Fiţi fermi împotriva maşinaţiilor lui Satan

„Îmbrăcaţi armura completă a lui Dumnezeu ca să puteţi sta ferm împotriva maşinaţiilor Diavolului.“ — EFESENI 6:11.

 1. Cum dovedesc ispitele la care a fost supus Isus că Satan există?

EXISTĂ cu adevărat Satan? Unii susţin că în Biblie cuvîntul „Satan“ desemnează doar răul care există în om. Ei neagă faptul că el există ca creatură. Dar ce ne spun Scripturile? Evangheliile lui Matei şi Luca arată că Isus Cristos a fost ispitit în mod direct de Satan de trei ori şi că de fiecare dată Isus l–a respins, folosindu–se de Scriptură. De ce s–a servit Isus de Scripturile ebraice pentru a–i răspunde? Deoarece Satan a folosit în mod greşit aceleaşi Scripturi pentru a–l face să păcătuiască şi să eşueze în misiunea pe care trebuia s–o îndeplinească în calitate de Fiu al lui Dumnezeu şi de Sămînţă promisă. — Matei 4:1–11; Luca 4:1–13.

 2. De unde ştim că aceste confruntări cu Satan nu au fost produsul imaginaţiei lui Isus?

² Evident că aceste confruntări nu au fost rodul imaginaţiei lui Isus — un om perfect (Evrei 4:15; 7:26). El s–a găsit în faţa aceleiaşi persoane care era ascunsă în spatele şarpelui din Eden, persoană care fusese un timp fratele său îngeresc şi care cu mult timp în urmă se răzvrătise, iar acum se străduia să zădărnicească împlinirea profeţiei din Geneza 3:15. Satan voia să ştirbească integritatea Seminţei promise. Reacţionînd cu înţelepciune la vicleniile Ispititorului, Isus l–a respins cu hotărîre pe acesta. Dar care a fost reacţia lui Satan? „Şi Diavolul, sfîrşind cu orice tentaţie, s–a retras de la el pînă la un alt moment favorabil.“ Este clar că Isus nu s–a îndepărat de el însuşi! Nereuşindu–i planurile, Satan l–a lăsat „şi iată că îngerii au venit şi au început să–i slujească“. — Luca 4:13; Matei 4:11.

 3. Ce spune un istoric despre locul pe care îl ocupă Diavolul în doctrina creştină?

³ Un istoric a făcut această observaţie plină de bun simţ: „A nega existenţa Diavolului şi locul de importanţă capitală pe care îl ocupă el în creştinism înseamnă a contrazice învăţătura apostolică şi istoria doctrinei creştine. Întrucît orice definire a creştinismului care nu se face în aceşti termeni este lipsită de sens, este ilogic să se susţină un creştinism care neagă existenţa Diavolului. Dacă Diavolul nu există, atunci creştinismul a greşit total asupra unei chestiuni fundamentale chiar de la originea lui.“a Această concluzie pune o provocare în faţa tuturor oamenilor care trăiesc astăzi. Recunoaşteţi existenţa unui duşman invizibil care caută să submineze suveranitatea lui Dumnezeu şi fidelitatea omului faţă de Acela care l–a creat?

Adevărata identitate a lui Satan

 4. Cum a devenit o creatură spirituală perfectă un Satan?

⁴ Satan este o creatură spirituală puternică pe care Dumnezeu a creat–o iniţial ca înger, ca fiu spiritual al său, care avea acces la curtea sa cerească (Iov 1:6). Însă Satan şi–a exercitat propriul arbitru pentru a se împotrivi lui Dumnezeu; cu viclenie, el a împins–o pe Eva — şi prin ea pe Adam — la neascultare şi la moarte (2 Corinteni 11:3). În felul acesta el s–a făcut Satan, care înseamnă „adversar“ şi a devenit un răzvrătit, un demon, un ucigaş şi un mincinos (Ioan 8:44). Cît este de potrivită afirmaţia lui Pavel potrivit căreia „însuşi Satan îşi ia tot mereu înfăţişarea unui înger de lumină“, în timp ce el este de fapt un ‘conducător mondial al acestui întuneric’! (2 Corinteni 6:14; 11:14; Efeseni 6:12). Instigîndu–i pe alţi îngeri la răzvrătire, el i–a scos înafara luminii divine, atrăgîndu–i în întunericul său. El a devenit ‘stăpînitorul demonilor’. Isus l–a identificat şi ca ‘stăpînitor al acestei lumi’. Bineînţeles, Satan nu poate să fie stăpînitor decît dacă existenţa sa este reală în calitate de creatură spirituală. — Matei 9:34; 12:24–28; Ioan 16:11.

 5. Cum este identificat cu claritate Satan în Scripturile greceşti creştine?

⁵ Deşi Satan este rareori menţionat în Scripturile ebraice, el este demascat total în Scripturile greceşti creştine, unde numele Satan apare de 36 de ori, iar cuvîntul Diavol de 33 de ori. (Vezi Comprehensive Concordance of the New World Translation of the Holy Scriptures.) El este identificat şi prin alte nume şi titluri. Două dintre ele sînt folosite de Ioan în Apocalips 12:9: „Şi balaurul cel mare a fost azvîrlit, şarpele originar, cel numit Diavol şi Satan, care induce în eroare întregul pămînt locuit.“ — Vezi şi Matei 12:24–27; 2 Corinteni 6:14, 15.

 6. Care este sensul cuvîntului „Diavol“?

⁶ În acest verset din Apocalips apare cuvîntul grecesc diábolos tradus prin „Diavol“. Elenistul J.H. Thayer precizează că acest termen înseamnă literalmente „un calomniator, un acuzator fals, un defăimător“. (Compară 1 Timotei 3:11; 2 Timotei 3:3, Kingdom Interlinear Translation.) W.E. Vine îl identifică pe Diavol cu „duşmanul pervers al lui Dumnezeu şi al omului“.b

 7. De ce Satan îşi poate concentra forţele asupra poporului lui Iehova?

⁷ Marele Adversar nu este leneş (1 Petru 5:8). Poate că acesta este motivul pentru care un proverb spune: „Diavolul găseşte întotdeauna de lucru pentru mîinile leneşe.“ Scopul lui este să–i corupă pe toţi creştinii adevăraţi (2 Timotei 3:12). Şi el îşi poate concentra forţele asupra poporului lui Iehova pentru un motiv foarte simplu: restul omenirii este deja în puterea lui (1 Ioan 5:19). Lumea de azi este lumea lui Satan. El e stăpînitorul şi dumnezeul ei, fie că oamenii îl recunosc fie că nu (Ioan 12:31; 2 Corinteni 4:4). Ca atare, el recurge la orice viclenie sau stratagemă sau ispită pentru a corupe poporul lui Iehova fie în mod individual, fie în mod colectiv. Să examinăm cîteva moduri în care acţionează el. — Marcu 4:14, 15; Luca 8:12.

Stratagemele şi vicleniile lui Satan

 8. Ce avantaj are Satan asupra noastră?

⁸ Satan a avut mult timp la dispoziţie pentru a studia psihologia oamenilor, pentru a analiza natura umană cu toate defectele ei congenitale şi dobîndite. El ştie cum să speculeze slăbiciunile şi vanitatea noastră. Acum, ce se întîmplă dacă duşmanul vostru cunoaşte punctele voastre slabe, iar voi nu? În cazul acesta sînteţi slab pregătiţi pentru a vă apăra, întrucît nu sînteţi conştienţi de fisurile din armura voastră spirituală (1 Corinteni 10:12; Evrei 12:12, 13). Cît de potrivite sînt cuvintele unui poet scoţian: „O, de–am putea să ne vedem cum ne văd alţii pe noi! Cîte greşeli grosolane am evita!“

 9. Ce rezultat trist putem avea dacă nu ne analizăm şi nu facem schimbări în modul nostru de viaţă?

⁹ Dorim noi să ne vedem aşa cum ne văd alţii şi îndeosebi cum ne vede Dumnezeu sau Satan? Pentru aceasta trebuie să ne analizăm cu sinceritate conştiinţa şi să vrem cu adevărat să facem schimbări (Iacob 1:23, 24). Cîte scuze găsim uneori ca să ne justificăm conduita! (Compară 1 Samuel 15:13–15, 20, 21, 24.) Şi cît este de uşor să zici: „Ştii, nimeni nu e perfect!“ Satan ştie foarte bine lucrul acesta şi ne speculează imperfecţiunea (2 Samuel 11:2–27). Cît de trist este să ajungem la o vîrstă matură şi să înţelegem că, din cauza modului despotic, rece sau aspru în care i–am tratat pe alţii de–a lungul anilor, am rămas fără prieteni, sau să ne dăm seama că nu am făcut decît puţin sau chiar nimic pentru a contribui la fericirea altora! Poate că Satan, făcînd uz de perfidie, să ne fi condus toată viaţa, folosindu–se de egoismul nostru înnascut ca să ne orbească şi, astfel, să eşuăm în a ne însuşi esenţa modului de gîndire al lui Cristos, şi anume: iubirea, compasiunea şi bunătatea. — 1 Ioan 4:8, 11, 20.

10. Ce întrebări am putea să ne punem, şi de ce?

¹⁰ Aşadar, pentru a ne împotrivi lui Satan trebuie să ne examinăm. Ai vreo slăbiciune pe care Satan ar putea–o exploata sau pe care o exploatează în prezent? Ai o înclinaţie spre egocentrism? Vrei să fii întotdeauna primul? Este cumva mîndria motivaţia ta ascunsă? Este degradată personalitatea ta din cauza geloziei, invidiei sau din cauza iubirii de bani? Te simţi rănit în amorul propriu? Eşti rece şi sarcastic? Sau te ofensezi cu uşurinţă cînd ţi se dau sugestii sau cînd eşti criticat? Ai o aversiune faţă de sfaturi, ba chiar le refuzi? Dacă ne cunoaştem propria persoană, putem remedia aceste probleme, cu condiţia să fim umili. Altminteri, ne expunem atacurilor lui Satan. — 1 Timotei 3:6, 7; Evrei 12:7, 11; 1 Petru 5:6–8.

11. În ce mod subtil ar putea Satan să încerce a ne submina spiritualitatea?

¹¹ Satan poate, de asemenea, să ne submineze spiritualitatea într–un mod subtil şi insidios. Poate că ne tulbură modul în care se fac lucrurile în congregaţie sau în organizaţia lui Dumnezeu. Deseori nu cunoaştem toate amănuntele, fapt care ne face să tragem concluzii pripite. Dacă nu întreţinem relaţii strînse cu Iehova, este foarte uşor să cedăm la gîndurile negative şi să începem să manifestăm îndoieli cu privire la adevăr. Unii caută uneori scuze pentru a se descărca de responsabilităţile la care îi obligă adevărul. Atunci Satan seamănă în inima lor infidelitate şi trădare. Foarte curînd aceştia cad victimă apostaziei, iar Satan se bucură. — Luca 22:3–6; Ioan 13:2, 27; 2 Ioan 9–11.

12. (a) Cum i–a îmboldit Satan pe unii creştini? (b) Cum i–a făcut Satan pe mulţi să cadă în capcana imoralităţii?

¹² Alţii sînt îmboldiţi de Satan nu numai să comită păcate grave care atrag excluderea, dar chiar să recurgă la minciuni şi înşelătorie pentru a încerca să–i amăgească pe bătrînii congregaţiei. Asemenea lui Anania şi Safirei, ei cred că îi pot înşela pe îngeri şi spiritul sfînt al lui Dumnezeu (Fapte 5:1–10). În ultimii ani mii de creştini au căzut în capcana imoralităţii pe care le–a întins–o Satan. Diavolul ştie că impulsurile sexuale ale oamenilor sînt puternice, astfel că, prin intermediul sistemului său de lucruri, el accentuează, perverteşte şi denaturează rolul sexualităţii (Numere 25:1–3). Creştinii necăsătoriţi pot fi ispitiţi să comită fornicaţie sau alte păcate de natură sexuală (Proverbe 7:6–23). Dacă creştinii căsătoriţi permit minţii şi inimii lor să vagabondeze, ei pot cu uşurinţă să ajungă să–şi trădeze partenerul conjugal, căruia i–au promis fidelitate. — 1 Corinteni 6:18; 7:1–5; Evrei 13:4.

13. (a) Cum poate televiziunea să ne influenţeze modul de gîndire? (b) Cum putem să ne împotrivim acestei influenţe?

¹³ Trăim într–o lume în care minciuna, înşelătoria şi izbucnirile de mînie sînt la ordinea zilei. Satan uzează din plin mijloacele de comunicare în masă pentru a răspîndi această mentalitate degradată. Serialele de televiziune prezintă personaje care au un fizic atrăgător şi care trăiesc într–un climat de înşelătorie reciprocă. Dacă vom permite acestei mentalităţi să ne influenţeze, riscăm să începem foarte curînd să comitem păcate „minore“ care deschid drumul spre păcate „grave“. Sugestiile subtile ale lui Satan se pot infiltra cu uşurinţă în mintea noastră. Cum putem să ne împotrivim acestui gen de influenţă? Aşa cum ne–a sfătuit Pavel, evitînd cu hotărîre să–i facem vreodată ‘loc Diavolului’. Aceasta înseamnă, de asemenea, să verificăm oamenii care pătrund în locuinţa noastră prin intermediul televizorului. Nu ar trebui oare să detestăm pătrunderea în sufrageria noastră a persoanelor violente, imorale şi care folosesc un limbaj murdar? — Efeseni 4:23–32.

Cum putem să ne împotrivim lui Satan şi să rămînem fideli lui Dumnezeu?

14. De ce hotărîre dublă avem nevoie pentru a ne împotrivi lui Satan, şi ce anume pretinde lucrul acesta?

¹⁴ Cu un duşman supraomenesc atît de puternic şi de înfuriat împotriva noastră — creaturi umane imperfecte —, cum putem să rămînem integri? Secretul se află în cuvintele lui Iacob: „De aceea, supuneţi–vă lui Dumnezeu, dar opuneţi–vă Diavolului, şi el va fugi de la voi“ (Iacob 4:7). Observaţi că Iacob ne dă un sfat dublu. În timp ce ne împotrivim Diavolului şi voinţei sale, trebuie să ne supunem voinţei lui Dumnezeu. Aceasta implică în egală măsură să iubim voinţa lui Dumnezeu şi să urîm voinţa lui Satan (Romani 12:9). Iată de ce Iacob zice: „Apropiaţi–vă de Dumnezeu şi el se va apropia de voi. Curăţaţi–vă mîinile, păcătoşilor, şi purificaţi–vă inimile, nehotărîţilor!“ (Iacob 4:8). Da, în lupta împotriva lui Satan nu putem fi nehotărîţi sau cu inima împărţită. Nu putem să riscăm a ne pierde integritatea pentru a vedea cît de mult putem să ne apropiem de graniţa răutăţii. Dimpotrivă trebuie în mod categoric ‘să urîm ce este rău’. — Psalm 97:10.

15. De ce este indispensabilă „armura lui Dumnezeu“? Ilustrează–ţi răspunsul.

¹⁵ În capitolul 6 al scrisorii către Efeseni găsim sfaturi remarcabile despre modul cum putem să ne împotrivim lui Satan. Cum spune Pavel că ne putem împotrivi „vicleniei“, „manevrelor“ sau „tacticilor“ lui Satan? (Efeseni 6:11, Phillips, New International Version, The Jerusalem Bible). „Îmbrăcaţi armura completă a lui Dumnezeu“, ne spune el. Prin expresia „armura completă“ Pavel arată că un creştin nu poate să rămînă nepăsător, tot aşa cum un soldat roman nu–şi putea permite să se pregătească de luptă într–un mod neglijent. Care ar fi fost soarta unui soldat dacă el şi–ar fi îmbrăcat toată armura, cu excepţia scutului şi a coifului? El s–ar fi putut gîndi astfel: ‘Dar cît este de mare scutul acesta şi ce greu atîrnă coiful! Ele cîntăresc foarte mult şi, de fapt, eu n–am nevoie de ele!’ Imaginaţi–vă situaţia unui soldat roman gata de luptă, dar lipsit de principalele lui arme de apărare! — Efeseni 6:16, 17.

16. (a) Cum trebuie să urmăm exemplul lui Isus în ce priveşte folosirea ‘sabiei’ noastre? (b) Cum putem să continuăm a ne apăra de „proiectilele aprinse“ ale lui Satan, şi ce va rezulta de aici?

¹⁶ Imaginaţi–vă, de asemenea, un soldat fără sabie. „Sabia spiritului“ este o excelentă armă de apărare, iar creştinul o foloseşte pentru a sfărîma toate armele cu care Satan îi ameninţă pe creştini. Noi trebuie să ne purtăm întotdeauna „sabia“ în mînă. Aşa va fi, dacă nu vom neglija studierea Bibliei, atît în mod individual cît şi în familie. Dar această sabie (...) „adică cuvîntul lui Dumnezeu“ este pentru noi în primul rînd o armă de atac. Isus a folosit–o în două moduri (Matei 4:6, 7, 10; 22:41–46). Acelaşi lucru trebuie să–l facem şi noi. Trebuie să manifestăm o preţuire din ce în ce mai profundă a adevărului. Nu putem să ne păstrăm spiritualitatea numai pe baza a ceea ce am învăţat în primele luni sau în primii ani de viaţă creştină. Dacă nu ne împrospătăm în mod constant mintea cu lucruri spirituale, vederea noastra spirituală se va întuneca, iar zelul nostru pentru închinarea curată la Iehova se va diminua. Noi vom slăbi spiritualiceşte. Nu vom mai reuşi să respingem atacurile rudelor, cunoscuţilor, colegilor şi apostaţilor care îşi vor bate joc de convingerile noastre. Dar dacă vom continua să ne echipăm cu „armura completă a lui Dumnezeu“, Iehova ne va apăra de Diavol şi de „proiectilele aprinse“ ale acestuia. — Isaia 35:3, 4.

17, 18. Împotriva cui luptăm noi, şi cum putem fi victorioşi?

¹⁷ Da, Pavel a subliniat pericolul pe care îl comportă lupta creştină cînd a scris: „Fiindcă noi nu avem de luptat împotriva duşmanilor omeneşti, ci împotriva puterilor cosmice, împotriva autorităţilor şi potentaţilor acestei lumi întunecate, împotriva forţelor supraomeneşti ale răului din ceruri“ (Efeseni 6:12, The New English Bible). Cum putem noi, fiinţe umane slabe, să ducem o luptă atît de inegală şi să ieşim victorioşi? Pavel ne repetă sfatul său: „Din acest motiv, luaţi armura completă a lui Dumnezeu, ca să puteţi fi în stare să rezistaţi în ziua cea rea şi, după ce aţi făcut temeinic toate lucrurile, să staţi fermi“ (Efeseni 6:13). În acest verset expresia cheie este: „După ce aţi făcut temeinic toate lucrurile.“ Ea ne arată că nu putem practica creştinismul cu inima împărţită sau într–un mod nepăsător. — 1 Ioan 2:15–17.

¹⁸ Să rămînem deci fermi în adevăr, să iubim dreptatea lui Iehova, să predicăm vestea bună a păcii, să păstrăm o credinţă temeinică în salvarea pe care Iehova ne–o furnizează prin intermediul lui Isus Cristos, făcînd în acelaşi timp din Cuvîntul lui Dumnezeu sprijinul nostru principal (Efeseni 6:14–17). Nu uitaţi că Dumnezeu are grijă de noi şi că ne va ajuta să învingem toate încercările şi îngrijorările cu care ne confruntăm în sistemul de lucruri al lui Satan. Fie ca toţi să dăm ascultare avertismentului: „Păstraţi–vă echilibrul, fiţi vigilenţi. Adversarul vostru Diavolul umblă de jur împrejur, ca un leu care răcneşte, căutînd să devoreze pe cineva.“ Da, „împotriviţi–vă lui, tari în credinţă“. — 1 Petru 5:6–9.

19. (a) Ce altă măsură de prevedere trebuie să luăm pentru a ne împotrivi lui Satan? (b) Ce se va întîmpla în cele din urmă cu Satan?

¹⁹ Să nu uităm că, după ce ne–a îndemnat să îmbrăcăm „armura“, Pavel adaugă: „În timp ce, cu orice formă de rugăciune şi implorare, continuaţi să vă rugaţi, cu orice ocazie, în spirit. Şi, în acest scop, menţineţi–vă treji cu toată statornicia şi cu implorare în favoarea tuturor celor sfinţi“ (Efeseni 6:18). Duşmanul nostru invizibil este atît de puternic încît avem nevoie de „orice formă de rugăciune şi implorare“. Rugăciunile noastre trebuie deci să fie sincere şi adaptate împrejurărilor. Dacă vrem să cîştigăm lupta şi să rămînem integri, trebuie să ne punem toată încrederea în Iehova. Numai el ne poate da „puterea care depăşeşte normalul“ şi care ne va permite să ne împotrivim duşmanului nostru înverşunat. Ce mîngîiere este să ştim că Adversarul va fi în curînd aruncat în abis şi că va fi în cele din urmă nimicit pentru totdeauna! — 2 Corinteni 4:7; Apocalips 20:1–3, 10.

[Note de subsol]

Ştiţi să răspundeţi?

◼ De unde ştim că Satan este o persoană reală?

◼ De ce sînt potrivite celelalte nume şi titluri ale lui Satan?

◼ Ce examen de conştiinţă ne va permite să ne împotrivim atacurilor subtile ale lui Satan?

◼ Ce sfat dublu ne va ajuta să–l învingem pe Satan, şi de ce?

[Legenda fotografiei de la pagina 9]

Un mod de a vă împotrivi influenţei lui Satan constă în a fi sociabili, altruişti şi plini de iubire

[Legenda ilustraţiei de la pagina 10]

Trebuie să ne ferim a fi asemenea lui Anania şi Safirei, care au cedat la influenţa lui Satan

[Legenda ilustraţiei de la pagina 11]

Pentru a respinge proiectilele lui Satan nu trebuie să neglijăm nici o parte componentă din armura noastră spirituală