Iehova acordă o plată „perfectă“

“Fie ca Iehova să răsplătească modul tău de procedare şi fie să ai o plată perfectă din partea lui Iehova, Dumnezeul lui Israel, sub ale cărui aripi ai venit să-ţi cauţi refugiul“ (Rut 2:12).

 1–3. (a) Ce putem învăţa din discuţia dintre Naomi şi Rut despre schimbul de idei dintr-o familie în care domneşte iubirea? (b) La ce surpriză duce ceea ce istoriseşte Rut lui Naomi despre succesul pe care l-a avut în acea zi la culesul de spice, şi a cui conducere se vede aici?

“Fie să ai parte de o plată perfectă de la Iehova, Dumnezeul lui Israel“, a spus Boaz cel în vîrstă către moabita Rut. El dorea din toată inima lucrul acesta pentru tînăra şi cinstita femeie care a căutat ocrotire sub aripile Dumnezeului lui Israel (Rut 2:12). S-a împlinit însă această dorinţă? Dacă da, cum? Vom vedea.

² Intr-o familie în care domneşte iubirea, membrii mai în vîrstă se interesează de ceea ce fac cei mai tineri. Toţi se bucură cînd pot sta de vorbă seara unii cu alţii despre ceea ce au făcut sau au trăit peste zi. Aşa era şi în modesta căsuţă din Betleem unde Naomi şi Rut discutau animate în orele de seară. O auzim pe Naomi spunînd:

³ „Unde ai cules astăzi spice şi pe unde ai lucrat?“ Marea cantitate de orz şi hrana pe care o adusese Rut acasă au determinat-o pe Naome să pună această întrebare. Evident, cineva a tratat-o pe moabită deosebit de bine. „Binecuvîntat să fie cel care te-a luat în seamă“, spune bătrîna femeie. Dar amîndouă se află acum în faţa unei îmbucurătoare surprize. „Numele bărbatului la care am lucrat azi este Boaz“, răspunde Rut. Foarte bine! Se vede aici, fără îndoială, mîna călăuzitoare a lui Dumnezeu. „Binecuvîntat să fie el de către Iehova care nu a renunţat la bunătatea sa iubitoare faţă de cei vii şi faţă de cei morţi“, exclamă Naomi. „Barbatul este rudă cu noi. El este unul dintre răscumpărătorii noştri“ (Rut 2:19, 20).

 4. Ce se înţelegea la poporul lui Israel printr-un „răscumpărător“?

⁴ Aceasta le dă un nou curaj celor două femei. Ele ştiu că un răscumpărător (evreieşte: go·’elʹ) este o rudă (un frate sau o altă rudă de sînge) care are dreptul de a elibera sau de a răscumpăra pe o rudă apropiată sau proprietatea ori moştenirea acesteia. De pildă, el poate cumpăra o bucată de teren care este proprietatea moştenită, înainte de a fi pusă în vînzare prin licitaţie şi astfel poate face ca ea să rămînă în familie. Iar acum să ne imaginăm: Rut ajunge printr-o întîmplare pe ogorul lui Boaz care este un răscumpărător, unul din membrii familiei lui Elimelec!

 5. Ce exemplu dă Rut în privinţa relaţiilor ei, în contrast cu fiica lui Iacob — Dina?

⁵ In afară de aceasta Boaz doreşte ca Rut să se ţină de oamenii lui pînă la terminarea întregului seceriş. Naomi este de acord. Ea spune: „Este mai bine, fiica mea, să pleci cu femeile sale tinere, pentru ca să nu-ţi fie incomod pe un alt ogor“. Astfel moabita va culege spice încă două pînă la trei luni pe ogorul lui Boaz, pînă cînd secerişul orzului şi al grîului va lua sfîrşit. In contrast cu Dina, fiica lui Iacob, care era în relaţie cu fete canaanite, şi prin aceasta a adus asupra ei însăşi şi asupra celor din jurul ei nefericire, durere şi mîhnire, Rut locuieşte pe mai departe la soacra ei şi este foarte atentă cu privire la societatea ei. Excelent exemplu! (Rut 2:22, 23; Gen. 34:1–31; 1 Cor. 15:33.)

UN MOD DE PROCEDARE CARE RELEVA SMERENIE

 6. Cum dovedeşte Naomi că ea are în vedere în mod dezinteresat binele lui Rut?

⁶ Săptămînile trec şi secerişul se termină curînd. Naomi o întreabă pe Rut: „Fiica mea, să nu îţi caut un loc de odihnă pentru ca să îţi meargă bine?“ (Rut 3:1). Bătrîna văduvă nu are în vedere în mod egoist să o păstreze pentru sine pe tînăra moabită, ci doreşte ca Rut să găsească odihna, mîngîierea, pacea inimii şi protecţia de care ar avea parte în căminul unui soţ iubitor şi bun. Dar Naomi este interesată şi de faptul ca numele bărbatului ei Elimelec să rămînă în Israel (Deut. 25:7). De aceea ea a imaginat un anumit plan, iar nora ei smerită se bucură să contribuie cu partea ei la realizarea lui. Ea se scaldă, se unge cu ulei, îşi pune mantia sau haina exterioară şi pleacă să-şi împlinească nobila ei misiune.

 7. Ce face Boaz după ce vîntură orzul?

⁷ Intre timp Boaz — un bărbat bogat dar care a şi lucrat din greu — a profitat de răcoarea serii pentru a vîntura orzul pe aria de treierat. Prin treierat, grăunţele de cereale sînt separate de spice, iar paiele sînt mărunţite. Prin vînturare ele se aruncă în aer cu o furcă mare sau cu o lopată pentru vînturat, şi aceasta împotriva vîntului. Vîntul suflă de o parte pleava, de alta paiele, iar grăunţele cad pe solul ariei de treierat. Aceasta a fost întotdeauna o ocazie de bucurie, iar masa de la terminarea lucrului este ceva bun. Boaz mănîncă şi bea, iar inima lui este „veselă“, dar nimic nu arată că el ar fi fost necumpătat (Ps. 104:15). Apoi el se culcă „la capătul cel mai îndepărtat al clăilor“ şi în curînd adoarme sub cerul presărat cu stele (Rut 3:1–7).

 8. Ce face Rut cu Boaz pe aria de treierat, şi a venit ea oare cu intenţii imorale?

⁸ Tăcerea nu este întreruptă de nici un zgomot. Dar apoi, cu paşi uşori, precauţi, se apropie cu teamă o făptură fantomatică. Este o femeie. Ea îi descoperă picioarele lui Boaz care dormea şi se culcă şi ea acolo. La miezul nopţii Boaz a început să tremure de frig, s-a aplecat înainte şi, spre surprinderea lui, a văzut culcată la picioarele sale (probabil de-a curmezişul) o femeie. Deoarece n-o cunoştea prin întuneric, a întrebat: „Cine eşti tu?“ şi a auzit apoi răspunsul ei: „Eu sînt Rut — sclava ta.“ Dar ea mai adaugă imediat şi cuvintele: „Intinde-ţi marginea hainei tale peste sclava ta, căci tu eşti un răscumpărător“ (Lev. 25:25). Desigur, Boaz este surprins, dar nu este neplăcut impresionat şi nici nu e indignat. De asemeni, moabita nu a venit cu o intenţie imorală. Prin această procedare simbolică şi prin cuvintele ei ea pur şi simplu a urmat smerită indicaţiile Naomei. Ea l-a făcut atent pe iudeul în vîrstă asupra îndatoririlor pe care le are ca răscumpărător şi rudă a lui Mahlon, soţul ei mort şi a lui Elimelec, tatăl acestuia. Naomi era convinsă că această acţiune se va sfîrşi cu succes, iar Rut avea, evident, încrederea că el o va trata cuviincios (Rut 3:4, 7–9). Dar cum va reacţiona el acum?

 9. (a) In ce fel a exprimat Rut bunătate iubitoare „în primul caz“ şi „în ultimul caz“, după cum a spus Boaz? (b) Care este motivul pentru care Rut este coracterizată drept „o femeie excelentă“ — bogăţia, coafura sau hainele costisitoare?

⁹ Boaz o binecuvîntează şi o laudă pe moabita smerită şi cu gîndire loială, cu cuvintele: „Binecuvîntată să fii tu de către Iehova, fiica mea. Tu ai exprimat bunătate iubitoare în acest ultim caz încă mai mult decît în primul caz, prin faptul că nu ai urmărit bărbaţi tineri, — fie săraci, fie bogaţi.“ In primul caz Rut a dovedit iubire loială faţă de Naomi, iar acum în loc să caute prietenia unui bărbat tînăr, apt pentru căsătorie, ea este gata să se căsătorească cu un bărbat mult mai în vîrstă, pentru a menţine numele lui Mahlon, soţul ei decedat şi al soacrei ei, văduva bătrînă a lui Elimelec. Dar cum gîndeşte Boaz despre aceasta? In mod liniştitor el spune: „Acum nu te teme, fiica mea. Voi face pentru tine tot ce ai spus, pentru că fiecare ins din poarta poporului meu ştie că tu eşti o femeie excelentă“. Rut nu a făcut caz de virtutea ei, şi categoric că nu bogăţia, coafura şi hainele costisitoare sînt motivul pentru care ea este admirată, ci frica ei de Dumnezeu, lucrările ei bune, spiritul ei blînd şi liniştit, iubirea ei loială şi hărnicia cît şi alte însuşiri bune i-au determinat pe oameni să vadă în ea „o femeie excelentă“. Care femeie temătoare de Dumnezeu nu şi-ar dori să se bucure de o reputaţie atît de bună? (Rut 3:10, 11; compară cu Prov. 31:28–31; 1 Tim. 2:9, 10; 1 Petru 3:3, 4.)

10. De ce nu devine Rut imediat soţia lui Boaz?

¹⁰ O va lua Boaz imediat de soţie pe Rut? Nu, pentru că există o rudenie mai apropiată a lui Elimelec şi Mahlon. „Dar dacă el nu are plăcere să te răscumpere, atunci te voi răscumpăra eu“, spune Boaz, şi mai adaugă jurămîntul: „Pe cît este de adevărat că Iehova există.“ El se va ocupa de această chestiune dimineaţă (Rut 3:13).

11. Ce-l determină pe Boaz să-i dea lui Rut sase măsuri de orz?

¹¹ Deoarece deja este tîrziu, Boaz îi cere lui Rut să rămînă pînă dimineaţa devreme. Nu se întîmplă nimic necuviincios. Ei se scoală în timp ce încă e întuneric, pentru a evita să apară zvonuri neplăcute şi neîntemeiate. Inainte ca moabita să plece, Boaz îi umple mantia cu încă şase măsuri de orz, probabil pentru a simboliza că aşa cum după şase zile lucrătoare urmează o zi de odihnă, pentru ea stă în faţă acum ziua de odihnă, căci el se va îngriji ca ea să găsească un „loc de odihnă“, un cămin şi un soţ (Rut 1:9; 3:1). Generosul Boaz nu vrea ca Rut să se întoarcă la soacra ei cu mîinile goale.

12. De ce întreabă Naomi: „Cine eşti tu, fiica mea?“?

¹² In cele din urmă moabita se întoarce acasă şi Naomi strigă: „Cine eşti tu, fiica mea?“ Poate ea nu recunoaşte din cauza întunericului, cine cere intrare. După ce Naomi a aflat ce s-a întîmplat în noaptea trecută, ea e convinsă că Boaz îşi va ţine cuvîntul şi va acţiona repede. „Stai liniştită, fiica mea, pînă vei şti cum se vor sfîrşi lucrurile“, îi spune ea lui Rut, iar apoi, ca o femeie perspicace, care are înţelegere pentru natura umană, mai adaugă: „Căci bărbatul nu va avea linişte pînă nu va definitiva chiar astăzi chestiunea“ (Rut 3:12–18).

13. De ce este bine pentru noi să medităm asupra credinţei lui Naomi şi Rut?

¹³ Pe cînd aceste două văduve sărace aşteaptă în căminul lor modest momentul oportun, ar fi bine să medităm puţin asupra credinţei lor. Avem noi personal încredere în fraţii noştri de credinţă aşa ca Naomi? Sîntem noi gata, aşa ca Rut, să ne bizuim în timpuri critice pe Iehova cu conştiinţa că dispoziţiile şi îngrijirile sale sînt cele mai bune? (Ps. 37:3–5; 138:8.) Să ne gîndim la Rut! Ea nu ştie nici măcar cine este rudenia căreia în această chestiune îi revine cel dintîi dreptul; ea nu îi cunoaşte temperamentul şi totuşi este gata să împlinească legea lui Iehova cu privire la căsătoria între cumnaţi. Ea trebuie să fie convinsă că Dumnezeu va întoarce spre bine toate lucrurile. Avem şi noi personal aceeaşi încredere că Iehova „face ca toate lucrările sale să-şi dea concursul spre binele celor ce-l iubesc pe Dumnezeu“? (Rom. 8:28; 1 Petru 5:6, 7.)

BOAZ ACTIONEAZA ENERGIC

14, 15. (a) Cine este răscumpărătorul care este rudă mai apropiată cu Elimelec decît Boaz? (b) Ce trebuie să facă Naomi probabil din pricina sărăciei ei li de aceea ce obligaţie are ruda mai apropiată sau Boaz?

¹⁴ Lumina unei noi zile se revarsă peste Betleem. Străzile se însufleţesc din ce în ce; neguţătorii îşi expun mărfurile; în piaţa publică din faţa porţii oraşului oamenii stau de vorbă în grupuri mici, iar agricultorii se duc la lucru pe ogoarele din jurul oraşului. In faţa porţii se află Boaz. El se uită cu o privire cercetătoare la trecători. Deodată, strigă: „Hei, cutare, apropie-te, stai aici“ (Rut 4:1). Acest bărbat care nu este amintit cu numele nu este altul decît răscumpărătorul care-i este rudenie mai apropiată lui Elimelec decît Boaz. El ar putea fi un frate bun al decedatului Elimelec.

¹⁵ La poarta oraşului în mod obişnuit se încheie afaceri, iar bătrînii ţin judecăţi. Deoarece Boaz are în vedere să le apere pe ambele femei, Naomi şi Rut, cu privire la răscumpărare şi căsătoria între cumnaţi, el cheamă zece dintre bătrînii din Betleem ca să vină la poartă (Deut. 16:18; 22:15; 25:7, 8). Apoi Boaz spune către răscumpărătorul înrudit mai aproape: „Naomi . . . trebuie să pună în vînzare bucata de pămînt care a aparţinut fratelui nostru (sau rudei) Elimelec“ — probabil pentru că ea a devenit atît de săracă (Rut 4:3). Dacă un israelit sărăcit trebuia să vîndă pămîntul familiei sale, răscumpărătorul avea dreptul să-l răscumpere prin faptul că plătea un preţ care se calcula după numărul anilor rămaşi pînă la anul jubiliar, căci în anul jubiliar o astfel de proprietate moştenită se restituia posesorului iniţial (Lev. 25:23–28). In loc de a încerca să treacă peste rudenia mai apropiată şi să cumpere în secret pămîntul, lealul Boaz expune faptele în public, cu toată onestitatea. Dacă rudenia mai apropiată vrea să cumpere terenul, bine; în caz contrar, îl cumpără Boaz.

16, 17. Ce mai trebuie să facă rudenia nenumită, dacă vrea să cumpere ogorul Noamie? Cum reacţionează el la aceasta?

¹⁶ „Il voi răscumpăra“ — spune rudenia mai apropiată. După cît se pare, el se bucură să primească pămîntul şi astfel să-şi mărească proprietatea sa funciară. Dar lui îi stă în faţă încă o surpriză, căci Boaz continuă cu cuvintele: „In ziua în care cumperi pămîntul din mîna Naomei, îl vei cumpăra şi din mîna lui Rut, moabita, soţia celui decedat (Mahlon, fiul lui Elimelec) pentru a ridica numele celui mort în moştenirea sa“ (Rut 4:4, 5). Dacă această rudenie dorea să aibă pămîntul, el trebuia de asemenea să se şi căsătorească cu Rut şi să dea naştere unui urmaş pentru rudenia sa, un fiu care să muştenească această bucată de pămînt.

¹⁷ Natural, aceasta este cu totul altceva. „Nu pot să mi-l răscumpăr“, spune rudenia nenumită, „pentru ca să nu-mi deranjez propria mea moştenire. Răscumpără-l tu cu dreptul meu de răscumpărare, cacă eu nu-l pot răscumpăra.“ Cum s-ar „deranja propria sa moştenire“, el nu ne spune. Dar el ar trebui să plătească bani pentru pămînt şi prin aceasta s-ar micşora averea sa. De asemenea, pămîntul l-ar primi apoi fiul lui Rut, nu vreunul din fiii săi. Aceasta nu este chiar nimic pentru egoistul cutare. De aceea el îi spune lui Boaz: „Răscumpără-l pentru tine.“

18, 19. Prin ce faptă renunţă această rudenie mai apropiată la dreptul său de răscumpărător in acest caz şi de aceea ce face Boaz?

¹⁸ Pe urmă rudenia nenumită procedează conform obiceiului care există în Israel „cu privire la dreptul de răscumpărare şi cu privire la schimb.“ El îşi scoate una din sandale şi o dă lui Boaz. Prin aceasta el renunţă în faţa martorilor la dreptul său de răscumpărare în această chestiune. Fără îndoială că motivul pentru care el nu este numit cu numele, este modul său de procedare egoist. Acum Boaz este răscumpărătorul legal (Rut 4:7, 8; Deut. 25:7–10).

¹⁹ Fără ezitare Boaz cumpără de la Naomi tot ce aparţinea lui Elimelec şi fiilor lui — Chilion şi Mahlon. El o cumpără de acemenea şi pe Rut „ca soţie, pentru a ridica numele celui decedat (Mahlon) în moştenirea sa“, astfel ca „numele celui mort să nu fie tăiat din sirul fraţilor săi şi din poarta localităţii lui.“ Da, poporul şi bătrînii care se vor aduna în viitor la poarta Betleemului îşi vor aminti de numele lui Mahlon şi de aceea şi de numele tatălui său Elimelec. „Voi sînteţi astăzi martori“ spune Boaz . . . Drept confirmare, tot poporul şi bătrînii exclamă: „Sîntem martori!“ (Rut 4:9–11.)

IEHOVA II OFERA LUI RUT O „PLATA PERFECTA“

20. Ce trebuie să-i ofere Iehova femeii care vine în casa lui Boaz, conform dorinţei martorilor, şi cui îi dau ei cinste pentru fiul în perspectivă al lui Rut?

²⁰ Este emoţionant să-i mai auzi pe aceşti martori spunînd şi cuvintele: „Să facă Iehova ca femeia ce vine în casa ta să fie ca Rahela şi ca Lea care au zidit casa lui Israel (căci ele au avut mulţi urmaşi); iar tu să-ţi dovedeşti demnitatea în Efrata şi să-ţi faci un nume remarcabil în Betleem. Iar casa ta să ajungă asemenea casei (foarte numeroase) a lui Pereţ pe care Tamar i l-a născut lui Iuda, din urmaşii pe care ţi-i va da Iehova din această tînără femeie“ (Rut 4:11, 12). Da, aceşti martori dau încă şi acum onoare lui Iehova pentru prezisul fiu al lui Rut, al loialei moabite.

21, 22. De ce spun vecinele: „I s-a născut un fiu Naomei“?

²¹ Astfel, Boaz o ia pe Rut de soţie şi are relaţii cu ea. Iehova permite ca ea să rămînă însărcinată şi naşte un fiu. Ce bucurie! Femeile din Betleem îi spun Naomei, fericitei bunici: „Binecuvîntat să fie Iehova care nu te-a lipsit astăzi de un răscumpărător, pentru ca numele lui să fie făcut cunoscut în Israel. Iar el a devenit un restaurator al sufletului tău şi un întreţinător al bătrîneţei tale, căci l-a născut nora ta care te iubeşte cu adevărat şi care este mai bună pentru tine decît sapte fii“ (Rut 4:13–16).

²² „Un fiu s-a născut Naomei“, spun vecinele. Ele îl consideră pe copil drept fiul lui Elimelec şi al văduvei lui. Si de ce nu? Rut a devenit soţia lui Boaz în interesul bătrînei Naomi şi astfel a corespuns legii cu privire la căsătoria între cumnaţi. Boaz şi Rut au făcut un serviciu pentru Iehova şi este de remarcat că vecinele îl numesc pe copilul nou născut Obed care înseamnă „serv“ sau „servitor“. Micuţul este moştenitorul legal al casei iudaice a lui Elimelec (Rut 4:17).

23. In ce fel are parte Rut prin Boaz de binecuvîntarea pe care î-o dorise el?

²³ Au trecut cîteva luni de cînd Boaz i-a zis lui Rut: „Iehova să răsplătească felul tău de comportare şi să ai o plată perfectă de la Iehova, Dumnezeul lui Israel“ (Rut 2:12). Prin faptul că Boaz a devenit acum tatăl lui Obed, tînăra moabită a primit binecuvîntarea pe care i-o dorise el. Intr-o zi Obed — un urmaş al lui Iuda prin Pereţ, Heţron, Ram, Aminadab, Nahşon, Salmon, Boaz — va avea un fiu pe nume Isai, care va deveni tatăl lui David, al celui de al doilea rege al lui Israel (Rut 4:18–22).

24. (a) In ce privinţă permite această dramatică relatare să se recunoască mîna călăuzitoare a lui Iehova? (b) In ce a constat prin urmare „plata perfectă“ pe care i-a acordat-o Iehova lui Rut?

²⁴ Această dramatică relatare arată că Dumnezeu a ales anumite persoane pentru a menţine cea mai importantă linie genealogică umană, linia care conduce la Isus Cristos, Mesia. Israelitele care erau căsătorite cu bărbaţi din seminţia lui Iuda au avut perspectiva de a-şi aduce contrebuţia la continuarea liniei genealogice pămînteşti a lui Mesia (Gen. 49:10). Dar faptul că a primit acest privilegiu o moabită corespunde principiului că ‘nu depinde nici de cel care doreşte nici de cel care aleargă, ci de Dumnezeu care este îndurător’ (Rom. 9:16). Rut şi l-a ales pe Iehova ca Dumnezeu al ei, şi în marea sa îndurare el i-a acordat acestei femei smerite „o plată perfectă“, permiţînd ca ea să devină un membru al liniei genealogice a lui Mesia (Mat. 1:3–6, 16; Luca 3:23, 31–33).

25. Ce efect ar trebui să aibă asupra noastră o examinare a acestei ‘răsplăţi perfecte’ pe care i-a acordat-o Dumnezeu lui Rut?

²⁵ „Plata perfectă“ pe care i-a acordat-o Iehova loialei Rut ar trebui să-i determine pe oamenii raţionali să se apropie de Dumnezeu cu o nezdruncinată credinţă şi încredere că el există şi că el „devine un răsplătitor al celor ce-l caută cu seriozitate“ (Evr. 11:6). Da, cartea lui Rut îl prezintă pe Iehova ca un Dumnezeu al iubirii, ca pe un Dumnezeu care le poartă de grijă celor devotaţi lui. Ea dovedeşte în continuare că proiectele lui Dumnezeu nu pot fi zădărnicite. De aceea ar trebui să avem şi noi exact aceeaşi atitudine ca şi David care a spus: „Vom jubila din pricina salvării tale şi ne vom ridica flamurile în numele Dumnezeului nostru. Iehova să împlinească toate cererile tale. Acum ştiu că Iehova îl salvează cu siguranţă pe unsul său. El îi răspunde din cerurile sale sfinte cu faptele salvatoare, de putere, ale dreptei lui“ (Ps. 20:5, 6).

[Legenda ilustraţiei de la pagina 21]

“Cine eşti tu“, întreabă Boaz. „Sînt Rut, sclava ta.“