Tinerii se întreabă . . .
Cum pot evita jocul cu imoralitatea?
„Aveam sentimentul că nu era nimic rău în îmbrăţişări şi mângâieri, că acestea nu erau altceva decât o modalitate de a-mi exprima sentimentele profunde şi iubirea. Credeam că voi putea să mă opresc înainte de a comite un lucru foarte grav, ca fornicaţia. Însă m-am înşelat amarnic.“ Astfel scria o tânără, pe nume Valerie, care a comis imoralitate sexuală.a
CREŞTINII tineri ştiu că Biblia condamnă relaţiile sexuale preconjugale (1 Corinteni 6:9, 10). Cu toate acestea, unii poate că nu înţeleg că Biblia condamnă şi jocul cu imoralitatea sexuală sau, cu alte cuvinte, faptul de a-şi permite intimităţi rezervate în mod clar cuplurilor căsătorite (Galateni 5:19).b Înseamnă acest lucru că gesturile de afecţiune constituie un lucru greşit? Nicidecum.
Biblia relatează despre o fată sulamită şi despre logodnicul ei care era păstor. Întâlnirile lor în vederea unei mai bune cunoaşteri erau de o castitate şi o moralitate impecabile. Cu toate acestea, este evident faptul că cei doi au schimbat unele manifestări de afecţiune înainte de căsătorie (Cîntarea Cîntărilor 1:2; 2:6; 8:5). Azi, unele cupluri care sunt în perioada de cunoaştere a viitorului partener pot, de asemenea, considera că ţinerea de mână şi îmbrăţişările sunt gesturi decente de tandreţe atunci când căsătoria pare iminentă.c
Chiar şi unui cuplu ale cărui intenţii sunt onorabile îi este foarte uşor să-şi permită să ajungă până acolo încât să înceapă jocul cu imoralitatea sexuală. Cum se poate evita acest lucru?
‘Rămâi vigilent’
În Psalmul 119:9, psalmistul a întrebat: „Cum îşi va purifica un tânăr calea?“ Răspunsul? „Rămânând vigilent potrivit cuvântului tău“ (New World Translation). O modalitate de a rămâne vigilent este aceea de a fi atent pe cine îţi alegi ca prieten. „Prietenii mei exercită întotdeauna presiuni asupra mea ca să merg până la capăt“, spune un tânăr american pe nume Nakia. Biblia avertizează: „Cine se însoţeşte cu nebunii va avea necaz“ (Proverbele 13:20). Aşadar, avea dreptate o revistă destinată tinerilor care sfătuia: „Depune eforturi să-ţi găseşti prieteni noi care apreciază aceleaşi valori ca şi tine“.
O altă modalitate de a rămâne vigilent este aceea de a evita situaţiile compromiţătoare. Observaţi ce s-a întâmplat când păstorul îndrăgostit a invitat-o pe tânăra sulamită la o plimbare romantică. Motivaţia lui era cât se poate de inocentă: dorea pur şi simplu să se bucure împreună cu ea de frumuseţile primăverii. Cu toate acestea, fraţii mai mari ai sulamitei ‘s-au mîniat pe ea’. Nu era vorba de lipsă de încredere în cei doi. Însă ei ştiau foarte bine ce tentaţii ar putea apărea dacă celor doi li s-ar permite să rămână singuri într-un cadru romantic. Soluţia? Fraţii mai mari au zădărnicit planurile romantice ale cuplului şi i-au încredinţat sorei lor o activitate care să o solicite şi să-i ocupe timpul. — Cîntarea Cîntărilor 1:6; 2:8–15.
Faptul de a rămâne singuri într-un cadru romantic reprezintă şi astăzi un lucru periculos. O adolescentă pe care o vom numi Mary îşi aminteşte: „Când ne întâlneam, aveam de obicei un însoţitor“. Cu toate acestea, o dată, cei doi au rămas singuri într-un apartament. „N-am mai fost stăpâni pe situaţie. A fost pur şi simplu o prostie că am permis să se întâmple acest lucru. Am considerat că «nouă n-o să ni se întâmple». Ei bine, acum ştiu că trebuie să ai un însoţitor tot timpul, indiferent de situaţie. Dacă nu poţi găsi pe cineva care să meargă cu tine, este mai bine să-ţi schimbi programul. Noi pur şi simplu am permis să ne slăbească vigilenţa.“
Nu permite să-ţi slăbească vigilenţa! În cazul în care te întâlneşti cu cineva în vederea căsătoriei, planifică-ţi cu grijă întâlnirile. Dacă este posibil, întâlniţi-vă în grup, dacă nu, insistaţi să fiţi însoţiţi. Evitaţi situaţiile compromiţătoare, cum ar fi aceea de a rămâne singuri într-o maşină parcată sau într-un apartament. De obicei sunteţi mai în siguranţă dacă vă bucuraţi unul de compania celuilalt în timpul unor vizite la muzee, la restaurant, la patinoar şi aşa mai departe. De asemenea, aţi putea şi să vă amintiţi cuvintele din Osea 4:11: „Vinul şi mustul fură inima („iau simţurile“, nota de subsol)“. Întrucât alcoolul duce la diminuarea inhibiţiilor, este bine să fii foarte atent la consumarea lui, chiar dacă din punct de vedere legal eşti destul de matur pentru aceasta.
Stabileşte limite
Proverbele 13:10 dau un alt sfat important când spun: „Înţelepciunea este cu cei care se sfătuiesc unul cu celălalt“ (NW). Nu aştepta să ajungi într-un cadru romantic cu o mare încărcătură afectivă pentru a stabili anumite reguli de comportament. Este înţelept ca un cuplu care este în perioada de cunoaştere să-şi stabilească limite dinainte, discutând în mod sincer despre gesturile de afecţiune care ar fi potrivite. Însă amândoi trebuie să urmeze principiul consemnat în Efeseni 4:25: „Fiecare din voi să spună aproapelui său adevărul“.
Să presupunem, de exemplu, că o tânără consideră că relaţia ei cu un tânăr a ajuns la momentul în care este potrivit să se sărute înainte de despărţire. Este posibil însă ca tânărul să fie de părere că, dată fiind structura lui afectivă, un sărut ar fi pur şi simplu o tentaţie prea mare. Temându-se că va fi respins sau probabil simţindu-se obligat să-i facă o plăcere, el poate acţiona împotriva a ceea ce îi dictează bunul-simţ. Însă, chiar dacă situaţia este jenantă, el trebuie să spună adevărul, exprimându-şi cu sinceritate sentimentele în această privinţă. Întrucât iubirea creştină „nu caută folosul său“, fiecare trebuie să respecte sentimentele — şi conştiinţa — celuilalt (1 Corinteni 13:5; 1 Petru 3:16). Este adevărat, faptul de a vorbi despre un subiect atât de delicat poate fi dificil şi chiar jenant, în special la începutul curtării. Însă acest lucru poate ajuta într-o mare măsură la prevenirea unor probleme grave. Şi un lucru demn de remarcat: capacitatea ta de a comunica şi de a ajunge la un acord referitor la aceste chestiuni poate să indice şi ce posibilităţi există ca relaţia ta să se transforme într-o căsnicie solidă.
‘Dacă m-ai iubi ai face-o’
Uneori însă, în pofida celor mai bune intenţii, situaţia începe să degenereze. Acum este momentul să vorbeşti! În mod binevoitor, dar ferm, apasă pe frână, ca să spunem aşa. Pleacă, dacă este nevoie (compară cu Proverbele 23:2). Ce se poate spune despre cazul în care persoana cu care te întâlneşti refuză să respecte limitele rezonabile, continuând să exercite presiuni asupra ta ca să mergi prea departe? Este trist să o spunem: unii tineri au căzut victimă unor raţionamente vădit înşelătoare, ca: ‘Dacă m-ai iubi ai face-o’ sau ‘Toată lumea o face’ sau chiar ‘Oricum ne vom căsători în curând, de ce să n-o facem?’ La fel ca în timpurile biblice, există persoane care încearcă să seducă ‘cu buzele lor linguşitoare’ (Proverbele 7:21, Sfânta Scriptură, 1911; compară cu Psalmul 5:9). Nu ceda în faţa intimidărilor verbale!
În primul rând, cineva care te iubeşte cu adevărat nu va exercita niciodată presiuni asupra ta ca să faci un lucru care să-ţi violeze conştiinţa creştină sau care să te pună în încurcătură (1 Corinteni 13:5). În al doilea rând, pur şi simplu nu este adevărat că ‘toată lumea o face’. Şi chiar dacă ar face-o toată lumea, aceasta nu înseamnă că ar trebui s-o faci şi tu. Aminteşte-ţi principiul enunţat în Exodul 23:2: „Să nu te iei după mulţime ca să faci rău“.
Cât despre promisiunile de căsătorie, Scripturile nu le acordă sub nici o formă logodnicilor permisiunea de a se comporta asemenea persoanelor căsătorite. În plus, observaţi tristele statistici prezentate într-o carte care se referă la perioada de cunoaştere a viitorului partener: „Peste 33 de procente din numărul fetelor care au avut experienţe sexuale credeau, prima dată când au avut relaţii sexuale, că se vor căsători cu băiatul respectiv —, dar puţine dintre ele au făcut-o. Cu toate acestea, numai 7 procente din numărul băieţilor activi din punct de vedere sexual care au fost intervievaţi s-au gândit să se căsătorească cu fata. Din două, una: ori ea s-a înşelat singură, ori el nu a spus adevărul. Alegeţi dumneavoastră“ (Nancy Van Pelt, The Compleat Courtship). Un proverb înţelept spune: „Omul simplu [lipsit de experienţă, NW] crede orice cuvînt, dar omul prevăzător ia seama bine cum merge“. — Proverbele 14:15.
Dacă te-ai lăsat pradă pasiunii
Un tânăr german, pe nume Thomas, se confesează: „Aveam o prietenă cu care obişnuiam să mă întâlnesc şi cu care am ajuns la gesturi de tandreţe foarte intime. Se părea însă că întotdeauna ne opream la timp. Aceasta mi-a dat sentimentul că puteam să mă controlez“. Această iluzie l-a făcut să comită imoralitate sexuală. Aminteşte-ţi avertismentul pe care-l dă Biblia: „Deci, cel căruia i se pare că stă în picioare să ia seama să nu cadă“. — 1 Corinteni 10:12.
Ce se poate spune în cazul în care un cuplu adoptă o conduită indecentă? Un tânăr, pe nume John, spune: „Când logodnica mea şi cu mine am început să ne întâlnim pentru a ne cunoaşte mai bine, conduita noastră a fost castă şi morală. Însă la un moment dat am început să ne sărutăm şi să ne atingem reciproc, ajungând aproape pe punctul de a comite fornicaţie. Atunci am luat decizia să vorbesc cu unul dintre bătrânii congregaţiei“. Da, când un băiat şi o fată permit ca lucrurile să meargă atât de departe, amândoi au nevoie de ajutor! Nu te înşela gândindu-te că poţi să rezolvi singur problema. „Mă rugam: «Ajută-ne să nu mai facem asta», mărturiseşte o adolescentă. Uneori dădea rezultat, însă de câteva ori nu.“ Astfel, Biblia oferă un sfat bun atunci când spune să-i ‘chemăm pe bătrânii adunării’ (Iacov 5:14). Aceşti supraveghetori creştini pot oferi orice sfat sau mustrare care sunt necesare pentru a restabili relaţiile dintre voi doi şi, ceea ce este mult mai important, relaţia pe care o aveţi cu Dumnezeu.
Totuşi, este mult mai bine să-ţi iei măsuri de precauţie corespunzătoare, să stabileşti limite dinainte şi să fii hotărât să rămâi curat în ochii lui Dumnezeu. În felul acesta vei putea evita dezastrul.
[Note de subsol]
a Unele nume au fost schimbate.
b Vezi articolul „Tinerii se întreabă . . . Cât de departe este «prea departe»?“, apărut în numărul nostru din 22 octombrie 1993 în limba engleză.
c În unele părţi ale lumii, gesturile de afecţiune făcute în public de către persoane necăsătorite sunt considerate ca nepotrivite şi lipsite de respect. Creştinii au grijă să nu se comporte în vreun fel care i-ar putea poticni pe alţii. — 2 Corinteni 6:3.
[Legenda fotografiei de la pagina 17]
Un cuplu înţelept nu se va angaja în gesturi de afecţiune nepotrivite.