Ascultarea sfântă într-o familie divizată pe plan religios

„MĂ DOARE mult mai mult decât orice lovitură fizică. . . . Am sentimentul că sunt bătută măr şi totuşi nimeni nu vede acest lucru.“ „Îmi vine câteodată să renunţ la viaţă . . . sau să plec de-acasă şi să nu mă mai întorc.“ „Uneori e greu să gândeşti cum trebuie.“

Aceste cuvinte rostite sub impulsul sentimentelor denotă disperare şi singurătate. Ele provin de la victime ale abuzului verbal — acuzaţii, ameninţări, cuvinte umilitoare, tratamentul tăcerii — şi chiar ale abuzului fizic din partea partenerilor conjugali şi a membrilor familiei. Dar de ce sunt tratate atât de brutal? Pur şi simplu din cauza convingerilor lor religioase diferite. În astfel de împrejurări, faptul de a trăi într-o familie divizată pe plan religios face ca închinarea la Iehova să fie o adevărată încercare. Totuşi, mulţi creştini care sunt maltrataţi în felul acesta reuşesc să manifeste ascultare sfântă.

Din fericire, suferinţa şi stresul de acest fel nu se întâlnesc în toate familiile divizate din punct de vedere religios. Însă ele există. Corespunde această descriere şi căminului tău? Atunci poate îţi vine greu să-ţi păstrezi respectul faţă de partener sau faţă de părinţi. Dacă eşti o soţie în această situaţie sau un copil într-un astfel de mediu, cum poţi reuşi să manifeşti ascultare sfântă într-un cămin divizat pe plan religios? Ce sprijin îţi pot oferi alţii? Şi cum priveşte Dumnezeu întreaga problemă?

De ce este atât de greu să fii ascultător?

Egoismul şi ingratitudinea lumii se împletesc cu propriile tendinţe imperfecte, făcând ca ascultarea sfântă să devină o luptă constantă. Satan ştie acest lucru şi încearcă să te doboare. El se foloseşte deseori de membrii familiei care au puţină apreciere şi respect, sau chiar deloc, faţă de normele divine. Înaltele valori spirituale şi morale după care te ghidezi tu sunt adesea complet diferite de cele ale membrilor necredincioşi ai familiei tale. Aceasta înseamnă opinii contradictorii cu privire la conduită şi activităţi (1 Petru 4:4). Presiunea pe care o exercită ei ca să te abată de la normele creştine poate fi puternică, deoarece tu ai dat ascultare poruncii: „Nu luaţi deloc parte la lucrările neroditoare ale întunericului“ (Efeseni 5:11). În ochii lor, nimic din tot ce faci tu nu mai este bine. Conflictul se datorează doar religiei tale. O mamă, împovărată de îngrijirea copiilor bolnavi, i-a cerut ajutor soţului ei, dar a primit sarcasticul răspuns: „Dacă ai timp de religie înseamnă că nu ai nevoie de ajutor“. Astfel de remarci fac ca ascultarea să fie şi mai dificilă.

Apoi, există situaţii când nu eşti de acord în chestiuni care nu constituie o violare directă a Scripturilor. Totuşi, îţi dai seama că faci parte dintr-o familie şi că ai unele obligaţii în acest sens. „Mă întristez foarte mult când mă gândesc cum se poartă tata cu noi, deoarece îmi dau seama că el se simte singur“, spune Connie. „Trebuie să-mi amintesc deseori să nu mă simt jignită din cauza opoziţiei tatălui meu. Trebuie să-mi spun că există un motiv întemeiat pentru care el reacţionează ostil şi respinge poziţia noastră. Satan este conducătorul acestui sistem de lucruri.“ Susan, căsătorită cu un necredincios, se destăinuie: „La început aş fi vrut să ne separăm — dar nu am gândit mult timp aşa. Ştiam că Satan îl foloseşte ca să mă testeze“.

Eforturile lui Satan de a-ţi submina demnitatea pot să pară aproape de neînduplecat. S-ar putea să treacă zile fără să schimbi un cuvânt cu partenerul tău. Viaţa poate deveni foarte pustie. Această situaţie macină încrederea şi respectul de sine şi îţi pune la încercare ascultarea sfântă. Şi copiii simt epuizarea emoţională şi fizică. De exemplu, trei slujitori tineri ai lui Dumnezeu au asistat cu fidelitate la întrunirile creştine în ciuda obiecţiilor părinţilor lor. Unul dintre ei, actualmente ministru cu timp integral, a recunoscut: „Ne simţeam amorţiţi şi epuizaţi; nu puteam dormi; ne-a sfâşiat inimile“.

Ce aşteaptă Dumnezeu de la tine?

Ascultarea de Dumnezeu ocupă întotdeauna primul plan, iar ascultarea relativă faţă de soţul şi capul familiei trebuie să fie întotdeauna conform îndrumării lui Iehova (Faptele 5:29). S-ar putea ca acest lucru să fie dificil, însă este posibil. Continuă să cauţi ajutorul lui Dumnezeu. El doreşte să i te închini „în duh şi în adevăr“ şi să dai ascultare îndrumării sale, supunându-i-te (Ioan 4:24). Pe măsură ce dispoziţia corectă a inimii tale este consolidată de cunoştinţele dobândite din Cuvântul lui Dumnezeu, te vei simţi îndemnat să asculţi de bunăvoie. Deşi circumstanţele personale se pot schimba, Iehova sau Cuvântul său nu se schimbă (Maleahi 3:6; Iacov 1:17). Iehova i-a acordat bărbatului autoritatea de cap. Acest fapt rămâne valabil fie că el acceptă autoritatea lui Cristos, fie că nu o acceptă (1 Corinteni 11:3). Chiar dacă nu este uşor de suportat autoritatea unui soţ care te umileşte şi te maltratează în mod constant, discipolul Iacov spune că „înţelepciunea de sus este . . . uşor de înduplecat“ (Iacov 3:17). Pentru a recunoaşte fără nici o reţinere această autoritate şi pentru a o accepta este nevoie de spiritul lui Dumnezeu, în special de rodul iubirii. — Galateni 5:22, 23.

Atunci când iubeşti pe cineva este mai uşor să dai dovadă de ascultare sfântă faţă de autoritatea divin constituită. Efeseni 5:33 ne sfătuieşte: „Fiecare din voi să-şi iubească soţia ca pe sine şi soţia să se teamă de soţ“.

Să ne gândim la Isus. El a fost supus abuzului verbal şi fizic, însă niciodată nu a insultat pe nimeni. Reputaţia lui a rămas nepătată (1 Petru 2:22, 23). Pentru a suporta umiliri atât de mari, Isus a avut nevoie de foarte mult curaj şi de o iubire neclintită pentru Tatăl său, Iehova. Dar iubirea „rabdă toate“. — 1 Corinteni 13:4–8.

Pavel i-a amintit colaboratorului său Timotei şi el ne aminteşte şi nouă astăzi că „Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă“ (2 Timotei 1:7). Iubirea profundă faţă de Iehova şi faţă de Isus Cristos vă poate stimula să manifestaţi ascultare sfântă atunci când situaţia pare imposibil de suportat. Judecata sănătoasă vă va ajuta să păstraţi o optică echilibrată şi să vă concentraţi asupra relaţiei cu Iehova şi cu Isus Cristos. — Compară cu Filipeni 3:8–11.

Parteneri care reuşesc să manifeste ascultare sfântă

Uneori trebuie să aştepţi mult timp ca să vezi cum se va îngriji Iehova de problemele tale. Însă mâna lui nu este niciodată prea scurtă. „Fă întotdeauna ceea ce Iehova îţi dă dreptul şi privilegiul să faci — să i te închini lui la întruniri şi la adunări, să studiezi, să mergi în serviciu şi să te rogi“, recomandă o femeie care reuşeşte să manifeste ascultare sfântă. Iehova binecuvântează eforturile pe care le depui, nu numai realizările. În 2 Corinteni 4:17, apostolul Pavel a spus că ‘necazul este momentan, dar produce pentru noi o glorie care este veşnică’ (NW). Gândiţi-vă la aceasta. Va fi un factor stabilizator pentru voi. O soţie reflectează: „Viaţa mea de familie nu se îmbunătăţeşte şi uneori mă întreb dacă Iehova este mulţumit de mine. Însă un lucru pe care îl consider o dovadă a binecuvântării lui este faptul că eu supravieţuiesc acestor situaţii dificile mai bine decât soţul meu. Atunci când ştim că acţiunile noastre îi fac plăcere lui Iehova, merită să luptăm“.

Iehova promite că nu te va lăsa să treci prin situaţii care depăşesc puterile tale. Ai încredere în el. El ştie mai bine decât tine şi te cunoaşte mai bine decât te cunoşti tu însuţi (Romani 8:35–39; 11:33; 1 Corinteni 10:13). Rugăciunea către Iehova în împrejurări dificile este un ajutor. Roagă-te ca spiritul lui să te îndrume, mai ales atunci când nu ştii în ce direcţie să mergi sau cum să acţionezi într-o anumită situaţie (Proverbele 3:5; 1 Petru 3:12). Imploră-l în mod constant pentru răbdare, stăpânire de sine şi umilinţă, calităţi de care ai nevoie ca să accepţi autoritatea în viaţa ta. Psalmistul spunea: „DOMNUL este stânca mea, cetăţuia mea, salvatorul meu!“ (Psalmul 18:2). Cei care trăiesc în cămine dezbinate din punct de vedere religios pot fi întăriţi dacă îşi amintesc acest lucru.

Mai presus de toate, depune orice efort necesar pentru a-ţi face căsnicia fericită. Da, Isus a prevăzut că vestea bună va produce dezbinare. Roagă-te totuşi ca nici o neînţelegere să nu se datoreze atitudinii sau conduitei tale (Matei 10:35, 36). În vederea acestui obiectiv, colaborarea reduce problemele conjugale. Chiar dacă numai tu manifeşti această atitudine corespunzătoare, ea poate contribui mult la evitarea situaţiei în care fricţiunile ajung la punctul culminant. Răbdarea şi iubirea contează foarte mult. ‘Fii blând’ şi „plin de îngăduinţă răbdătoare“. — 2 Timotei 2:24.

Apostolul Pavel a devenit „orice pentru oameni de orice fel“ (1 Corinteni 9:22, NW). În mod similar, fără să-ţi neglijezi îndatoririle creştine, poate că uneori este necesar să-ţi adaptezi programul ca să petreci mai mult timp cu partenerul tău şi cu familia. Acordă-i cât mai mult timp posibil celui cu care ai ales să-ţi împarţi viaţa. Manifestă consideraţie creştină. Aceasta este o expresie de ascultare sfântă.

O soţie temătoare de Dumnezeu şi supusă, care este flexibilă şi înţelegătoare constată că nu-i este atât de greu să manifeste ascultare sfântă (Efeseni 5:22, 23). Cuvintele binevoitoare, ‘drese cu sare’ reduc frecvenţa eventualelor confruntări. — Coloseni 4:6; Proverbele 15:1.

Înţelepciunea divină te îndeamnă să rezolvi neînţelegerile imediat şi să restabileşti pacea printr-un cuvânt bun care zideşte, în loc să mergi la culcare ‘mânios’ (Efeseni 4:26, 29, 31). Aceasta pretinde umilinţă. Sprijineşte-te pe Iehova pentru putere. O soţie creştină a recunoscut în mod umil: „După rugăciuni fierbinţi am simţit că spiritul lui Iehova mi-a dat puterea să-mi întind braţele pentru a-l îmbrăţişa pe soţul meu“. Cuvântul lui Dumnezeu sfătuieşte: „Nu întoarceţi nimănui rău pentru rău. . . . Biruieşte răul prin bine“ (Romani 12:17–21). Acesta este un sfat înţelept şi calea ascultării sfinte.

Copii care manifestă ascultare sfântă

Sfatul lui Iehova cu privire la voi, copii din familii dezbinate pe plan religios, este: „Ascultaţi de părinţii voştri în toate, căci lucrul acesta este plăcut în Domnul“ (Coloseni 3:20). Să observăm că este adus în discuţie Domnul Isus Cristos. Prin urmare, ascultarea de părinţi nu este absolută. Într-un anumit sens, sfatul dat în Faptele 5:29, de a ‘asculta mai mult de Dumnezeu decât de oameni’, li se aplică şi tinerilor creştini. Se vor ivi ocazii când va trebui să decizi ce să faci pe baza a ceea ce ştii că este drept din punct de vedere scriptural. S-ar putea să ai parte de unele pedepse pentru că refuzi să participi la orice act de închinare falsă. Deşi aceasta este o perspectivă neplăcută, poţi găsi mângâiere şi chiar bucurie în faptul că suferi pentru că faci ceea ce este drept în ochii lui Dumnezeu. — 1 Petru 2:19, 20.

Deoarece gândurile tale sunt îndrumate de principiile Bibliei, poate că nu eşti de acord cu părinţii tăi în unele privinţe. Aceasta nu face din ei duşmanii tăi. Chiar dacă nu sunt slujitori dedicaţi ai lui Iehova, ei merită onoarea cuvenită (Efeseni 6:2). Solomon a spus: „Ascultă pe tatăl tău, din care te-ai născut, şi nu nesocoti pe mama ta“ (Proverbele 23:22). Încearcă să înţelegi cât de răniţi se simt ei pentru că tu urmezi o credinţă care lor li se pare ciudată. Comunică cu ei şi permite ca ‘blândeţea [rezonabilitatea, NW] ta să fie cunoscută de toţi’ (Filipeni 4:5). Împărtăşeşte-ţi sentimentele şi preocupările. Rămâi ferm de partea principiilor divine, dar, „dacă este cu putinţă, atât cât depinde de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii“ (Romani 12:18). Faptul că te supui autorităţii părinteşti în prezent îi arată lui Iehova că doreşti să fii în continuare un supus ascultător al Regatului.

Ce pot face alţii

Creştinii care trăiesc în familii dezbinate pe plan religios au nevoie de sprijinul şi înţelegerea colaboratorilor în închinare. Acest fapt reiese din cuvintele unuia dintre ei, care a spus: „Mă simt fără absolut nici o speranţă sau ajutor, deoarece nimeni nu poate face nimic şi nici eu nu pot face nimic pentru a schimba situaţia. Am încrederea că Iehova îşi va îndeplini voinţa în familia noastră, indiferent care ar fi aceasta“.

Asocierea cu fraţii şi surorile spirituale la întrunirile creştine este un refugiu. Aceeaşi persoană îşi descria viaţa ca fiind „ca două lumi diferite. Într-una trebuie să fiu, într-alta îmi place să fiu“. Iubirea manifestată de fraţi este cea care le permite acestor urgisiţi să suporte şi să slujească în orice împrejurare. Includeţi-i în rugăciunile voastre (Efeseni 1:16). Vorbiţi-le cu regularitate, folosind de fiecare dată cuvinte încurajatoare, pozitive şi consolatoare (1 Tesaloniceni 5:14). Când este practic şi potrivit, includeţi-i în activităţile voastre teocratice şi recreative.

Binecuvântări şi foloase ce decurg din ascultarea sfântă

Meditează zilnic la binecuvântările şi foloasele ce decurg din manifestarea ascultării sfinte într-un cămin dezbinat pe plan religios. Depune eforturi susţinute pentru a fi ascultător. „Să nu obosim“ (Galateni 6:9). „Este un lucru demn de laudă“ înaintea lui Dumnezeu dacă cineva suportă împrejurări nefavorabile şi nedreptăţi „pentru conştiinţa lui faţă de Dumnezeu“ (1 Petru 2:19, 20). Supune-te acolo unde nu este vorba de un compromis la adresa principiilor şi a legilor drepte ale lui Iehova. Aceasta denotă loialitate faţă de aranjamentul lui Iehova. Conduita ta plină de devoţiune ar putea chiar să ducă la salvarea vieţii partenerului, a copiilor sau a părinţilor tăi. — 1 Corinteni 7:16; 1 Petru 3:1.

În timp ce te străduieşti să corespunzi cerinţelor şi aşteptărilor unei familii divizate pe plan religios, nu uita cât de important este să-ţi menţii integritatea faţă de Iehova Dumnezeu şi faţă de Isus Cristos. Poţi ceda în multe privinţe, dar dacă renunţi la integritate înseamnă să renunţi la orice, inclusiv la viaţă. Apostolul Pavel a spus: „Dumnezeu . . . la sfârşitul acestor zile ne-a vorbit în persoana Fiului, pe care L-a pus moştenitor al tuturor lucrurilor şi prin care a făcut şi veacurile“. Recunoscând această „mântuire aşa de mare“ vei avea tăria să fii ascultător. — Evrei 1:1, 2; 2:3.

Ascultarea ta de neclintit şi fermitatea în susţinerea principiilor morale şi a valorilor adevărate sunt o protecţie sănătoasă pentru tine şi pentru partenerul tău necredincios. Fidelitatea sudează legăturile familiale. În Proverbele 31:11 se spune despre o soţie capabilă şi loială: „Inima bărbatului se încrede în ea“. Conduita ta castă şi respectul profund pot deschide ochii soţului tău necredincios. Aceasta l-ar putea determina să accepte adevărul lui Dumnezeu.

Ascultarea sfântă este într-adevăr preţioasă şi poate salva vieţi. Roagă-te să o manifeşti în viaţa de familie. Ea va aduce pace minţii tale şi laude lui Iehova.