O lume nouă este iminentă!

POLITICIENII au spus multe lucruri despre o nouă ordine mondială creată de ei. Ei vorbesc despre eliberarea lumii de temeri şi de bariere în scopul cooperării între popoare şi state. Dar depinde numai de oameni realizarea unei lumi noi?

Omenirea a avut secole la dispoziţie pentru a instaura o lume a păcii şi a siguranţei. Fără îndoială, mulţi au fost foarte sinceri în asemenea eforturi. Însă, indiferent de structura guvernelor concepute de oameni pentru a realiza asemenea obiective, cuvintele Bibliei s–au dovedit a fi adevărate: „Nu stă în puterea omului, cînd umblă, să–şi îndrepte paşii.“ — Ieremia 10:23.

O lume nouă promisă

Totuşi, acelaşi Cuvînt inspirat al lui Dumnezeu ne asigură că va exista o lume nouă. După ce prezice sfîrşitul unui vechi sistem de lucruri, apostolul creştin Petru declară: „Dar noi, potrivit făgăduinţei Lui, aşteptăm ceruri noi şi un pămînt nou, în care locuieşte dreptatea.“ — 2 Petru 3:10-13.

Cine a făcut această promisiune? Nimeni altul decît Iehova, „Cel–Prea–Înalt peste tot pămîntul“ (Psalm 83:18). El va înfăptui ceea ce omul nu poate să înfăptuiască. Da, Iehova va realiza o lume nouă. Dar cînd?

O lume nouă este foarte aproape!

Înainte ca lumea nouă promisă a lui Dumnezeu să devină o realitate la scară mondială, „lumea“, sau „sistemul de lucruri“ prezent, trebuie să se sfîrşească. Referitor la aceasta, discipolii lui Isus Cristos au întrebat: „Spune–ne, cînd vor fi aceste lucruri? şi care va fi semnul venirii tale şi al sfîrşitului lumii?“ (Matei 24:3, King James Version) Conform redării mult mai fidele a Traducerii Lumii Noi, discipolii lui Isus au întrebat: „Spune–ne: Cînd vor avea loc aceste lucruri şi care va fi semnul prezenţei tale şi al încheierii sistemului de lucruri?“

Ca răspuns, Isus a profeţit mai multe elemente ale semnului prezenţei sale invizibile ca persoană spirituală la puterea Regatului ceresc (1 Petru 3:18). De exemplu, el a spus: „Un popor se va scula împotriva altui popor şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; şi pe alocuri vor fi foamete, epidemii şi cutremure de pămînt.“ De la „începutul durerilor“ în 1914, „generaţia aceasta“ indicată de către Isus a trecut prin războaie, lipsă de alimente şi cutremure de pămînt, care continuă ca parte a semnului prezenţei sale invizibile. — Matei 24:7, 8, 34.

Războiul a hărţuit această generaţie într–un mod fără precedent, începînd din anul 1914. Primul război mondial a secerat aproximativ 14 milioane de vieţi. În timpul celui de–al doilea război mondial au fost ucişi 55 de milioane de combatanţi şi civili. Ei bine, începînd din 1914 s–au pierdut peste 100 de milioane de vieţi în război! Fără îndoială, acesta marchează o parte a semnului prezenţei lui Isus.

Lipsa de alimente, de asemenea prezisă de Cristos, a făcut ravagii în multe ţări după fiecare din cele două războaie mondiale. În pofida progreselor ştiinţei, aproximativ un sfert din populaţia lumii este flămîndă în prezent. În fiecare an, milioane de copii şi adulţi mor din cauza malnutriţiei. The World Book Encyclopedia afirmă: „Majoritatea ţărilor dezvoltate din Africa, Asia şi America Latină abia dacă au hrană suficientă pentru popoarele lor. Milioane de oameni din aceste ţări sînt flămînde. Cînd producţia de alimente sau importurile încetează din diferite motive, foametea poate să izbucneasă şi mii sau milioane de oameni pot să moară.“

Cutremurele de pămînt au luat un mare tribut în vieţi pe parcursul acestei generaţii care marchează „timpul sfîrşitului“ (Daniel 12:4). Estimările pagubelor produse de cutremurele de pămînt variază. Însă începînd din 1914, distrugerile cauzate de cutremure au crescut pe tot globul, iar acestea au pretins sute de mii de vieţi. Comentînd numai despre două dintre acestea, ziarul Yorkshire Post din 19 octombrie 1989 afirma: „În 1920 un cutremur a ucis în provincia chineză Jiangsu 180 000 de persoane, iar la 28 iulie 1976, China a suferit cel mai mare cutremur din istoria ei modernă. Cel puţin 240 000 de persoane au murit cînd oraşul Tangshan, situat în nord–estul Chinei, a fost aproape ras de pe faţa pămîntului de un cutremur care măsura 7,8 grade pe scara Richter.“ Ziarul enumera peste 30 de alte cutremure mari de pămînt din secolul al XX–lea.

Activitatea de predicare a Regatului a fost de asemenea prezisă ca fiind unul dintre elementele semnului prezenţei invizibile a lui Isus. El le–a spus discipolilor săi iscoditori: „Această veste bună a regatului va fi predicată pe tot pămîntul locuit, ca mărturie tuturor naţiunilor; şi atunci va veni sfîrşitul“ (Matei 24:14, NW). Aşa cum a profeţit Isus, această lucrare de predicare este efectuată în prezent pe tot pămîntul, în 212 ţări, de peste 4 000 000 de Martori ai lui Iehova.

Împlinirile actuale ale acestor profeţii şi ale altora dovedesc că trăim într–adevăr în „ultimele zile“ (2 Timotei 3:1-5). «Marele necaz», profeţit de asemenea de Isus, bate la uşă. Cînd va culmina cu „războiul zilei celei mari a Dumnezeului Celui Atotputernic“ de la Armaghedon, el va pune capăt prezentului sistem rău de lucruri (Matei 24:21; Apocalipsa 16:14-16). Apoi lumea nouă promisă a lui Dumnezeu va deveni o realitate.a

Binecuvîntări pe care oamenii nu le pot aduce

Politicienii se mîndresc cu o nouă ordine mondială concepută de ei. Însă Iehova, Dumnezeul cerului şi al pămîntului, nu le–a cerut niciodată oamenilor să înlocuiască sistemul prezent cu o lume nouă. Acest lucru va fi făcut de el însuşi în ziua şi la ora ştiute numai de el (Matei 24:34, 36). Bătrînul apostol Ioan a văzut cu anticipaţie ceea ce va face Dumnezeu şi nu omul:

„Am văzut un cer nou şi un pămînt nou, pentru că cerul dintîi şi pămîntul dintîi trecuseră; şi marea nu mai este. Şi am văzut coborîndu–se din cer, de la Dumnezeu, cetatea sfîntă, Noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru soţul ei. Şi am auzit un glas tare, . . . zicînd: «Iată, cortul lui Dumnezeu este cu oamenii! El va locui cu ei şi ei vor fi poporul Lui şi Dumnezeu Însuşi va fi cu ei. . . . El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai exista. Nu va mai fi nici plîns, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintîi au trecut.» Cel care stătea pe scaunul de domnie a zis: «Iată, Eu fac toate noi». Şi a spus: «Scrie, fiindcă aceste cuvinte sînt sigure şi adevărate.»“ — Apocalipsa 21:1-5.

«Cerul nou» reprezintă Regatul ceresc al lui Isus Cristos. «Pămîntul nou» nu reprezintă un alt glob pămîntesc ci o nouă societate de oameni pe această planetă—toţi fiind supuşi ascultători ai Regatului lui Cristos, fără graniţe rasiale, naţionale sau lingvistice (compară cu Psalm 96:1). Actualul cer şi pămînt simbolic — sistemul de lucruri al Diavolului, cu structura lui de guvernare dominată de Satan şi demonii lui — va fi fost distrus (1 Ioan 5:19). Deşi mările fizice vor rămîne, marea figurativă a omenirii rele şi agitate va fi dispărut. Domnitorii cereşti asociaţi lui Isus constituie Noul Ierusalim şi, împreună cu el, formează organizaţia–capitală care va guverna societatea umană dreaptă. Dumnezeu va «locui în cort», în mod reprezentativ, cu omenirea ascultătoare, în timp ce aceasta va fi treptat adusă la împăcare deplină cu el, prin Cristos, în decursul Zilei de Judecată de o mie de ani. — Apocalipsa 14:1-4; 20:6.

Sub domnia Regatului vor exista o mulţime de motive de fericire. Doliul, ţipătul şi durerea generate de boli, necazuri şi lucruri asemănătoare acestora vor fi experienţe ale trecutului. Chiar moartea care s–a extins asupra omenirii de la primul nostru părinte, păcătosul Adam, nu va mai fi (Romani 5:12). Ce bucurie va domni cînd această cauză a amărăciunii, răspîndită în lumea întreagă, va dispărea pentru totdeauna!

Nu oamenii muritori ci însuşi Dumnezeu oferă o garanţie referitor la aceste binecuvîntări. El este Cel care spune: „Iată, eu fac toate lucrurile noi.“ Da, Iehova Dumnezeu i–a spus apostolului Ioan: „Scrie, fiindcă aceste cuvinte sînt sigure şi adevărate.“

Necesităţi vitale pe deplin satisfăcute

În lumea nouă concepută de Dumnezeu, pămîntul va deveni în cele din urmă un paradis. Acest lucru este sigur deoarece Isus i–a promis răufăcătorului plin de căinţă care era ţintuit alături de el: „Adevărat îţi zic astăzi: Vei fi cu mine în Paradis“ (Luca 23:43, NW). Avînd în vedere condiţiile paradiziace, asemenea necesităţi umane cum sînt hrana şi adăpostul vor fi pe deplin satisfăcute.

Lipsurile de alimente sînt plătite în prezent cu milioane de vieţi. Oricît de nobile ar fi eforturile de a–i hrăni pe cei înfometaţi, lăcomia şi alţi factori îi împiedică pe oameni să rezolve asemenea probleme. De exemplu, Saturday Star, un ziar din Johannesburg, relatează: „Dezacordurile politice, preţurile crescînde ale combustibililor şi dezinteresul general faţă de conflictele aparent nesfîrşite ale Africii se îmbină cu amînarea ajutorului . . . În Sudan, una dintre ţările cele mai afectate de foamete, între 5 şi 6 milioane de oameni se vor confrunta cu inaniţia în 1991.“ Însă în lumea nouă a lui Dumnezeu foametea va fi uitată. Sub domnia Regatului „va fi belşug de grîne în ţară pînă pe vîrful munţilor“. — Psalm 72:16.

Adăpostul reprezintă o altă necesitate umană care, în prezent, este departe de a fi satisfăcută în mod corespunzător. Milioane de oameni trăiesc în nişte cocioabe sau nu au nici o locuinţă. Potrivit ziarului The New York Times, într–o ţară orientală, „la o companie cu profil de electronică . . . , angajaţii în vîrstă de 20 de ani trebuie să aştepte, potrivit listei, 73 de ani pînă primesc locuinţă“, iar într–un raport guvernamental se arăta că unii oameni trebuie să locuiască „în depozite de materiale, în dependinţe sau chiar în toalete“. Dar cu totul altfel vor fi lucrurile în lumea nouă! În viitorul Paradis, „vor construi case şi le vor locui; vor sădi vii şi le vor mînca rodul. Nu vor construi case, ca altul să locuiască în ele; nu vor sădi vii, ca altul să le mănînce rodul; căci zilele poporului Meu vor fi ca zilele copacilor şi aleşii Mei se vor bucura de lucrul mîinilor lor.“ — Isaia 65:21, 22.

Problemele ecologice vor dispărea în lumea nouă promisă a lui Dumnezeu. Poluarea aerului, care ameninţă sănătatea şi prejudiciază recoltele, nu va mai exista. Poluarea şi distrugerea habitatului, care pun acum în pericol numeroase specii de plante şi animale, nu vor mai constitui o ameninţare. Iar alţi factori cum ar fi distrugerea stratului de ozon nu vor mai primejdui viaţa pe pămînt. Putem fi siguri că Iehova Dumnezeu va rezolva aceste probleme, deoarece Cuvîntul său ne asigură că, în curînd, el «îi va distruge pe cei care distrug pămîntul». — Apocalipsa 11:18.

În lumea nouă, războiul va aparţine de asemenea trecutului, însă nu pentru că politicienii au reuşit să dezarmeze naţiunile. Dimpotrivă, Dumnezeu va acţiona acolo unde conducătorii politici au dat greş. El va aduce pacea pentru omenirea ascultătoare, potrivit cu aceste cuvinte ale psalmistului: „Veniţi şi priviţi lucrările DOMNULUI, pustiirile pe care le–a făcut El pe pămînt! El a pus capăt războaielor pînă la marginea pămîntului; El a sfărîmat arcul şi a rupt suliţa, a ars cu foc carele“ (Psalm 46:8, 9). În lumea nouă promisă a lui Dumnezeu, care este atît de aproape, oamenii nu vor mai purta război, ci se vor bucura de o pace şi o siguranţă adevărată. — Mica 4:2-4.

Veţi fi şi dumneavoastră acolo?

Puteţi să aveţi încredere în lumea nouă promisă de Iehova Dumnezeu. El nu minte (Evrei 6:17, 18). Cuvîntul său, Biblia, este adevărat, iar ceea ce promite Dumnezeu se împlineşte întotdeauna. — Ioan 17:17.

Vestea bună despre extraordinarele binecuvîntări pregătite pentru omenirea ascultătoare este lucrul pe care Martorii lui Iehova se străduiesc să îl împărtăşească tuturor oamenilor cu inima sinceră. Trebuie să faceţi eforturi acum pentru a dobîndi cunoştinţă despre scopul divin şi să acţionaţi pe baza minunatelor promisiuni care se găsesc în Sfintele Scripturi. Această cale poate să ducă la viaţă fără sfîrşit, pentru că Isus a zis: „Aceasta înseamnă viaţa veşnică: să asimileze în permanenţă cunoştinţă despre tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi despre acela pe care tu l–ai trimis, Isus Cristos“ (Ioan 17:3, NW). În acest caz, veţi avea privilegiul de a vă bucura în continuare, pentru că lumea nouă a lui Dumnezeu este iminentă!

[Notă de subsol]