„Aţi auzit de perseverenţa lui Iov“

„Aţi auzit de perseverenţa lui Iov şi aţi văzut deznodământul pe care l-a dat Iehova, căci Iehova este plin de o tandră afecţiune şi îndurător.“ — IACOV 5:11.

 1, 2. Cu ce încercări s-a confruntat un cuplu din Polonia?

HARALD ABT era Martor al lui Iehova de mai puţin de un an când armata lui Hitler a ocupat oraşul Danzig (azi Gdańsk) din nordul Poloniei. Pentru creştinii adevăraţi de aici a urmat o perioadă grea, în care viaţa le-a fost în pericol. Gestapoul a vrut să-l constrângă pe Harald să semneze un document potrivit căruia renunţa la credinţă, dar Harald a refuzat. După câteva săptămâni petrecute în închisoare, Harald a fost trimis în lagărul de concentrare de la Sachsenhausen, unde a fost ameninţat şi bătut de repetate ori. Odată, arătând spre coşul crematoriului, un ofiţer i-a zis lui Harald: „Dacă în 14 zile nu renunţi la credinţă o să urci pe-acolo la Iehova al tău“.

² Când Harald a fost arestat, soţia sa, Elsa, se îngrijea de fetiţa lor care avea doar 10 luni. Însă Gestapoul n-a trecut-o cu vederea nici pe Elsa. Nu după mult timp, i-a luat copilul şi a trimis-o în lagărul de exterminare de la Auschwitz. Totuşi, atât ea, cât şi Harald au supravieţuit. În Turnul de veghe din 15 aprilie 1980 (engl.) puteţi citi mai multe despre perseverenţa lor. Iată ce a scris Harald: „În total, am petrecut 14 ani din viaţă în lagăre de concentrare şi în închisori datorită credinţei în Dumnezeu. Unii m-au întrebat dacă soţia mea m-a ajutat să suport toate aceste încercări. Răspunsul meu: Fără nicio îndoială! Ştiam de la început că n-o să facă niciodată compromis, iar acest lucru mi-a dat putere. Ştiam că ar fi preferat să mă vadă mort pe o targă decât liber în urma unui compromis. . . . Şi Elsa a îndurat multe în anii pe care i-a petrecut în lagărele de concentrare naziste“.

 3, 4. a) Ce exemple îi pot încuraja pe creştini să persevereze? b) De ce ne îndeamnă Biblia să analizăm situaţia prin care a trecut Iov?

³ Mulţi Martori pot spune din proprie experienţă că nu e deloc uşor să suporţi un tratament nedrept. Iată de ce Biblia îi îndeamnă pe toţi creştinii: „Luaţi-i ca exemplu de suferire a răului şi de exercitare a răbdării pe profeţi, care au vorbit în numele lui Iehova“ (Iacov 5:10). De-a lungul secolelor, mulţi slujitori ai lui Dumnezeu au fost persecutaţi fără motiv. Exemplul dat de acest mare ‘nor de martori’ ne poate încuraja să alergăm cu perseverenţă cursa creştină. — Evrei 11:32–38; 12:1.

⁴ În relatarea biblică, Iov se remarcă drept exemplu de perseverenţă. Iacov a scris: „Iată! Îi declarăm fericiţi pe cei care au perseverat. Aţi auzit de perseverenţa lui Iov şi aţi văzut deznodământul pe care l-a dat Iehova, căci Iehova este plin de o tandră afecţiune şi îndurător“ (Iacov 5:11). Relatarea despre Iov ne ajută să înţelegem ce răsplată le este rezervată celor fideli, pe care Iehova îi binecuvântează. Şi mai important, aceasta dezvăluie adevăruri care ne vor fi de folos când trecem prin necazuri. Cartea biblică Iov ne ajută să răspundem la următoarele întrebări: De ce trebuie să încercăm să înţelegem principalele controverse implicate? Ce calităţi şi atitudini ne ajută să perseverăm? Cum putem să-i întărim pe colaboratorii creştini care trec prin necazuri?

Să înţelegem toate elementele problemei

 5. Care este principala controversă asupra căreia ne concentrăm când ne confruntăm cu încercări şi tentaţii?

⁵ Pentru a ne păstra echilibrul spiritual când trecem prin necazuri, trebuie să înţelegem toate elementele problemei. Altminteri, necazurile ne pot întuneca vederea spirituală. Rezolvarea controversei privind loialitatea faţă de Dumnezeu este de importanţă primordială. Tatăl nostru ceresc ne dă un îndemn pe care fiecare dintre noi îl poate urma: „Fiul meu, fii înţelept şi înveseleşte-mi inima, ca să am cu ce să răspund celui ce mă batjocoreşte“ (Proverbele 27:11). Ce privilegiu unic este acesta! În pofida slăbiciunilor şi imperfecţiunilor, putem să-i bucurăm inima Creatorului nostru. Noi facem acest lucru când, din iubire pentru Iehova, rămânem fermi în faţa încercărilor şi tentaţiilor. Adevărata iubire creştină suportă totul. Ea nu se termină niciodată. — 1 Corinteni 13:7, 8.

 6. Cum îl batjocoreşte Satan pe Iehova, şi ce amploare au aceste acuzaţii?

⁶ Cartea Iov îl identifică cu claritate pe Satan drept cel care îl batjocoreşte pe Iehova. Ea dezvăluie, de asemenea, răutatea acestui vrăjmaş invizibil şi dorinţa lui de a ne distruge prietenia cu Dumnezeu. După cum s-a arătat în cazul lui Iov, Satan îi acuză, de fapt, pe toţi slujitorii lui Iehova că au motivaţii egoiste; el caută să demonstreze că iubirea lor pentru Dumnezeu se poate răci. El îl batjocoreşte pe Dumnezeu de mii de ani. Când Satan a fost aruncat din cer, o voce din cer l-a numit „acuzatorul fraţilor noştri“ şi a spus că Satan rosteşte astfel de acuzaţii „zi şi noapte înaintea Dumnezeului nostru“ (Revelaţia 12:10). Prin fidelitatea şi perseverenţa noastră, putem demonstra că acuzaţiile lui sunt neîntemeiate.

 7. Cu ce am putea compensa cel mai bine slăbiciunea fizică?

⁷ Nu trebuie să uităm că Diavolul va profita de orice necaz pe care îl întâmpinăm ca să ne îndepărteze de Iehova. Când l-a ispitit Satan pe Isus? După ce Isus postise multe zile şi îi era foame (Luca 4:1–3). Însă având tărie spirituală, Isus a respins cu fermitate tentaţiile Diavolului. Cât de important este să compensăm orice slăbiciune fizică — probabil cauzată de boală sau de bătrâneţe — cu tărie spirituală! Chiar dacă „omul care suntem în exterior se degradează“, noi nu renunţăm deoarece „omul care suntem în interior . . . se reînnoieşte din zi în zi“. — 2 Corinteni 4:16.

 8. a) Ce efect dăunător pot avea sentimentele negative? b) Ce atitudine a avut Isus?

⁸ În plus, sentimentele negative pot fi dăunătoare pe plan spiritual. „De ce permite Iehova acest lucru?“, s-ar putea întreba cineva. „Cum poate un frate să se poarte aşa?“, s-ar putea întreba altcineva după ce a fost tratat în mod necuvenit. Astfel de sentimente ne pot face să pierdem din vedere principalele controverse şi să ne concentrăm numai asupra situaţiei noastre. Se pare că sentimentele de dezamăgire pe care le-a încercat Iov faţă de cei trei prieteni falşi i-au dăunat la fel de mult pe plan emoţional precum boala pe plan fizic (Iov 16:20; 19:2). Şi apostolul Pavel a arătat că, dacă suntem mult timp mânioşi, îi putem ‘face loc [sau îi putem da prilej] Diavolului’ (Efeseni 4:26, 27). În loc să-şi verse supărarea sau mânia asupra oamenilor sau să se concentreze prea mult asupra nedreptăţilor, creştinii ar trebui mai degrabă să-l imite pe Isus ‘lăsându-se în grija celui care judecă drept’, Iehova Dumnezeu (1 Petru 2:21–23). A ne însuşi „dispoziţia mintală“ a lui Isus este un puternic mijloc de apărare împotriva atacurilor lui Satan. — 1 Petru 4:1.

 9. Ce asigurare ne dă Dumnezeu cu privire la poverile pe care le avem de purtat şi la ispitele cu care ne confruntăm?

⁹ Mai presus de orice, să nu considerăm niciodată problemele o dovadă sigură a dezaprobării divine. Această înţelegere eronată i-a produs multă suferinţă lui Iov când aşa-zişii săi consolatori l-au asaltat cu vorbe aspre (Iov 19:21, 22). Biblia ne dă următoarea asigurare: „Dumnezeu nu poate fi încercat cu lucruri rele şi el însuşi nu încearcă pe nimeni în felul acesta“ (Iacov 1:13). Dimpotrivă, Iehova promite că ne va ajuta să suportăm orice povară şi ne va elibera de orice ispită cu care ne-am putea confrunta (Psalmul 55:22; 1 Corinteni 10:13). Apropiindu-ne de Dumnezeu în timp de necaz, vom putea evalua obiectiv lucrurile şi vom reuşi să ne împotrivim Diavolului. — Iacov 4:7, 8.

Ajutor pentru a persevera

10, 11. a) Ce l-a ajutat pe Iov să persevereze? b) Cum l-a ajutat pe Iov faptul că a avut conştiinţa curată?

¹⁰ În pofida situaţiei tragice în care se afla — inclusiv a cuvintelor jignitoare ale „consolatorilor“ săi şi a propriei nedumeriri în ce priveşte adevărata cauză a necazurilor sale —, Iov şi-a păstrat integritatea. Ce putem învăţa gândindu-ne la perseverenţa sa? Fără îndoială, motivul principal al reuşitei sale a fost fidelitatea faţă de Iehova. ‘El s-a temut de Dumnezeu şi s-a abătut de la rău’ (Iov 1:1). Acesta era modul lui de viaţă. El nu a vrut să-l renege pe Iehova, chiar dacă nu a înţeles de ce a început dintr-o dată să-i meargă rău. Iov a considerat că trebuia să-i slujească lui Dumnezeu şi în perioade bune, şi în perioade rele. — Iov 1:21; 2:10.

¹¹ Faptul că avea conştiinţa curată a fost, de asemenea, de mare ajutor pentru Iov. Când se părea că îşi va pierde viaţa, Iov era liniştit ştiind că făcuse tot posibilul să-i ajute pe alţii, că susţinuse normele drepte ale lui Iehova şi că evitase orice formă de închinare falsă. — Iov 31:4–11, 26–28.

12. Cum a reacţionat Iov la ajutorul lui Elihu?

¹² Desigur, Iov a avut nevoie de ajutor ca să-şi corecteze punctul de vedere în anumite privinţe. Şi a acceptat cu umilinţă acest ajutor, ceea ce i-a dat putere, de asemenea, să persevereze. Iov a ascultat cu respect sfatul înţelept al lui Elihu şi a reacţionat favorabil la corectarea primită de la Iehova. El a recunoscut: „Am vorbit, dar n-am înţeles. De aceea îmi retrag cuvintele şi stau plin de căinţă în ţărână şi în cenuşă“ (Iov 42:3, 6, NW). Deşi boala îl chinuia încă, Iov s-a bucurat deoarece această corectare a modului de gândire l-a apropiat de Dumnezeu. El a spus: „Ştiu că Tu [Iehova] poţi totul“ (Iov 42:2). După ce Iehova i-a prezentat măreţia Sa, Iov şi-a înţeles mai bine poziţia în raport cu Creatorul.

13. Ce foloase a avut Iov fiindcă a manifestat îndurare?

¹³ În fine, Iov este un exemplu remarcabil de îndurare. Falşii săi consolatori l-au rănit adânc, însă când Iehova i-a cerut să se roage pentru ei, Iov a făcut acest lucru. Apoi, Iehova l-a însănătoşit pe Iov (Iov 42:8, 10). Este clar că amărăciunea nu ne ajută să perseverăm, însă iubirea şi îndurarea, da. Înlăturând resentimentele ne vom simţi învioraţi şi vom putea să căpătăm forţă din închinarea la Iehova. De fapt, Iehova va binecuvânta acest mod de a acţiona. — Marcu 11:25.

Sfătuitori înţelepţi care ne ajută să perseverăm

14, 15. a) Ce calităţi îl vor ajuta pe un sfătuitor să-i vindece pe alţii? b) Arătaţi cum a reuşit Elihu să-l ajute pe Iov.

¹⁴ Din relatarea despre Iov învăţăm de asemenea cât de preţioşi sunt sfătuitorii înţelepţi. Sunt un fel de fraţi ‘născuţi pentru ziua necazului’ (Proverbele 17:17, NW). Însă, aşa cum reiese din ceea ce i s-a întâmplat lui Iov, unii sfătuitori în loc să vindece ar putea să rănească. Un bun sfătuitor trebuie să dea dovadă de empatie, respect şi bunătate, la fel ca Elihu. Poate că bătrânii şi alţi creştini maturi trebuie să-i ajute pe fraţii copleşiţi de probleme să facă schimbări în modul de a privi lucrurile, şi, în acest sens, au multe de învăţat din cartea biblică Iov. — Galateni 6:1; Evrei 12:12, 13.

¹⁵ Putem desprinde multe lecţii valoroase din felul în care a acţionat Elihu. Înainte de a răspunde la afirmaţiile eronate ale celor trei prieteni ai lui Iov, Elihu a ascultat cu răbdare (Iov 32:11; Proverbele 18:13). Elihu i s-a adresat lui Iov pe nume şi i-a vorbit ca unui prieten (Iov 33:1). Spre deosebire de cei trei falşi mângâietori, el nu s-a considerat superior lui Iov. De fapt, Elihu i-a spus: „Eu, ca şi tine, am fost format din lut“. El nu a vrut să pună degetul pe rană prin cuvinte necugetate (Iov 33:6, 7; Proverbele 12:18). În loc să-l critice pe Iov pentru ceva din trecut, Elihu l-a lăudat pentru dreptatea sa (Iov 33:32). Şi mai important, Elihu a privit lucrurile din punctul de vedere al lui Dumnezeu şi l-a ajutat pe Iov să se concentreze asupra faptului că Iehova nu ar putea acţiona niciodată nedrept (Iov 34:10–12). El l-a încurajat pe Iov să-l aştepte pe Iehova, în loc să caute să-şi scoată în evidenţă propria dreptate (Iov 35:2; 37:14, 23). Fără îndoială că bătrânii creştini, şi nu numai ei, pot trage foloase din analizarea acestor exemple.

16. Cum au devenit cei trei falşi consolatori unelte în mâna lui Satan?

¹⁶ Sfaturile înţelepte ale lui Elihu sunt în puternic contrast cu vorbele jignitoare ale lui Elifaz, Bildad şi Ţofar. Iehova le-a zis acestora: „N-aţi spus adevărul despre mine“ (Iov 42:7, NW). Chiar dacă pretindeau că avuseseră intenţii bune, ei au fost mai degrabă unelte în mâna lui Satan decât prieteni fideli. Toţi trei au lăsat să se înţeleagă de la bun început că Iov era de vină pentru necazurile sale (Iov 4:7, 8; 8:6; 20:22, 29). Elifaz a afirmat că Dumnezeu n-are încredere în slujitorii săi şi că nu Îl interesează dacă noi, oamenii, suntem drepţi sau nu (Iov 15:15; 22:2, 3). Elifaz l-a acuzat pe Iov şi de greşeli pe care nu le făcuse (Iov 22:5, 9). În schimb, Elihu l-a ajutat pe Iov în sens spiritual — acesta fiind întotdeauna obiectivul unui sfătuitor plin de iubire.

17. Ce nu trebuie să uităm când trecem prin încercări?

¹⁷ Mai există o lecţie despre perseverenţă care se desprinde din cartea Iov. Dumnezeul nostru iubitor vede situaţia în care ne aflăm. El vrea şi poate să ne ajute în diverse feluri. La început am vorbit despre situaţia surorii Elsa Abt. Să medităm la concluzia ei: „Înainte să fiu arestată, am citit scrisoarea unei surori care spunea că, atunci când treci printr-o încercare cumplită, spiritul lui Iehova îţi dă pace sufletească. M-am gândit că sora a exagerat un pic. Însă când am trecut eu însămi prin încercări, mi-am dat seama că avea dreptate. Într-adevăr aşa se întâmplă. Îţi vine greu să crezi, dacă n-ai trecut prin aşa ceva. Dar eu am simţit personal acest lucru. Iehova îşi ajută slujitorii“. Elsa nu s-a referit la ceea ce Iehova a putut să facă sau chiar a făcut cu mii de ani în urmă, în zilele lui Iov. Ea vorbea despre zilele noastre. Într-adevăr, „Iehova îşi ajută slujitorii“!

Fericit este omul care perseverează

18. Ce foloase i-a adus lui Iov perseverenţa?

¹⁸ Puţini dintre noi se vor confrunta cu necazuri la fel de mari ca ale lui Iov. Însă indiferent ce necazuri ne va provoca acest sistem de lucruri, avem motive întemeiate să ne păstrăm integritatea, la fel ca Iov. De fapt, perseverenţa i-a îmbogăţit viaţa lui Iov. L-a făcut desăvârşit, sau complet (Iacov 1:2–4). I-a întărit relaţiile de prietenie cu Dumnezeu. Iov a spus: „Urechea mea auzise vorbindu-se despre Tine; dar acum ochiul meu Te-a văzut“ (Iov 42:5). Satan a fost demascat ca mincinos deoarece nu i-a putut ştirbi integritatea lui Iov. Sute de ani mai târziu, Iehova a vorbit despre slujitorul său Iov dându-l ca exemplu de om drept (Ezechiel 14:14). Relatarea despre integritatea şi perseverenţa sa îi motivează şi pe slujitorii lui Dumnezeu din prezent.

19. De ce merită să perseverăm?

¹⁹ Când le-a scris creştinilor din secolul I despre perseverenţă, Iacov a făcut referire la satisfacţia pe care o dă perseverenţa. El a evocat exemplul lui Iov pentru a le aminti creştinilor că Iehova îşi răsplăteşte din plin slujitorii fideli (Iacov 5:11). Iată ce citim în Iov 42:12 (NW): „Iehova l-a binecuvântat pe Iov la sfârşit mai mult decât la început“. Dumnezeu i-a dat lui Iov de două ori mai mult din tot ce avea la început, iar Iov a avut o viaţă lungă şi fericită (Iov 42:16, 17). În mod asemănător, orice durere şi orice suferinţă pe care le-am putea îndura în ultimele zile ale acestui sistem vor dispărea şi le vom uita în lumea nouă a lui Dumnezeu (Isaia 65:17; Revelaţia 21:4). Am auzit de perseverenţa lui Iov şi suntem hotărâţi să-i urmăm exemplul, cu ajutorul lui Iehova. Biblia promite: „Fericit este omul care continuă să suporte încercarea, deoarece, devenind aprobat, va primi coroana vieţii, pe care Iehova le-a promis-o celor care continuă să-l iubească“. — Iacov 1:12.

Cum aţi răspunde?

• Cum putem să-i bucurăm inima lui Iehova?

• De ce nu trebuie să tragem concluzia că problemele cu care ne confruntăm sunt o dovadă a dezaprobării divine?

• Ce l-a ajutat pe Iov să persevereze?

• Cum putem să-l imităm pe Elihu ca să-i întărim pe colaboratorii în credinţă?

[Legenda fotografiei de la pagina 28]

Un sfătuitor priceput dă dovadă de empatie, respect şi bunătate

[Legenda fotografiilor de la pagina 29]

Elsa şi Harald Abt