Capitolul 12
Semnificaţia botezului tău
1, 2. (a) De ce botezul în apă prezintă un interes personal pentru fiecare dintre noi? (b) Cum ai putea răspunde, pe scurt, la întrebările din paragraful 2?
ÎN ANUL 29 e.n., Isus a fost botezat prin scufundare în rîul Iordan. Iehova însuşi a asistat şi şi-a exprimat aprobarea (Mat. 3:16, 17). Cu trei ani şi jumătate mai tîrziu, după ce Isus a înviat, el le-a dat următoarele instrucţiuni discipolilor săi: „Toată autoritatea mi-a fost dată în cer şi pe pămînt. Duceţi-vă deci şi faceţi discipoli dintre oamenii tuturor naţiunilor, botezîndu-i“ (Mat. 28:18, 19). Ai fost şi tu botezat în armonie cu această poruncă a lui Isus? Sau eşti cumva în curs de pregătire pentru a face acest lucru?
2 Oricare ar fi cazul, este de mare importanţă ca cineva să înţeleagă ce este botezul. Unele întrebări care merită atenţie ar fi acestea: Are botezul creştinilor din prezent aceeaşi semnificaţie ca şi cel al lui Isus? Tot ceea ce spune Biblia cu privire la botez se aplică şi la tine? Ce trebuie să faci pentru a trăi în armonie cu semnificaţia botezului tău în apă?
Botezurile efectuate de Ioan
3. Pentru cine era rezervat botezul lui Ioan?
3 Vreo şase luni înainte de a fi botezat Isus, Ioan Botezătorul a mers în deşertul Iudeei unde predica astfel: „Căiţi-vă, căci regatul cerurilor s-a apropiat“ (Mat. 3:1, 2). Oameni din întreaga regiune au dat ascultare celor spuse de Ioan, şi-au mărturisit sincer păcatele şi Ioan i-a botezat în rîul Iordan. Acest botez era rezervat pentru iudei. — Fapte 13:23, 24; Luca 1:13–16.
4. (a) De ce era urgent necesar pentru iudei să se căiască? (b) Dacă ei voiau să evite ’botezul cu foc‘, ce anume li se cerea?
4 Era neapărat necesar ca acei iudei să se căiască. În anul 1513 î.e.n., la muntele Sinai, strămoşii lor intraseră într-o convenţie naţională cu Iehova Dumnezeu. Dar iudeii nu s-au achitat de responsabilităţile care decurgeau din această convenţie, aşa încît ei erau condamnaţi de ea drept păcătoşi. Situaţia lor era critică. „Ziua cea mare şi inspiratoare de teamă a lui Iehova“, profeţită de Maleahi, era aproape, iar în anul 70 e.n. ea s-a abătut asupra Ierusalimului, aducîndu-i o distrugere rapidă. Ioan Botezătorul, care avea pentru închinarea adevărată un zel comparabil cu al lui Ilie, a fost trimis înainte de această distrugere „pentru a-i forma lui Iehova un popor pregătit“. Era nevoie ca membrii acestui popor să se căiască de păcatele comise împotriva convenţiei Legii şi să-şi pregătească inima şi mintea pentru a-l întîmpina pe Fiul lui Dumnezeu, pe care Iehova îl trimitea la ei (Mal. 4:4–6; Luca 1:17; Fapte 19:4). Aşa cum a explicat Ioan, Fiul lui Dumnezeu avea să-i boteze cu spiritul sfînt (botez pe care dicipolii fideli l-au simţit pentru prima dată la sărbătoarea Zilei a Cincizecea a anului 33 e.n.) şi cu foc (adică focul care s-a abătut prin distrugerea din anul 70 e.n. asupra celor care nu s-au căit) (Luca 3:16). Dacă iudeii din primul secol doreau să evite acel ’botez cu foc‘, atunci ei aveau nevoie să se lase botezaţi în apă ca simbol al căinţei lor şi să devină apoi discipoli ai lui Isus Cristos, de îndată ce li s-ar fi ivit ocazia.
5. (a) De ce a ezitat Ioan să-l boteze pe Isus? (b) Ce anume a simbolizat botezul în apă al lui Isus? (c) Cum considera Isus împlinirea voinţei Tatălui său cu privire la el?
5 Printre cei care s-au prezentat la Ioan pentru a fi botezaţi s-a aflat chiar Isus. De ce oare? Ioan ştia că Isus nu avea nici un păcat de mărturisit, de aceea a zis: „Eu sînt acela care am nevoie să fiu botezat de tine, şi tu vii la mine?“ Numai că botezul în apă al lui Isus urma să simbolizeze ceva deosebit. De aceea Isus i-a răspuns: „Lasă, de data aceasta, căci în acest fel ni se cuvine să îndeplinim tot ce este drept“ (Mat. 3:13–15). Botezul lui Isus nu putea constitui un simbol al căinţei de păcate. Isus nu a avut nevoie nici să se dedice pe sine lui Dumnezeu, deoarece el făcea parte dintr-o naţiune care era deja dedicată lui Iehova. Botezul său la vîrsta de 30 de ani, [vîrstă la care iudeii erau consideraţi adulţi], a simbolizat prezentarea în faţa Tatălui său ceresc‚ pentru a îndeplini voinţa Sa specială. Voinţa lui Dumnezeu pentru „omul Isus Cristos“ cuprindea o activitate în legătură cu Regatul, precum şi jertfirea vieţii sale umane perfecte ca preţ de răscumpărare şi ca bază pentru o nouă convenţie (Luca 8:1; 17:20, 21; Evr. 10:5–10; Mat. 20:28; 26:28; 1 Tim. 2:5, 6). Isus a privit cu toată seriozitatea semnificaţia botezului său în apă. El nu şi-a permis ca alte interese să-l distragă de la datoria sa. Pînă la sfîrşitul vieţii sale pămînteşti el a perseverat în îndeplinirea voinţei lui Dumnezeu. — Ioan 4:34.
Botezul în moarte
6. La ce alt botez s-a supus Isus şi cît timp a durat acest botez?
6 În armonie cu semnificaţia pe care a avut-o botezul lui Isus în apă, el s-a mai supus unui botez. El ştia că misiunea care-i fusese încredinţată de Dumnezeu avea să-l ducă la oferirea vieţii sale umane ca jertfă, dar în a treia zi urma să fie înviat în spirit. El a vorbit despre lucrul acesta ca despre un botez. Acest „botez“ a început în anul 29 e.n., dar nu s-a terminat decît atunci cînd el a murit şi a fost înviat. Iată de ce, cam la trei ani după scufundarea sa în apă, Isus putea spune pe drept cuvînt: „Eu am un botez cu care trebuie să fiu botezat, şi cît sînt de neliniştit pînă nu se va termina!“ — Luca 12:50.
7. (a) Cine mai este încă botezat în moarte? (b) Cine efectuează acest botez?
7 Aceia care vor domni ca regi împreună cu Cristos în Regatul său ceresc trebuie să fie şi ei botezaţi în moarte (Mar. 10:37–40; Col. 2:12). La moartea lor, ei renunţă pentru totdeauna la viaţa lor umană, întocmai ca Isus. Iar la învierea lor ei se alătură acestuia în Regatul ceresc, pentru a domni cu el. Acest botez nu este realizat de nici o persoană umană, ci Dumnezeu este cel care îl operează, prin Fiul său ceresc.
8. Ce se înţelege prin faptul că cei care vor domni cu Cristos, sînt „botezaţi în Cristos Isus“?
8 Cei care sînt botezaţi în moartea lui Isus sînt, de asemenea, numiţi în Scripturi ca fiind „botezaţi în Cristos Isus“. Prin spiritul sfînt care le parvine prin intermediul lui Cristos, ei sînt uniţi cu el, capul lor, ca membri ai „corpului său“, adică ai adunării sale unse cu spirit sfînt. Deoarece acest spirit îi face capabili să reflecte personalitatea superioară a lui Cristos, se poate spune despre ei că devin cu toţii, „unul în unitate cu Cristos Isus“. — Rom. 6:3–5; 1 Cor. 12:13; Gal. 3:27, 28; Fapte 2:32, 33.
Botezul în apă al discipolilor creştini
9. (a) Cînd a început să aibă loc botezarea în modul prescris la Matei 28:19? (b) Folosind întrebările şi textele scripturale aferente din cadrul acestui paragraf, analizează ce a indicat Isus că trebuie să recunoască orice candidat la botez?
9 Primii discipoli ai lui Isus au fost botezaţi în apă de către Ioan şi apoi au fost îndrumaţi spre Isus ca viitori membri ai miresei sale spirituale (Ioan 3:25–30). Sub conducerea lui Isus, ei au botezat la rîndul lor pe alţii cu un botez care avea aceeaşi semnificaţie ca şi botezul lui Ioan (Ioan 4:1–3). Însă, începînd de la sărbătoarea Zilei a Cincizecea, ei au trecut cu adevărat la îndeplinirea misiunii lor de a boteza „în numele Tatălui şi al Fiului şi al spiritului sfînt“ (Mat. 28:19). Vei constata cît este de important să reexaminezi semnificaţia acestui lucru în lumina textelor scripturale indicate alături de următoarele întrebări:
Pentru a fi botezat „în numele Tatălui“, ce trebuie să recunoască cineva cu privire la Tatăl? (2 Regi 19:15; Ps. 3:8; 73:28; Is. 6:3; Rom. 15:6; Evr. 12:9; Iac. 1:17).
Ce trebuie să recunoască cel care este botezat „în numele Fiului“? (Mat. 16:16, 24; Filip. 2:9–11; Evr. 5:9, 10).
Ce trebuie să creadă cineva ca să fie botezat în numele „spiritului sfînt“? (Luca 11:13; Ioan 14:16, 17; Fapte 1:8; 10:38; Gal. 5:22, 23; 2 Pet. 1:21).
10. (a) Ce simbolizează botezul creştin în apă din prezent? (b) Cum diferă acesta de botezul lui Isus? (c) Ce devine cineva atunci cînd îndeplineşte condiţiile scripturale şi este botezat?
10 Primele persoane care au fost botezate în armonie cu aceste instrucţiuni date de Isus au fost iudei (şi iudei prozeliţi) care, ca naţiune, erau deja dedicaţi lui Dumnezeu şi cărora Dumnezeu le-a acordat încă o consideraţie deosebită pînă în anul 36 e.n. Dar cînd privilegiul de a deveni discipoli ai lui Cristos s-a extins la Samariteni şi apoi la naţiunile păgîne, aceştia, înainte de a fi botezaţi, trebuiau să se dedice personal lui Iehova pentru a-i servi ca discipoli ai Fiului său. De atunci şi pînă în zilele noastre aceasta a continuat mereu să fie semnificaţia botezului creştin în apă, inclusiv pentru persoanele provenite dintre iudei. Acesta este acel „singur botez“ care se aplică tuturor celor ce devin adevăraţi creştini. Ei devin astfel martori creştini ai lui Iehova, slujitori investiţi ai lui Dumnezeu. — Ef. 4:5; 2 Cor. 6:3, 4.
11 (a) Cu ce corespunde botezul creştin în apă şi cum? (b) Din ce este salvat astfel un creştin?
11 Un astfel de botez are o mare valoare în ochii lui Dumnezeu. După ce apostolul Petru menţionează felul cum Noe a construit arca în care el şi familia sa au fost salvaţi din potop, apostolul atrage atenţia asupra acestui lucru, scriind: „Ceea ce corespunde acestui lucru vă salvează acum şi pe voi, anume ’botezul‘ (nu înlăturarea necurăţeniei cărnii, ci rugămintea făcută lui Dumnezeu pentru o conştiinţă bună), prin învierea lui Isus Cristos“ (1 Pet. 3:21). Arca lui Noe a constituit o dovadă evidentă a faptului că Noe se dedicase să facă voinţa lui Dumnezeu şi că apoi chiar îndeplinise cu fidelitate lucrarea pe care i-o încredinţase Dumnezeu. Aceasta a dus la salvarea sa. În mod corespunzător, cei care se dedică lui Iehova pe baza credinţei în Cristos cel înviat, care sînt botezaţi ca un simbol al acestei dedicări şi care trec efectiv la îndeplinirea voinţei lui Dumnezeu privitoare la slujitorii săi din prezent, aceştia sînt salvaţi din actuala lume rea (Gal. 1:3, 4). Ei nu se mai îndreaptă spre distrugere împreună cu restul lumii. Ei au fost salvaţi de pe calea ei, iar Dumnezeu le-a acordat o conştiinţă bună.
Trăind la înălţimea responsabilităţilor noastre
12. De ce botezul în sine nu este o garanţie a salvării?
12 Ar fi o greşeală însă dacă am trage concluzia că a fi botezat înseamnă în sine o garanţie a salvării. El are valoare numai dacă o persoană s-a dedicat cu adevărat lui Iehova prin Isus Cristos şi, din acel moment, îndeplineşte în mod fidel voinţa lui Dumnezeu, pînă la sfîrşit. — Mat. 24:13.
13. (a) Care este voinţa lui Dumnezeu în ce priveşte modul în care creştinii botezaţi trebuie să-şi folosească viaţa? (b) Ce importanţă ar trebui să aibă în viaţa noastră faptul de a fi un discipol creştin?
13 În cazul lui Isus, voinţa lui Dumnezeu faţă de el includea modul cum avea el să-şi folosească viaţa sa umană. El trebuia s-o depună ca jertfă prin moarte. În cazul nostru, trebuie să ne prezentăm corpurile lui Dumnezeu, pentru a duce o viaţă de sacrificiu de sine. Adică trebuie să ne folosim corpurile noastre în exclusivitate pentru a face voinţa lui Dumnezeu (Rom. 12:1, 2). Cu certitudine că nu vom mai realiza acest lucru dacă, uneori, în mod deliberat, ne vom comporta asemenea lumii care ne înconjoară, sau dacă ne vom axa viaţa în jurul unor activităţi egoiste în timp ce pentru Dumnezeu am efectua doar un serviciu simbolic (1 Pet. 4:1–3; 1 Ioan 2:15–17). Cînd un iudeu oarecare l-a întrebat pe Isus ce trebuie să facă pentru a dobîndi viaţa veşnică, acesta i-a reamintit cît este de important să trăiască o viaţă curată din punct de vedere moral, dar apoi Isus a subliniat necesitatea de a-l urma, de a pune calitatea de discipol creştin pe primul loc în viaţă. Lucrul acesta nu poate trece pe planul al doilea, după îndeletnicirile materiale. — Mat. 19:16–21.
14. (a) Ce responsabilitate au toţi creştinii cu privire la Regat? (b) După cum este ilustrat la pagina 101, care sînt cîteva din modalităţile de efectuare eficientă a acestei lucrări? (c) Dacă noi participăm cu adevărat din toată inima la asemenea activităţi, ce anume vom scoate astfel în evidenţă?
14 Trebuie, de asemenea, să ne reamintim că voinţa lui Dumnezeu cu privire la Isus includea o activitate de cea mai mare importanţă în legătură cu Regatul. Isus însuşi fusese uns ca Rege. Dar cît timp a fost pe pămînt el a fost deopotrivă un martor zelos în legătură cu Regatul. Noi avem de efectuat o lucrare de mărturie asemănătoare şi avem toate motivele să ne angajăm în ea din toată inima. Procedînd astfel, vom demonstra aprecierea noastră faţă de suveranitatea lui Iehova şi iubirea faţă de semenii noştri. Noi vom dovedi, de asemenea, în acest fel, că sîntem uniţi cu ceilalţi închinători ai lui Iehova de pe întregul pămînt, cu toţi cei ce sînt martori ai Regatului, perseverînd spre ţintă, şi anume spre viaţa veşnică sub domnia acestui Regat.
Recapitulare
● Ce asemănări şi ce deosebiri există între botezul lui Isus şi botezul în apă din prezent?
● Pentru cine era rezervat botezul efectuat de Ioan? Cine primeşte botezul în moarte? Cine este „botezat în Cristos Isus“?
● Ce implică faptul de-a trăi la înălţimea responsabilităţilor noastre, ca urmare a botezului creştin în apă?
[Legenda ilustraţiilor de la pagina 101]
În ce moduri predici Regatul?
De la uşă la uşă
Revizitînd oamenii interesaţi
Prin studii biblice la domiciliu
Pe străzi
Colegilor de clasă
Colegilor de muncă