei, intitulat Ce ne învaţă în realitate Biblia? Până în prezent au fost publicate aproximativ 200 de milioane de exemplare în 256 de limbi. Astfel, în doar şapte ani, din 2005 până în 2012, aproximativ 1,2 milioane de oameni au devenit proclamatori ai veştii bune. În aceeaşi perioadă, numărul celor care studiau Biblia cu noi a crescut de la circa 6 milioane la peste 8,7 milioane. Nu încape îndoială că Iehova ne binecuvântează eforturile de a planta şi de a uda seminţele adevărului despre Regat. (Citeşte 1 Corinteni 3:6, 7.)

11, 12. Explicaţi cu ajutorul versetelor menţionate care este publicul-ţintă pentru fiecare dintre revistele noastre.

¹¹ Reviste. Iniţial, revista Turnul de veghe era adresată în principal ‘turmei mici’, sau creştinilor cu ‘chemare cerească’ (Luca 12:32; Evr. 3:1). În 1 octombrie 1919, organizaţia lui Iehova a lansat o altă revistă, destinată publicului larg. Noua revistă a ajuns să fie atât de apreciată de Studenţii în Biblie, dar şi de oameni în general, încât mulţi ani a avut un tiraj semnificativ mai mare decât al revistei Turnul de veghe. Ea s-a numit la început Epoca de aur. În 1937, numele ei a fost schimbat în Mângâiere, iar în 1946, în Treziţi-vă!

¹² De-a lungul anilor, stilul şi formatul revistelor Turnul de veghe şi Treziţi-vă! s-au schimbat, dar scopul acestora a rămas acelaşi: să anunţe Regatul lui Dumnezeu şi să întărească încrederea oamenilor în Biblie. În prezent, Turnul de veghe are o ediţie de studiu şi una pentru public. Ediţia de studiu este adresată ‘servitorilor’, adică atât ‘turmei mici’, cât şi ‘altor oi’ (Mat. 24:45; Ioan 10:16).c Ediţia pentru public este destinată în special celor care nu cunosc încă adevărul, dar au un oarecare respect faţă de Biblie şi faţă de Dumnezeu (Fap. 13:16). Publicul-ţintă pentru revista Treziţi-vă! sunt cei care ştiu puţine lucruri despre Biblie şi despre Iehova, adevăratul Dumnezeu (Fap. 17:22, 23).

13. Ce anume vă impresionează la revistele noastre? (Analizaţi graficul „Recorduri mondiale în ce priveşte publicaţiile”.)

¹³ Până la începutul anului 2014 au fost tipărite lunar peste 44 de milioane de exemplare ale revistei Treziţi-vă! şi aproximativ 46 de milioane de exemplare ale Turnului de veghe. Treziţi-vă! era tradusă în aproximativ 100 de limbi, iar Turnul de veghe, în peste 200, fiind cele mai traduse şi mai distribuite reviste. Dar, chiar dacă aceste realizări sunt uluitoare, ele n-ar trebui să ne surprindă. Revistele noastre conţin mesajul despre care Isus a spus că va fi predicat pe tot pământul locuit (Mat. 24:14).

14. Ce am promovat cu zel şi de ce?

¹⁴ Biblia. În 1896, fratele Russell şi colaboratorii săi au schimbat numele asociaţiei pe care o foloseau pentru a publica literatură, astfel încât acesta să conţină cuvântul „Biblie”. Noul nume era „Watch Tower Bible and Tract Society”. Acea schimbare a fost potrivită deoarece Biblia a fost dintotdeauna instrumentul principal de răspândire a veştii bune despre Regat (Luca 24:27). În armonie cu numele asociaţiei, slujitorii lui Dumnezeu au promovat cu zel distribuirea şi citirea Bibliei. De pildă, în 1926 am tipărit la presele noastre The Emphatic Diaglott, o traducere a Scripturilor greceşti creştine realizată de Benjamin Wilson. Începând cu 1942 am tipărit şi am distribuit circa 700 000 de exemplare ale Bibliei King James Version în ediţie integrală. După numai doi ani, am început să tipărim American Standard Version, care foloseşte numele „Iehova” în 6 823 de locuri. Până în 1950 distribuiserăm peste 250 000 de exemplare ale acestei Biblii.

15, 16. a) Ce apreciezi la Traducerea lumii noi? (Menţionează idei din chenarul „Se intensifică lucrarea de traducere a Bibliei”.) b) Cum îi putem permite lui Iehova să ne sensibilizeze inima?

¹⁵ În 1950 au fost lansate Scripturile greceşti creştine – Traducerea lumii noi. Sfintele Scripturi – Traducerea lumii noi au fost lansate într-un singur volum în 1961. Această traducere îl onorează pe Iehova restabilindu-i numele în locurile în care apărea în textul ebraic original. Numele divin apare de 237 de ori şi în textul propriu-zis al Scripturilor greceşti creştine. Pentru a fi cât mai exactă şi accesibilă cititorilor, Traducerea lumii noi a fost revizuită de mai multe ori, ultima dată în 2013. Până în 2013, peste 201 milioane de exemplare ale Traducerii lumii noi fuseseră tipărite, integral sau parţial, în 121 de limbi.

¹⁶ Cum au reacţionat unii când au citit Traducerea lumii noi în limba lor? Un bărbat din Nepal a spus: „Pentru mulţi, vechea traducere a Bibliei în nepaleză era greu de înţeles, întrucât folosea un limbaj arhaic. Dar acum putem înţelege Biblia mult mai uşor datorită limbajului accesibil folosit în această traducere”. Când o femeie din Republica Centrafricană a început să citească traducerea în sango, i-au dat lacrimile. „Aceasta este limba inimii mele”, a spus ea. Asemenea acestei femei, şi noi îi putem permite lui Iehova să ne sensibilizeze inima dacă citim Cuvântul său în fiecare zi (Ps. 1:2; Mat. 22:36, 37).

17. Cum poţi arăta că apreciezi instrumentele şi instruirea primite şi care va fi rezultatul dacă faci aceasta?

¹⁷ Eşti recunoscător pentru instrumentele şi instruirea primite de la Regele Isus Cristos? Îţi faci timp să citeşti literatura publicată de organizaţia lui Dumnezeu? O foloseşti pentru a-i ajuta pe alţii? Dacă da, vei ajunge la aceeaşi concluzie ca sora Opal Betler, care s-a botezat la 4 octombrie 1914. Ea a spus: „De-a lungul anilor, eu şi soţul meu [Edward] am folosit fonograful şi fişele de mărturie. Am depus mărturie din casă în casă cu ajutorul cărţilor, al broşurilor şi al revistelor. Am participat la campanii şi la marşuri şi am distribuit pliante. Mai târziu am fost instruiţi să facem vizite ulterioare şi să conducem studii biblice la domiciliul persoanelor interesate. Am avut o viaţă fericită şi plină de activităţi”. Isus a promis că slujitorii săi vor fi ocupaţi semănând şi secerând şi că se vor bucura împreună. Milioane de persoane asemenea lui Opal pot să confirme că această promisiune se împlineşte. (Citeşte Ioan 4:35, 36.)

18. Ce privilegiu avem?

¹⁸ Mulţi dintre cei care nu sunt supuşi ai Regelui ar putea considera că slujitorii lui Dumnezeu sunt „oameni fără carte şi de rând” (Fap. 4:13). Dar să ne gândim: Regele a făcut ca aceşti oameni de rând să înfiinţeze una dintre cele mai productive edituri din lume, realizând unele dintre cele mai traduse şi mai distribuite publicaţii din toate timpurile. Mai important, el ne-a instruit şi ne-a motivat să folosim aceste instrumente pentru a le anunţa vestea bună oamenilor de pretutindeni. Ce privilegiu avem să lucrăm alături de Cristos plantând seminţele adevărului şi strângând discipoli care vor lua parte împreună cu noi la seceriş!