Adevărata fericire constă în a-l sluji pe Iehova

„Fericit este cel ce îl are pe Dumnezeul lui Iacov în ajutorul său, şi a cărui speranţă este în Iehova, Dumnezeul său.“ — PSALMUL 146:5, NW.

 1, 2. Ce s-a spus despre definiţia fericirii, şi ce înseamnă fericirea pentru mulţi oameni de azi?

CE este fericirea? Lexicografii, filozofii şi teologii încearcă de secole să o definească. Dar ei nu au putut să-i dea o definiţie care să întrunească aprobarea unanimă. Encyclopædia Britannica recunoaşte că „«fericirea» este unul dintre cuvintele cele mai înşelătoare“. Fericirea înseamnă, după cîte se pare, lucruri diferite pentru oameni diferiţi, în funcţie de concepţia lor despre viaţă.

² Pentru mulţi oameni fericirea se bazează pe o stare bună a sănătăţii, bunuri materiale şi o companie plăcută. Totuşi, există oameni care au toate aceste lucruri, dar sînt nefericiţi. Bărbaţilor şi femeilor dedicate lui Iehova Dumnezeu, Biblia le furnizează un concept de fericire care este totalmente diferit de opinia generală.

O concepţie diferită despre fericire

 3, 4. a) Pe cine i-a declarat Isus fericiţi? b) Ce se poate observa referitor la factorii de fericire pe care i-a menţionat Isus?

³ În Predica de pe Munte, Isus Cristos nu a spus că fericirea depinde de o sănătate bună, de bunuri materiale şi de altele asemenea lor. El i-a declarat cu adevărat fericiţi pe cei „conştienţi de necesităţile lor spirituale“ şi pe cei cărora „le este foame şi sete de dreptate“. Legată de aceşti doi factori necesari pentru adevărata fericire este următoarea declaraţie, în aparenţă paradoxală, a lui Isus: „Fericiţi sînt cei care poartă doliu, căci vor fi mîngîiaţi“ (Matei 5:3–6, NW). Evident, Isus nu voia să spună că oamenii vor fi în mod automat fericiţi cînd pierd o persoană dragă, ci vorbea despre cei care îşi deplîng starea de păcat şi consecinţele ei.

⁴ Apostolul Pavel a vorbit despre creaţia umană care geme sub păcat, în baza speranţei că va fi „eliberată din sclavia descompunerii“ (Romani 8:21–22, NW). Oamenii care acceptă mijlocul de ispăşire a păcatelor prin jertfa de răscumpărare a lui Cristos şi înfăptuiesc voinţa lui Dumnezeu vor fi cu adevărat mîngîiaţi şi făcuţi fericiţi (Romani 4:6–8). În Predica de pe Munte, Isus i-a mai declarat fericiţi pe „cei care au un temperament blînd“, pe „cei îndurători“, pe „cei curaţi la inimă“ şi pe „cei paşnici“. El dă asigurarea că aceşti oameni blînzi, chiar dacă au fost persecutaţi, nu îşi vor pierde fericirea (Matei 5:5–11, NW). Este interesant de notat că aceşti factori care aduc o fericire superioară îi pun pe cei bogaţi pe picior de egalitate cu cei săraci.

Baza adevăratei fericiri

 5. Care este baza fericirii slujitorilor dedicaţi ai lui Dumnezeu?

⁵ Sursa adevăratei fericiri nu se află în bogăţia materială. Înţeleptul rege Solomon a spus: „Binecuvîntarea de la Iehova — iată ce îmbogăţeşte, şi el nu îi adaugă nici o durere“ (Proverbele 10:22, NW). Pentru creaturile care recunosc suveranitatea universală a lui Iehova, fericirea este indisolubil legată de binecuvîntarea de la Dumnezeu. Persoana dedicată care are şi simte binecuvîntarea lui Iehova asupra sa este cu adevărat fericită. Văzută din punct de vedere biblic, fericirea implică un sentiment de mulţumire, satisfacţie şi împlinire în serviciul lui Iehova.

 6. Ce li se cere membrilor poporului lui Iehova pentru ca ei să fie, într-adevăr, fericiţi?

⁶ Adevărata fericire depinde de o relaţie corectă cu Iehova. Ea se bazează pe iubirea de Dumnezeu şi pe fidelitate faţă de el. Slujitorii dedicaţi ai lui Iehova subscriu din toată inima la cuvintele lui Pavel: „Nici unul dintre noi, de fapt, nu trăieşte numai cu privire la sine însuşi . . . trăim pentru Iehova . . . noi aparţinem lui Iehova“ (Romani 14:7, 8, NW). Aşadar, adevărata fericire nu poate fi obţinută separat de ascultarea de Iehova şi de supunere cu bucurie la voinţa sa. Isus a zis: „Ferice . . . de cei care ascultă cuvîntul lui Dumnezeu şi-l împlinesc!“ — Luca 11:28.

Variabilele fericirii

 7, 8. a) Cum pot fi clasificaţi factorii de fericire? b) Ce se poate spune despre căsătorie şi naşterea de copii?

⁷ Factorii de fericire menţionaţi mai sus ar putea fi calificaţi drept „fundamente“, sau „constante“, deoarece ei sînt valabili pentru slujitorii dedicaţi ai lui Iehova din toate timpurile. În plus, există ceea ce am putea numi variabile, adică factori care pot duce la fericire o dată, dar numai la foarte puţină fericire sau deloc altă dată. În perioadele patriarhale şi precreştine, căsătoria şi naşterea de copii erau considerate indispensabile fericirii. Acest lucru se oglindeşte în cererea mişcătoare a Rahelei către Iacov: „Dă-mi copii, ori mor!“ (Geneza 30:1). Această atitudine faţă de naşterea de copii a corespuns scopului lui Iehova pentru perioada respectivă. — Geneza 13:14–16; 22:17.

⁸ Căsătoria şi naşterea de copii erau considerate binecuvîntări divine în rîndul poporului lui Iehova din timpurile vechi. Totuşi, ele şi alte stări de lucruri au fost însoţite de necazuri pe parcursul perioadelor de calamitate din istoria acestui popor (compară Psalmii 127, 128 cu Ieremia 6:12; 11:22; Plîngerile 2:19; 4:4, 5). Este, aşadar, limpede că atît căsătoria, cît şi naşterea de copii nu sînt factori permanenţi de fericire.

Fericire fără căsătorie în trecut

 9. De ce primea fiica lui Iefta laude în fiecare an?

⁹ Mulţi dintre slujitorii lui Dumnezeu au găsit adevărata fericire fără a fi căsătoriţi. Din respect faţă de jurămîntul tatălui său, fiica lui Iefta a rămas celibatară. Un timp, ea şi însoţitoarele ei i-au plîns virginitatea. Dar ce bucuroasă era ea că îndeplineşte un serviciu cu timp integral în casa lui Iehova, numărîndu-se, poate, printre ‘femeile care slujeau la uşa cortului întîlnirii’ (Exodul 38:8)! Pentru aceasta ea primea laude în fiecare an. — Judecători 11:37–40.

10. Ce i-a cerut Iehova lui Ieremia, şi a dus el oare, în urma acestui fapt, o viaţă nefericită?

¹⁰ Din cauza timpurilor dramatice în care a trăit profetul Ieremia, Dumnezeu i-a cerut să se abţină de la căsătorie şi de la creşterea de copii (Ieremia 16:1–4). Dar Ieremia a simţit veridicitatea cuvintelor lui Dumnezeu: „Binecuvîntat este bărbatul valid care îşi pune încrederea în Iehova şi a cărui încredere a devenit Iehova“ (Ieremia 17:7, NW). De-a lungul a peste 40 de ani de serviciu ca profet, Ieremia l-a slujit fidel, ca celibatar pe Dumnezeu. După cîte ştim, el nu s-a căsătorit niciodată şi nu a avut copii. Totuşi, cine ar putea pune la îndoială faptul că Ieremia a fost fericit, asemenea rămăşiţei de evrei fideli care ‘au devenit radioşi cu privire la bunătatea lui Iehova’? — Ieremia 13:12, NW.

11. Daţi cîteva exemple scripturale de slujitori fideli ai lui Iehova care au fost fericiţi, deşi nu aveau un partener conjugal?

¹¹ Mulţi alţi oameni l-au slujit pe Iehova cu bucurie, fără să aibă un partener conjugal. Ei erau fie celibatari, fie văduvi, fie văduve. Printre ei se numără profetesa Ana, probabil Dorca, sau Tabita, apostolul Pavel şi cel mai mare exemplu dintre toţi — Isus Cristos.

Necăsătoriţi, dar fericiţi azi

12. Cărui lucru i-au făcut loc unii slujitori actuali dedicaţi şi fericiţi ai lui Iehova, şi de ce?

¹² Azi mii de Martori ai lui Iehova îl slujesc cu fidelitate pe Dumnezeu, fără să aibă un partener conjugal. Unii au putut să accepte invitaţia lui Isus: „Cine poate să-i facă loc [darului celibatului], să-i facă loc“. Ei au făcut aceasta „din consideraţie pentru regatul cerurilor“ (Matei 19:11, 12, NW). Cu alte cuvinte, ei şi-au valorificat libertatea acordată de Dumnezeu, dedicînd mai mult timp şi energie promovării intereselor Regatului. Mulţi dintre ei slujesc acum ca pionieri, misionari sau membri ai familiei Betel de la sediul mondial al Watch Tower Society sau de la una dintre filialele ei.

13. Ce exemple arată că un creştin poate fi necăsătorit, dar fericit?

¹³ O scumpă soră a noastră în vîrstă a dat poveştii vieţii ei titlul semnificativ „Necăsătorită, dar fericită ca pionieră“ (Turnul de veghere din 1 mai 1985, paginile 23–6, engl.). O altă soră necăsătorită, care a petrecut peste 50 de ani slujind la Betel, a declarat: „Sînt pe deplin satisfăcută de viaţa şi munca mea. Acum sînt mai ocupată ca oricînd într-o lucrare pe care o iubesc mult. Nu regret nimic. Aş lua din nou aceeaşi decizie“. — Turnul de veghere din 15 iunie 1982, pagina 15, engl.

14, 15. a) Ce este necesar, potrivit apostolului Pavel, pentru ca cineva să rămînă necăsătorit? b) De ce spune Pavel că persoana necăsătorită face „mai bine“ şi „este mai fericită“?

¹⁴ Observaţi cuvîntul „decizie“. Pavel a scris: „Dacă cineva rămîne ferm în inima sa, nesimţind nici o necesitate, ci are autoritate asupra propriei sale voinţe şi a luat în inima sa această decizie de a-şi păstra virginitatea, va face bine. Prin urmare, şi cel care-şi dă virginitatea în căsătorie face bine, dar cel care nu şi-o dă în căsătorie face mai bine“ (1 Corinteni 7:37, 38, NW). De ce „mai bine“? Pavel a explicat: „Eu vreau ca voi să fiţi scutiţi de îngrijorare. Omul necăsătorit se îngrijeşte de lucrurile Domnului, cum să poată obţine aprobarea Domnului. . . . Tot la fel, femeia necăsătorită, virgina, se îngrijorează de lucrurile Domnului . . . eu vă spun lucrul acesta pentru avantajul vostru personal . . . ca să vă mişc spre ceea ce se cuvine şi spre ceea ce înseamnă a fi în mod constant la dispoziţia Domnului, fără distragere“. — 1 Corinteni 7:32–35, NW.

¹⁵ Este vreo legătură între „a fi în mod constant la dispoziţia Domnului, fără distragere“, în vederea ‘obţinerii aprobării Domnului’, şi fericire? Evident, Pavel considera că este. Vorbind despre persoana care este văduvă creştină, el a spus: „Ea este liberă să se căsătorească cu cine vrea, numai în Domnul. Dar, după părerea mea, ea este mai fericită dacă rămîne aşa cum este. Cred, desigur, că am şi eu spiritul lui Dumnezeu“. — 1 Corinteni 7:39, 40, NW.

Avantajele faptului de a nu fi căsătorit

16. Care sînt unele avantaje de care se bucură Martorii necăsătoriţi ai lui Iehova?

¹⁶ Fie că un creştin este necăsătorit printr-o decizie personală, fie că este necăsătorit prin forţa împrejurărilor, faptul acesta aduce cu sine multe avantaje personale. Persoanele necăsătorite au, în general, mai mult timp pentru a studia Cuvîntul lui Dumnezeu şi a medita la el. Dacă ei profită de aceste împrejurări, spiritualitatea lor se aprofundează. Neavînd un partener conjugal cu care să-şi împărtăşească problemele, mulţi învaţă să se sprijine mai mult pe Iehova şi să caute îndrumarea sa în toate lucrurile (Psalmul 37:5). Aceasta îi ajută să strîngă mai mult relaţiile cu Iehova.

17, 18. a) Ce ocazii pentru un domeniu de serviciu mai mare au la dispoziţie slujitorii necăsătoriţi ai lui Iehova? b) Cum şi-au descris fericirea anumiţi slujitori necăsătoriţi ai lui Iehova?

¹⁷ Creştinii necăsătoriţi au ocazia să lucreze, spre lauda lui Iehova, într-un domeniu de serviciu mai mare. Instruirea specială care se oferă acum la Şcoala de instruire ministerială este rezervată fraţilor necăsătoriţi sau văduvilor. Şi surorile necăsătorite sînt mai libere să aspire la privilegii în serviciul lui Dumnezeu. Sora în vîrstă menţionată mai sus s-a oferit voluntar să slujească într-o ţară africană cînd era, după spusele ei, „o femeie cam plăpîndă, în vîrstă de peste 50 de ani“. Şi ea a rămas acolo chiar şi în timpul interdicţiei, cînd toţi misionarii au fost expulzaţi. Sora respectivă slujeşte şi acum ca pionieră acolo deşi are peste 80 de ani. Este ea fericită? În povestea vieţii ei, sora a scris: „Am putut să-mi folosesc libertatea suplimentară şi posibilitatea de deplasare pe care mi-o acordă celibatul pentru a fi activă în minister, fapt care mi-a adus multă fericire. . . . De-a lungul anilor, relaţia mea cu Iehova s-a întărit. Ca celibatară într-o ţară africană, am înţeles că el a fost Ocrotitorul meu“.

¹⁸ Demne de atenţie sînt şi cuvintele unui frate care a slujit decenii în şir la sediul mondial al Watch Tower Society. El era fericit deşi nu a fost căsătorit niciodată şi deşi avea speranţă cerească, deci fără perspectiva de a se căsători. La vîrsta de 79 de ani, el a scris următoarele: „În fiecare zi îi cer în rugăciune iubitului nostru Tată ceresc ajutor şi înţelepciune ca să mă menţin sănătos şi puternic din punct de vedere spiritual şi fizic pentru a îndeplini în continuare voinţa sa sfîntă. În ultimii patruzeci şi nouă de ani în serviciul lui Iehova m-am bucurat, într-adevăr, de un mod de viaţă fericit, plin de satisfacţii şi binecuvîntări. Şi, potrivit bunătăţii nemeritate a lui Iehova, aştept cu nerăbdare să continuu serviciul spre onoarea şi gloria sa şi spre binecuvîntarea poporului său. . . . Bucuria lui Iehova mă ajută să continuu lupta dreaptă a credinţei, aşteptînd cu nerăbdare timpul cînd duşmanii lui Iehova nu vor mai exista, iar tot pămîntul va fi plin de gloria sa“. — Numeri 14:21; Neemia 8:10; Turnul de veghere din 15 noiembrie 1968, paginile 699-702, engl.

De ce depinde adevărata fericire?

19. De ce anume va depinde întotdeauna fericirea noastră?

¹⁹ Preţioasa noastră relaţie cu Iehova, aprobarea şi binecuvîntarea sa, iată factorii care ne vor aduce adevărata fericire pentru eternitate. Avînd această concepţie potrivită despre ceea ce aduce adevărata fericire, chiar şi slujitorii căsătoriţi ai lui Iehova îşi dau seama că nu căsătoria este cel mai important lucru în viaţă. Ei ascultă de sfatul apostolului Pavel: „Iată ce spun, fraţilor: timpul s-a scurtat; de aceea cei care au soţii să fie ca şi cum n-ar avea“ (1 Corinteni 7:29). Aceasta nu înseamnă să-şi neglijeze soţiile. Soţii creştini maturi pun pe primul plan serviciul lui Iehova, şi tot aşa fac soţiile lor pioase şi iubitoare, care le acordă sprijin, unele chiar slujind cu timp integral ca însoţitoare ale soţilor lor. — Proverbele 31:10–12, 28; Matei 6:33.

20. Ce atitudine potrivită au mulţi creştini faţă de privilegiile căsătoriei?

²⁰ Fraţii căsătoriţi care sînt supraveghetori itineranţi, voluntari la Betel, bătrîni de congregaţie — cu alte cuvinte, toţi creştinii căsătoriţi care pun pe primul plan interesele Regatului — ‘nu se folosesc de lume din plin’; ei lucrează pentru a adapta privilegiile căsătoriei la viaţa lor, pe care au dedicat-o serviciului pentru Iehova (1 Corinteni 7:31, NW). Totuşi, ei sînt fericiţi. De ce? Deoarece motivul predominant al fericirii lor nu este căsătoria, ci serviciul lor pentru Iehova. Iar mulţi soţi şi soţii fidele, ba chiar şi copiii lor, sînt fericiţi de situaţia aceasta.

21, 22. a) Pe baza textului din Ieremia 9:23, 24, ce anume trebuie să ne umple de fericire? b) Ce factori de fericire sînt menţionaţi în Proverbele 3:13–18?

²¹ Profetul Ieremia a scris următoarele: „Iată ce a zis Iehova: «Înţeleptul să nu se laude cu înţelepciunea lui şi omul puternic să nu se laude cu puterea lui. Cel bogat să nu se laude cu bogăţia lui. Ci acela care se laudă să se laude cu acestea: că este perspicace şi că mă cunoaşte, că ştie că eu sînt Iehova, Cel care exercită bunătate iubitoare, justiţie şi dreptate pe pămînt; căci în aceste lucruri îmi găsesc eu plăcerea», este declaraţia lui Iehova“. — Ieremia 9:23, 24, NW.

²² Fie că sîntem celibatari, fie că sîntem căsătoriţi, cea mai mare sursă de fericire pentru noi trebuie să fie faptul că îl cunoaştem pe Iehova şi că sîntem convinşi că el ne binecuvîntează fiindcă îndeplinim voinţa sa. Noi sîntem fericiţi şi pentru că putem înţelege în profunzime ceea ce constituie adevărata scară a valorilor, respectiv lucrurile în care Iehova îşi găseşte plăcerea. Regele Solomon, care a încheiat atîtea căsătorii, nu a considerat că numai căsătoria este cheia fericirii. El a spus: „Ferice de omul care găseşte înţelepciune şi de omul care capătă pricepere. Căci cîştigul pe care-l aduce ea este mai bun decît al argintului şi venitul ei este mai de preţ decît aurul; ea este mai de preţ decît mărgăritarele şi toate lucrurile pe care le-ai dori nu se pot asemăna cu ea. În dreapta ei este o viaţă lungă; în stînga ei, bogăţie şi slavă. Căile ei sînt nişte căi plăcute şi toate cărările ei sînt paşnice. Ea este un pom al vieţii pentru cei ce o apucă şi cei ce o au sînt fericiţi“. — Proverbele 3:13–18.

23, 24. De ce putem fi siguri că toţi slujitorii fideli ai lui Iehova vor fi fericiţi în noul sistem de lucruri?

²³ Fie ca aceia dintre noi care sînt căsătoriţi să găsească bucurie eternă în îndeplinirea voinţei divine. Şi fie ca scumpii noştri fraţi şi surori care sînt necăsătoriţi prin alegere sau prin forţa împrejurărilor să reziste tuturor încercărilor şi să găsească fericire şi mulţumire slujindu-l pe Iehova acum şi veşnic (Luca 18:29, 30; 2 Petru 3:11–13). În viitorul sistem de lucruri al lui Dumnezeu vor fi deschise „suluri“ (Apocalipsa 20:12, NW). Acestea vor conţine noi porunci şi reguli care vor contribui la fericirea omenirii ascultătoare.

²⁴ Desigur, putem fi încrezători că ‘fericitul nostru Dumnezeu’ a pregătit pentru noi lucruri extraordinar de bune care vor duce la fericirea noastră completă (1 Timotei 1:11). Dumnezeu va continua să-şi ‘deschidă mîna şi să satisfacă dorinţa oricărui lucru viu’ (Psalmul 145:16, NW). Nu este de mirare deci că adevărata fericire constă acum şi întotdeauna în a-l sluji pe Iehova.

Cum aţi răspunde?

◻ Care este baza fericirii slujitorilor dedicaţi ai lui Iehova?

◻ Care au fost unii dintre slujitorii necăsătoriţi, dar fericiţi ai lui Iehova din timpurile biblice?

◻ De ce a recomandat Pavel celibatul, şi cum au constatat unii creştini că acesta este o viaţă fericită?

◻ De ce anume va depinde întotdeauna fericirea noastră?

◻ De ce trebuie să fim încrezători că toţi cei fideli vor fi fericiţi în noul sistem de lucruri?

[Legenda fotografiei de la pagina 16]

Multe surori celibatare sînt fericite, slujindu-l pe Iehova ca miniştri cu timp integral

[Legenda fotografiei de la pagina 18]

Sursa primordială de fericire este slujirea intereselor lui Iehova