Care este sensul vieţii?

„Teme-te de adevăratul Dumnezeu şi respectă poruncile lui.“ (ECL. 12:13)

 1, 2. De ce merită să analizăm cartea Eclesiastul?

SE PARE că nu-i lipseşte nimic. Este un renumit om de stat, unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă şi cea mai luminată minte a vremii sale. Cu toate acestea se întreabă care este sensul vieţii.

² A trăit în urmă cu aproximativ trei mii de ani. Se numea Solomon, şi în cartea Eclesiastul a descris strădania lui de a găsi fericirea (Ecl. 1:13). Avem multe de învăţat din viaţa lui. Într-adevăr, cuvintele înţelepte din cartea Eclesiastul ne pot ajuta să ne fixăm obiective care să ne aducă adevărata fericire.

„Goană după vânt“

 3. Ce realitate crudă trebuie să recunoaştem cu toţii?

³ Solomon spune că Dumnezeu a creat multe şi mari minunăţii, nesecat izvor de cunoştinţă de care nu încetăm să ne bucurăm. Dar în scurta noastră viaţă abia dacă începem să cercetăm creaţia lui Dumnezeu (Ecl. 3:11; 8:17). Aşa cum spune Biblia, zilele noastre sunt puţine şi repede trecătoare (Iov 14:1, 2; Ecl. 6:12). Această realitate crudă ar trebui să ne îndemne să ne trăim viaţa cu înţelepciune. Dar nu e uşor, deoarece lumea lui Satan ne îndrumă într-o direcţie greşită.

 4. a) Care este sensul cuvântului „deşertăciune“? b) Ce vom analiza în acest articol?

⁴ Vorbind despre pericolul de a ne irosi viaţa, Solomon foloseşte de aproximativ 30 de ori în cartea Eclesiastul cuvântul „deşertăciune“. Cuvântul ebraic tradus „deşertăciune“ se referă la ceva zadarnic, fără sens, fără substanţă sau fără valoare durabilă (Ecl. 1:2, 3). Uneori, pentru aceeaşi idee, Solomon foloseşte şi expresia „goană după vânt“ (Ecl. 1:14; 2:11). Dacă ne fixăm obiective neînţelepte, nu vom culege decât dezamăgire. E ca şi cum am alerga după vânt. Nu ne alegem cu nimic. Iar viaţa în acest sistem este prea scurtă ca să o irosim cu lucruri fără rost. Aşadar, ca să nu facem această greşeală, să analizăm unele obiective omeneşti, despre care a vorbit şi Solomon. Vom discuta mai întâi despre plăceri şi avuţii, iar apoi vom vedea ce muncă aduce cu adevărat satisfacţie.

Ne aduc plăcerile fericirea?

 5. Cum a căutat Solomon fericirea?

⁵ Asemenea multor oameni de azi, Solomon a căutat să vadă dacă plăcerile sunt cheia fericirii. El spune: „Nu mi-am oprit inima de la nici un fel de veselie“ (Ecl. 2:10). Ce fel de plăceri a căutat el? Potrivit capitolului 2 din Eclesiastul, el ‘şi-a înveselit carnea cu vin’, bineînţeles în mod cumpătat, a ascultat muzică, s-a bucurat de mâncăruri delicioase, a proiectat şi a construit palate şi a amenajat grădini şi parcuri.

 6. a) De ce nu este greşit să ne bucurăm de lucrurile bune ale vieţii? b) De ce trebuie să fim echilibraţi în privinţa distracţiei?

⁶ Biblia nu ne interzice să petrecem momente plăcute cu prietenii. De pildă, Solomon spune că o mâncare gustoasă şi o companie plăcută după o zi grea de muncă sunt daruri de la Dumnezeu. (Citeşte Eclesiastul 2:24; 3:12, 13.) Iehova însuşi îi invită pe tineri ‘să se bucure şi să se înveselească’, dar în mod responsabil (Ecl. 11:9). Avem nevoie de relaxare, de divertismente sănătoase (compară cu Marcu 6:31). Însă distracţia nu trebuie să devină scopul vieţii noastre. Ea trebuie să fie ca un desert, nu ca un fel de mâncare principal. Oricât ne-ar plăcea dulciurile, dacă nu mâncăm şi altceva ne-am sătura repede de ele. Şi nici nu prea ţin de foame. Solomon a înţeles deci că viaţa axată pe plăceri nu-i decât „goană după vânt“ (Ecl. 2:10, 11).

 7. De ce trebuie să fim atenţi cum ne destindem?

⁷ În plus, nu toate formele de destindere sunt sănătoase. De fapt, multe sunt extrem de dăunătoare pe plan spiritual şi moral. Milioane de oameni şi-au ruinat viaţa pentru că ‘au vrut să se distreze’ consumând droguri, bând în exces şi jucând jocuri de noroc. În marea sa iubire, Iehova ne avertizează să nu permitem inimii sau ochilor să zăbovească asupra lucrurilor dăunătoare, deoarece vom avea de suferit (Gal. 6:7).

 8. De ce este înţelept să medităm la cursul vieţii noastre?

⁸ Mai mult decât atât, dacă punem plăcerile pe primul plan în viaţă, vom scăpa din vedere lucrurile mai importante. Să nu uităm că viaţa este scurtă şi n-avem nicio garanţie că vom fi mereu sănătoşi şi că nu vom avea probleme. Iată de ce spunea Solomon că în loc să mergem într-o ‘casă de veselie’ e mai bine să mergem într-o casă de jale, mai ales dacă cel care a murit a fost un colaborator în credinţă loial. (Citeşte Eclesiastul 7:2, 4.) Când ascultăm o cuvântare de înmormântare şi medităm la fidelitatea fratelui sau a surorii noastre, ne simţim îndemnaţi să ne analizăm propria viaţă. Am putea ajunge la concluzia că trebuie să ne schimbăm unele obiective ca să ne folosim cu înţelepciune zilele ce ne-au rămas (Ecl. 12:1).

Ne aduc bunurile materiale fericirea?

 9. Ce concluzie a tras Solomon cu privire la bogăţie?

⁹ Când a scris cartea Eclesiastul, Solomon era unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe pământ (2 Cron. 9:22). Putea să aibă tot ce-şi dorea. „Nimic din ce mi-au cerut ochii nu m-am reţinut să le dau“, spunea el (Ecl. 2:10). Însă el şi-a dat seama că bunurile materiale nu aduc fericirea şi a scris: „Cine iubeşte argintul nu se satură de argint, iar cine iubeşte avuţia nu se satură de câştig“ (Ecl. 5:10).

10. Unde putem găsi adevărata fericire şi bogăţie?

¹⁰ Deşi trecătoare, bogăţia are o mare putere de atracţie. Într-un sondaj făcut recent în Statele Unite, 75 la sută dintre studenţii din primul an au afirmat că principalul lor scop în viaţă este „să câştige bine“. Să presupunem că îşi ating obiectivul. Vor fi cu adevărat fericiţi? Nu neapărat. Studiile au arătat că este mai greu să fii mulţumit şi fericit când pui mare preţ pe bunurile materiale. Solomon a constatat acest lucru cu mult timp în urmă. El a scris: „Mi-am strâns argint şi aur, precum şi bunuri pe care le au doar regii . . . şi iată că totul era deşertăciune şi goană după vânt“ (Ecl. 2:8, 11).a În schimb, dacă îi slujim lui Iehova din toată inima vom avea parte de binecuvântările sale. Vom obţine adevărata bogăţie! (Citeşte Proverbele 10:22.)

Ce muncă aduce cu adevărat satisfacţie?

11. Cum arată Scripturile că munca aduce satisfacţii?

¹¹ Isus a spus: „Tatăl meu a lucrat fără încetare până acum şi eu lucrez fără încetare“ (Ioan 5:17). Nu încape îndoială, Iehova şi Isus găsesc satisfacţie în muncă. Biblia arată că Iehova a simţit satisfacţie când şi-a privit creaţia: „Dumnezeu a văzut tot ce făcuse şi iată că totul era foarte bun“ (Gen. 1:31). Îngerii „scoteau strigăte de laudă“ văzându-i lucrarea (Iov 38:4–7). Şi Solomon a înţeles cât de valoroasă este munca făcută cu un scop nobil (Ecl. 3:13).

12, 13. a) Ce au spus doi oameni despre munca cinstită? b) De ce munca laică poate dezamăgi?

¹² Mulţi oameni ştiu cât de valoroasă este munca cinstită. Iată ce spune José, un pictor talentat: „Când reuşeşti să pui pe pânză ce ai în minte, parcă ai cuceri un vârf de munte“. Miguelb, om de afaceri, spune: „Munca îţi aduce satisfacţie deoarece poţi avea grijă de familie. Îţi dă şi un sentiment de împlinire“.

¹³ Însă în multe cazuri munca este monotonă şi nu prea îţi permite să fii creativ. Uneori la serviciu eşti dezamăgit sau nedreptăţit. Aşa cum a remarcat Solomon, leneşul s-ar putea folosi de relaţiile sale ca să primească ce i se cuvine angajatului conştiincios (Ecl. 2:21). Dar poţi fi dezamăgit şi din alte motive. O afacere care la început pare profitabilă ar putea eşua din cauza unei crize economice sau a altor evenimente neprevăzute. (Citeşte Eclesiastul 9:11.) De multe ori, cel ce se zbate să aibă mari realizări se umple de amărăciune şi de frustrare, dându-şi seama că „trudeşte în vânt“ (Ecl. 5:16).

14. Ce lucrare aduce întotdeauna satisfacţie?

¹⁴ Există vreo activitate care să nu dezamăgească? José, pictorul menţionat mai înainte, spune: „Cu timpul, tablourile se pot pierde sau pot fi distruse. Nu la fel se întâmplă cu lucrurile spirituale. Colaborând cu Iehova în lucrarea de predicare a veştii bune, realizez ceva nepieritor: îi ajut pe alţii să devină oameni de valoare, creştini temători de Dumnezeu. E ceva extraordinar!“ (1 Cor. 3:9–11). Şi Miguel spune că predicarea mesajului despre Regat îi aduce mult mai multă satisfacţie decât munca laică: „Nimic nu se compară cu bucuria pe care o simţi când îi împărtăşeşti cuiva o idee biblică şi vezi că i-a atins inima!“

„Aruncă-ţi pâinea pe ape“

15. Ce anume aduce adevărata satisfacţie?

¹⁵ În concluzie, cum putem găsi sensul vieţii şi adevărata satisfacţie? Numai dacă ne folosim scurta viaţă în acest sistem ca să facem binele şi să-i plăcem lui Iehova. Prin urmare, să ne întărim spiritualitatea, să le insuflăm copiilor noştri valori spirituale, să-i ajutăm pe alţii să-l cunoască pe Iehova şi să ne facem prieteni adevăraţi dintre fraţii şi surorile de credinţă (Gal. 6:10). Toate aceste strădanii au valoare veşnică şi ne aduc binecuvântări. Îndemnându-ne să facem binele, Solomon a spus: „Aruncă-ţi pâinea pe ape, căci după multe zile o vei găsi iarăşi“ (Ecl. 11:1). Iar Isus şi-a îndemnat discipolii: „Fiţi darnici şi vi se va da“ (Luca 6:38). Iehova însuşi promite să-i răsplătească pe cei ce le fac bine altora (Prov. 19:17). (Citeşte Evrei 6:10.)

16. Când este cel mai bine să ne gândim ce vom face în viaţă?

¹⁶ Biblia ne îndeamnă să luăm decizii înţelepte încă de tineri ca să nu regretăm mai târziu (Ecl. 12:1). Ce trist ar fi să ne irosim cei mai buni ani din viaţă alergând după lucrurile aşa-zis valoroase ale lumii, ca să descoperim apoi că tot acest efort n-a fost decât „goană după vânt“!

17. Cum poţi alege cel mai bun mod de viaţă?

¹⁷ Asemenea unui tată iubitor, Iehova vrea să te bucuri de viaţă, să faci binele şi să nu suferi (Ecl. 11:9, 10). Prin urmare, fixează-ţi obiective spirituale şi străduieşte-te din răsputeri să le atingi. În urmă cu aproape 20 de ani, Javier a trebuit să aleagă între o carieră promiţătoare în medicină şi serviciul cu timp integral. El spune: „Deşi profesia de medic îţi poate aduce satisfacţii, nimic nu se compară cu bucuria pe care am simţit-o când am ajutat câţiva oameni să accepte adevărul. Serviciul cu timp integral m-a ajutat să mă bucur din plin de viaţă. Singurul meu regret este că nu l-am început mai devreme“.

18. De ce se poate spune că Isus cunoştea sensul vieţii?

¹⁸ Care este deci cel mai preţios lucru pe care ar trebui să ne străduim să-l obţinem? Cartea Eclesiastul spune: „Mai mult face un nume bun decât uleiul bun şi ziua morţii decât ziua naşterii“ (Ecl. 7:1). Cel mai elocvent exemplu în această privinţă este însuşi Isus. Fără îndoială, prin felul în care şi-a trăit viaţa pe pământ, el şi-a făcut un nume bun la Iehova. I-a rămas fidel până la moarte. Astfel a justificat suveranitatea Tatălui său şi a oferit jertfa de răscumpărare, dându-ne speranţa salvării (Mat. 20:28). Deşi a trăit puţin pe pământ, ne-a lăsat un exemplu perfect, pe care ne străduim să-l imităm. Ne-a arătat, de fapt, care este sensul vieţii (1 Cor. 11:1; 1 Pet. 2:21).

19. Ce sfat înţelept a dat Solomon?

¹⁹ Şi noi ne putem face un nume bun la Dumnezeu. O bună reputaţie înaintea lui Iehova este mult mai de preţ decât bogăţiile. (Citeşte Matei 6:19–21.) În fiecare zi, putem face lucruri de valoare în ochii lui Iehova, care ne vor îmbogăţi viaţa. De pildă, putem predica vestea bună, ne putem întări căsnicia şi familia, ne putem consolida spiritualitatea prin studiu personal şi prin participare la întruniri (Ecl. 11:6; Evr. 13:16). Aşadar, vreţi să aveţi o viaţă plină de satisfacţii? Dacă da, continuaţi să respectaţi îndemnul lui Solomon: „Teme-te de adevăratul Dumnezeu şi respectă poruncile lui, fiindcă aceasta este datoria omului“! (Ecl. 12:13).

[Note de subsol]

Cum aţi răspunde?

• De ce ar trebui să ne gândim cu seriozitate la obiectivele noastre în viaţă?

• Cum ar trebui să privim plăcerile şi bunurile materiale?

• Ce activitate aduce satisfacţii durabile?

• Ce lucru de valoare trebuie să ne străduim să dobândim?

[Legenda fotografiei de la pagina 23]

Ce loc trebuie să ocupe destinderea în viaţă?

[Legenda fotografiei de la pagina 24]

De ce lucrarea de predicare ne aduce o mare satisfacţie?