Conlocuitori într-o „ţară“ restabilită

„Voi vă veţi numi preoţi ai DOMNULUI şi veţi fi numiţi slujitori [miniştri, NW] ai Dumnezeului nostru.“ — ISAIA 61:6.

 1, 2. a) Care era situaţia prozeliţilor în Israel? b) Ce atitudine au manifestat membrii ‘marii mulţimi’ în timpurile moderne?

CÂND s-a comportat fidel, Israelul antic a slujit în arena mondială ca martor spre gloria lui Iehova (Isaia 41:8, 9; 43:10). Mulţi străini au reacţionat pozitiv şi au venit să i se închine lui Iehova în unitate cu poporul Său ales. De fapt, ei le-au spus israeliţilor ceea ce Rut i-a spus lui Naomi: „Poporul tău va fi poporul meu şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu“ (Rut 1:16). Ei se supuneau prevederilor legământului Legii, iar bărbaţii se circumcideau (Exodul 12:43–48). Unele femei s-au căsătorit cu israeliţi. Rahav din Ierihon şi Rut, moabita, au devenit ascendentele lui Isus Cristos (Matei 1:5). Aceşti prozeliţi făceau parte din congregaţia Israelului. — Deuteronomul 23:7, 8.

² Asemenea prozeliţilor din Israel, membrii ‘marii mulţimi’ de azi le-au spus celor din rămăşiţa unsă: „Vrem să mergem cu voi; căci am auzit că Dumnezeu este cu voi!“ (Apocalipsa 7:9; Zaharia 8:23). Ei recunosc că aceşti creştini unşi sunt „sclavul fidel şi prevăzător“ (NW) al lui Iehova şi colaborează strâns cu ei, astfel că cei unşi şi „alte oi“ sunt „o singură turmă, un singur Păstor“ (Matei 24:45–47; Ioan 10:16). Dar ce se va întâmpla cu membrii marii mulţimi când toţi fraţii lor unşi îşi vor primi răsplata cerească? Ei nu trebuie să se teamă, deoarece, pe parcursul acestor ‘zile din urmă’, Iehova a făcut pregătiri în vederea acelui moment. — 2 Timotei 3:1.

O „ţară“ spirituală

 3. Ce sunt ‘cerurile noi’ profeţite de Petru, şi când au fost ele instaurate?

³ Guvernul ceresc din care vor face parte cei 144 000 de creştini unşi a fost profeţit de apostolul Petru, care a spus: „Noi, potrivit făgăduinţei Lui, aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou, în care locuieşte dreptatea“ (2 Petru 3:13). Aceste „ceruri noi“ au fost instaurate în 1914, când Cristos a fost întronat Rege în Regatul ceresc. Dar ce se poate spune despre ‘pământul nou’?

 4. a) Ce eveniment neaşteptat a avut loc în 1919? b) Care era ‘naţiunea născută dintr-o dată’, şi care era ‘ţara produsă cu dureri de naştere’?

⁴ În 1919, Iehova a eliberat rămăşiţa unsă care era captivă în Babilonul cel Mare (Apocalipsa 18:4). Pentru conducătorii creştinătăţii, acesta a fost un eveniment senzaţional cu totul neaşteptat. Referitor la el, Biblia spune: „Cine a auzit vreodată aşa ceva? Cine a văzut vreodată aşa ceva? Se poate naşte oare o ţară [produce o ţară cu dureri de naştere, NW] într-o zi? Se naşte un popor [o naţiune, NW] dintr-o dată?“ (Isaia 66:8). Când congregaţia celor unşi a apărut brusc în faţa naţiunilor ca popor eliberat, ea a fost, într-adevăr, o naţiune ‘născută dintr-o dată’. Dar care era ‘ţara’? Într-un anumit sens, aceasta era echivalentul spiritual al ţării Israelului antic. Ea era domeniul de activitate acordat ‘naţiunii’ (NW) nou-născute, adică un loc în care profeţiile referitoare la Paradis, menţionate în cartea lui Isaia, cunosc o împlinire spirituală, modernă (Isaia 32:16–20; 35:1–7; compară cu Evrei 12:12–14). Un creştin este în această „ţară“, indiferent de locul în care se găseşte el din punct de vedere geografic.

 5. Ce nucleu a venit în existenţă în 1919? Explicaţi.

⁵ Dar ce legătură are aceasta cu ‘pământul nou’ profeţit de Petru? Această „naţiune“ (NW) nouă, care s-a născut în 1919 într-o „ţară“ restaurată, urma să devină o organizaţie mondială alcătuită din persoane — atât din cei unşi, cât şi din „alte oi“ — care îl laudă pe Iehova. Această organizaţie va supravieţui Armaghedonului şi va intra în lumea nouă a lui Dumnezeu. Prin urmare, această naţiune ar putea fi considerată drept nucleul societăţii umane drepte, pământul nou, care va rămâne după ce lumea lui Satan va fi distrusă.a Până la mijlocul anilor ’30, cei unşi au fost strânşi ca grup în ţara restaurată. De atunci s-a pus accentul pe strângerea marii mulţimi de alte oi, care numără în prezent aproape cinci milioane (Apocalipsa 14:15, 16). Este oare ‘ţara’ suprapopulată? Nu, deoarece hotarele ei pot fi extinse în funcţie de necesităţi (Isaia 26:15). Este, într-adevăr, impresionant să vezi cum creşte populaţia pe măsură ce rămăşiţa unsă umple ‘ţara’ cu ‘roade’ — hrană spirituală energizantă, sănătoasă (Isaia 27:6). Dar care este situaţia acestor alte oi în ‘ţara’ restaurată a poporului lui Dumnezeu?

Străinii sunt activi în „ţară“

 6. În ce fel sunt străinii activi în ‘ţara’ poporului lui Dumnezeu?

⁶ Aşa cum prozeliţii din ţara Israelului s-au supus Legii mozaice, membrii marii mulţimi de azi, care se află în ‘ţara’ restaurată, ascultă de poruncile lui Iehova. Instruiţi de fraţii lor unşi, ei se abţin de la orice formă a închinării false şi respectă caracterul sacru al sângelui (Faptele 15:19, 20; Galateni 5:19, 20; Coloseni 3:5). Ei îl iubesc pe Iehova cu toată inima lor, cu toată mintea lor, cu tot sufletul lor şi cu toată puterea lor, iar pe aproapele lor ca pe ei înşişi (Matei 22:37; Iacov 2:8). În Israelul antic, prozeliţii au ajutat la construirea templului lui Solomon şi au sprijinit restabilirea închinării adevărate (1 Cronici 22:2; 2 Cronici 15:8–14; 30:25). Azi membrii marii mulţimi participă şi ei la lucrări de construcţii. De exemplu, ei ajută la formarea congregaţiilor şi a circumscripţiilor, ca să nu mai vorbim de construirea unor edificii materiale, cum ar fi Sălile Regatului, Sălile de Adunări şi clădirile pentru filiale.

 7. Ce s-a întâmplat în Ierusalim după întoarcerea din exil, când nu erau suficienţi leviţi care să efectueze serviciile la templu?

⁷ Când s-au întors din exilul babilonian în 537 î.e.n., israeliţii au început să organizeze serviciul pe locul unde fusese templul. Însă leviţii care s-au întors nu erau prea mulţi. De aceea netinimilor — rezidenţi străini circumcişi care înainte îi ajutaseră pe leviţi — li s-au dat privilegii suplimentare în ce priveşte serviciul la templu. Totuşi, ei nu aveau drepturi egale cu preoţii aaronici unşi.b — Ezra 7:24; 8:15–20; Neemia 3:22–26.

 8, 9. Cum participă alte oi din ce în ce mai mult la serviciul sacru în ultimele zile?

⁸ Creştinii unşi din prezent au urmat acest model. Pe măsură ce „timpul sfârşitului“ înaintează, numărul celor care au mai rămas dintre cei unşi scade tot mai mult în ‘ţara’ poporului lui Dumnezeu (Daniel 12:9; Apocalipsa 12:17). Având în vedere acest lucru, marea mulţime efectuează acum cea mai mare parte a ‘serviciului sacru’ (Apocalipsa 7:15, NW). Supunându-se conducerii fraţilor lor unşi, ei ‘îi aduc lui Dumnezeu o jertfă de laudă, adică rodul buzelor care mărturisesc Numele Lui’. Ei ‘nu dau uitării binefacerea şi dărnicia’, ştiind că „lui Dumnezeu jertfe ca acestea Îi plac“. — Evrei 13:15, 16.

⁹ În plus, dat fiind faptul că numărul celor din marea mulţime creşte cu sutele de mii în fiecare an, există o nevoie tot mai mare de supraveghetori. Cândva nevoia acesta era satisfăcută în exclusivitate de creştinii unşi. Acum, prin forţa împrejurărilor, sarcina de supraveghere atât în congregaţii, cât şi în circumscripţii, districte şi filiale a fost încredinţată în cea mai mare parte altor oi. În 1992, unora dintre alte oi li s-a acordat privilegiul de a asista la întrunirile comitetelor Corpului de Guvernare şi de a servi ca asistenţi fără drept de vot. Cu toate acestea, ele rămân loiale colaboratorilor lor, creştinilor unşi, considerând un privilegiu faptul că îl sprijină pe sclavul fidel şi prevăzător al lui Iehova. — Matei 25:34–40.

„Ca un şeic“

10, 11. Urmând exemplul unor filisteni, cum şi-au schimbat atitudinea unii dintre foştii duşmani ai poporului lui Dumnezeu? Care a fost rezultatul?

¹⁰ Modul în care sclavul fidel şi prevăzător foloseşte alte oi în poziţii de răspundere a fost profeţit în Zaharia 9:6, 7. Iată ce citim aici: „Voi frânge mândria filistenilor [filisteanului, NW]. Îi voi scoate sângele din gură şi urâciunile idoleşti dintre dinţi, ca să fie şi el o rămăşiţă pentru Dumnezeul nostru şi să fie ca o căpetenie [un şeic, NW] din Iuda, şi Ecronul ca iebusiţii [iebusitul, NW]“.c Filistenii erau duşmani înverşunaţi ai poporului lui Dumnezeu, la fel cum este şi lumea de azi a lui Satan (1 Ioan 5:19). Şi aşa cum filistenii au fost distruşi în cele din urmă ca popor, tot aşa această lume, împreună cu elementele ei religioase, politice şi comerciale, va cunoaşte în curând mânia distrugătoare a lui Iehova. — Apocalipsa 18:21; 19:19–21.

¹¹ Însă, conform cuvintelor lui Zaharia, unii filisteni şi-au schimbat atitudinea, ceea ce a prefigurat faptul că unii dintre oamenii lumii de azi nu vor rămâne duşmani ai lui Iehova. Ei nu vor mai practica idolatria religioasă cu ritualurile ei detestabile şi jertfele ei dezgustătoare, ci vor deveni curaţi în ochii lui Iehova. În timpul nostru, aceşti „filisteni“ care s-au corectat se găsesc în marea mulţime.

12. Cum a ajuns „Ecronul“ la fel „ca iebusitul“ în timpurile moderne?

¹² Potrivit profeţiei, Ecronul, principalul oraş filistean, va ajunge „ca iebusitul“ (NW). Şi iebusiţii erau odinioară duşmani ai Israelului. Ierusalimul s-a aflat în mâinile lor până când a fost cucerit de David. Cu toate acestea, unii dintre cei care au supravieţuit războaielor cu Israelul au devenit, evident, prozeliţi. Ei au slujit ca sclavi în ţara lui Israel şi au avut chiar privilegiul de a lucra la construirea templului (2 Samuel 5:4–9; 2 Cronici 8:1–18). Azi „ecroniţii“ care adoptă închinarea la Iehova au şi ei privilegii de serviciu în ‘ţara’ aflată sub supravegherea sclavului fidel şi prevăzător.

13. Ce erau şeicii în antichitate?

¹³ Zaharia spune că filisteanul va fi ca un şeic în Iuda. Când este tradus prin „şeic“, cuvântul ebraic ’allúph înseamnă „conducător a o mie“ („chiliarh“). Aceasta era o poziţie foarte înaltă. Se pare că vechea naţiune Edom avea numai 13 şeici (Geneza 36:15–19). Cuvântul „şeic“ este rareori menţionat când se vorbeşte despre Israel, dar expresia „căpetenie a o mie“ apare frecvent. Când i-a convocat pe reprezentanţii naţiunii Israel, Moise a apelat la „căpeteniile miilor lui Israel“.d Aceştia erau în număr de 12, subordonaţi, evident, numai lui Moise (Numeri 1:4–16). În mod asemănător, în cadrul armatei, căpeteniile miilor erau supuşi numai generalului sau regelui. — 2 Samuel 18:1, 2; 2 Cronici 25:5.

14. Cum a ajuns ‘filisteanul’ ca un şeic în timpul actual?

¹⁴ Zaharia nu a profeţit că filisteanul penitent va fi în realitate un şeic în Israel. Lucrul acesta nu ar fi potrivit, deoarece el nu era un israelit din naştere. Totuşi, el avea să fie ca un şeic, ocupând o poziţie de autoritate asemănătoare cu aceea a unui şeic. Şi chiar aşa a fost. În timp ce rămăşiţa creştinilor unşi scade la număr, iar mulţi dintre cei care sunt încă în viaţă au puteri limitate din cauza vârstei, alte oi bine pregătite ajută acolo unde este nevoie. Ele nu vor să-i înlocuiască pe fraţii lor unşi, dar, în funcţie de necesităţi, sclavul fidel şi prevăzător le conferă autoritate în „ţară“, pentru ca organizaţia lui Dumnezeu să poată progresa în mod organizat. Acest proces progresiv este menţionat şi într-o altă profeţie.

Preoţi şi agricultori

15. a) Conform împlinirii profeţiei din Isaia 61:5, 6, cine sunt ‘preoţii lui Iehova’, şi când vor sluji ei în această calitate în sensul deplin al cuvântului? b) Cine sunt „străinii“ care efectuează munca agricolă a Israelului, şi ce implică în sens spiritual această muncă?

¹⁵ În Isaia 61:5, 6 citim următoarele: „Străinii vor sta şi vă vor paşte turmele şi fiii străinului vor fi plugarii [agricultorii, NW] şi lucrătorii voştri în vie. Dar voi vă veţi numi preoţi ai DOMNULUI [ai lui Iehova, NW] şi veţi fi numiţi slujitori [miniştri, NW] ai Dumnezeului nostru, veţi mânca bogăţiile popoarelor şi veţi intra în slava lor“. Azi ‘preoţii lui Iehova’ (NW) sunt creştinii unşi. În sensul deplin al cuvântului, ei vor sluji ca „preoţi ai lui Iehova . . . , miniştri ai Dumnezeului nostru“ (NW) în Regatul ceresc (Apocalipsa 4:9–11). Cine sunt „străinii“ care răspund de munca agricolă? Aceştia sunt alte oi, care locuiesc în ‘ţara’ Israelului lui Dumnezeu. Ce reprezintă păstoritul, agricultura şi vieritul care le sunt încredinţate acestora? În sens spiritual, aceste sarcini sunt importante deoarece se referă la ajutorul dat la hrănirea şi secerişul oamenilor. — Isaia 5:7; Matei 9:37, 38; 1 Corinteni 3:9; 1 Petru 5:2.

16. Cine va efectua în cele din urmă toată munca în ‘ţara’ poporului lui Dumnezeu?

¹⁶ În prezent mai sunt pe pământ numai un număr mic de israeliţi spirituali care participă la păstoritul, agricultura şi vieritul de natură spirituală. Când întreaga congregaţia unsă se va uni în final cu Cristos, toată această muncă va fi lăsată pe seama altor oi. Chiar şi lucrarea de supraveghere a ‘ţării’ va fi atunci în mâna membrilor calificaţi ai clasei „alte oi“, care, în cartea lui Ezechiel, sunt consideraţi drept clasă a căpeteniilor. — Ezechiel, capitolele 45 şi 46.e

‘Ţara’ perseverează

17. Ce pregătiri a făcut Iehova de-a lungul ultimelor zile?

¹⁷ De fapt, marea mulţime nu are de ce să se teamă! Iehova a făcut ample pregătiri în folosul ei. O lucrare deosebit de importantă care se desfăşoară pe pământ pe parcursul ultimelor zile este strângerea şi sigilarea celor unşi (Apocalipsa 7:3). Dar, în timp ce se îngrijeşte de aceasta, Iehova le aduce pe alte oi în unitate cu cei unşi într-o ţară spirituală restaurată. Acolo, ele sunt hrănite spiritualiceşte şi instruite cu privire la viaţa de creştin. În plus, alte oi primesc o instruire temeinică în serviciul sacru, inclusiv în ce priveşte supravegherea. Pentru aceasta ele îi sunt profund recunoscătoare lui Iehova şi fraţilor lor unşi.

18. Pe parcursul căror evenimente vor rămâne loiale alte oi în ‘ţara’ Israelului spiritual?

¹⁸ Când Gog din Magog va lansa atacul final împotriva poporului lui Dumnezeu, alte oi şi rămăşiţa unsă îşi vor păstra integritatea ‘în ţara cu sate fără ziduri’. Alte oi vor fi încă în această „ţară“ când vor supravieţui distrugerii naţiunilor şi vor intra în lumea nouă a lui Dumnezeu (Ezechiel 38:11; 39:12, 13; Daniel 12:1; Apocalipsa 7:9, 14). Rămânând fidele, ele nu vor trebui să părăsească niciodată acest loc sublim. — Isaia 11:9.

19, 20. a) De ce supraveghere superioară vor avea parte în lumea nouă locuitorii ‘ţării’? b) Ce anume aşteptăm cu nerăbdare?

¹⁹ Israelul antic a fost guvernat de regi umani şi a beneficiat de serviciul preoţilor levitici. În lumea nouă, creştinii vor avea parte de o supraveghere mult superioară: sub Iehova Dumnezeu, ei se vor supune Marelui Preot şi Regelui Isus Cristos, precum şi celor 144 000 de preoţi şi regi asociaţi, dintre care pe unii i-au cunoscut înainte pe pământ ca surori şi fraţi creştini ai lor (Apocalipsa 21:1). Locuitorii fideli ai ţării spirituale vor trăi pe un pământ restabilit la starea de paradis fizic şi îşi vor găsi desfătarea în binecuvântările care vor fi canalizate spre ei prin intermediul Noului Ierusalim pentru vindecarea lor. — Isaia 32:1; Apocalipsa 21:2; 22:1, 2.

²⁰ În timp ce grandiosul car ceresc al lui Iehova înaintează invincibil spre realizarea scopurilor sale, noi suntem nerăbdători să ne îndeplinim sarcinile repartizate (Ezechiel 1:1–28). Când, în cele din urmă, aceste scopuri se vor realiza, să ne gândim cu câtă bucurie va fi celebrată sfinţirea triumfătoare a lui Iehova! Puternicul imn consemnat în Apocalipsa 5:13 va fi cântat atunci de întreaga creaţie: „A Celui care stă pe scaunul de domnie şi a Mielului să fie binecuvântare, cinste, slavă şi stăpânire în vecii vecilor!“ Oriunde va fi locul nostru — fie în cer, fie pe pământ —, nu-i aşa că aşteptăm cu nerăbdare să fim acolo şi să ne unim glasurile în acest minunat cor de laudă?

[Note de subsol]

Ce veţi răspunde?

◻ Ce „ţară“ a fost restaurată în 1919, şi cum a fost ea umplută cu locuitori?

◻ În ce fel li s-au dat altor oi responsabilităţi mai mari în ‘ţara’ poporului restabilit al lui Dumnezeu?

◻ În ce sens sunt membrii marii mulţimi „ca iebusitul“ şi „ca un şeic în Iuda“?

◻ Cât timp vor rămâne în „ţară“ alte oi fidele?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 23]

Filisteanul modern va fi „ca un şeic în Iuda“.

[Legenda fotografiilor de la pagina 24]

Cei unşi şi alte oi slujesc laolaltă în ţara spirituală.