Cartea biblică numărul 12 — 2 Regi

Scriitorul: Ieremia

Locurile scrierii: Ierusalim şi Egipt

Data încheierii scrierii: 580 î.e.n.

Perioada la care se referă: aprox. 920–580 î.e.n.

 1. Ce relatări istorice sunt consemnate în A doua carte a regilor, şi ce anume s-a dovedit adevărat?

A DOUA carte a regilor prezintă în continuare istoria agitată a regatelor Israel şi Iuda. Elisei a luat mantia lui Ilie şi a fost binecuvântat cu două părţi din spiritul acestuia. El a înfăptuit şaisprezece miracole, în timp ce Ilie înfăptuise opt. De asemenea, Elisei a profeţit sfârşitul Israelului apostat, unde numai Iehu a manifestat o străfulgerare de zel pentru Iehova. Regii lui Israel s-au afundat tot mai mult în mocirla răutăţii până când, în cele din urmă, în 740 î.e.n. regatul nordic a căzut în faţa Asiriei. În regatul sudic al lui Iuda, câţiva regi remarcabili, între care Iosafat, Ioas, Ezechia şi Iosia, au oprit un timp valul apostaziei. Însă, în cele din urmă, Nebucadneţar a executat judecata lui Iehova, devastând Ierusalimul, templul şi ţara lui Iuda în 607 î.e.n. Astfel, profeţiile lui Iehova s-au împlinit, iar cuvântul său s-a dovedit adevărat!

 2. Ce se poate spune despre scriitorul şi despre canonicitatea acestei cărţi, şi la ce perioadă se referă A doua carte a regilor?

² Întrucât Prima şi A doua carte a regilor au format la început un singur sul, dovezile care demonstrează că scriitorul primei cărţi a fost Ieremia se aplică şi aici. Acelaşi lucru se poate spune şi despre dovezile privitoare la canonicitatea şi autenticitatea acestei cărţi. Încheiată în jurul anului 580 î.e.n., A doua carte a regilor se referă la perioada care începe în jurul anului 920 î.e.n., odată cu urcarea lui Ahazia pe tronul lui Israel, şi se termină în 580 î.e.n., adică în al 37-lea an de exil al lui Ioiachin (1:1; 25:27).

 3. Ce descoperiri arheologice remarcabile confirmă autenticitatea acestei cărţi?

³ Descoperirile arheologice confirmă autenticitatea acestei cărţi, oferind dovezi suplimentare. De exemplu, poate fi menţionată cunoscuta Piatră moabită, a cărei inscripţie prezintă versiunea regelui moabit Meşa despre războiul dintre Moab şi Israel (3:4, 5). Poate fi amintit şi Obeliscul negru al regelui asirian Salmanasar al III-lea, expus în prezent la Muzeul Britanic din Londra, pe care apare numele regelui israelit Iehu. De asemenea, există inscripţiile regelui asirian Tiglat-Pileser al III-lea (numit şi Pul), care menţionează numele mai multor regi din Israel şi Iuda, inclusiv numele lui Menahem, Ahaz şi Pecah (15:19, 20; 16:5–8).a

 4. Ce dovezi atestă că A doua carte a regilor este o parte integrantă a Scripturilor inspirate?

⁴ O dovadă clară a autenticităţii acestei cărţi o constituie obiectivitatea cu care este descrisă executarea judecăţilor lui Iehova împotriva propriului său popor. Prăbuşirea celor două regate, mai întâi a regatului lui Israel, apoi a regatului lui Iuda, ne convinge de impresionanta forţă a judecăţii profetice rostite de Iehova, care a fost consemnată în Deuteronomul 28:15—29:28. Când a distrus aceste regate, „Iehova s-a aprins de mânie împotriva acestei ţări, aducând asupra ei tot blestemul scris în cartea aceasta“ (Deut. 29:27; 2 Regi 17:18; 25:1, 9–11). Alte evenimente din A doua carte a regilor sunt explicate în alte cărţi ale Bibliei. În Luca 4:24–27, Isus a făcut referire la Ilie şi la văduva din Sarepta, apoi la Elisei şi la Naaman, pentru a explica de ce el însuşi nu a fost primit ca profet în patria sa. Astfel, Prima şi A doua carte a regilor sunt considerate o parte integrantă a Sfintelor Scripturi.

CONŢINUTUL CELEI DE-A DOUA CĂRŢI A REGILOR

 5. Ce mustrare şi ce judecată a rostit Ilie împotriva lui Ahazia, şi de ce?

⁵ Ahazia, rege al lui Israel (1:1–18). Acest fiu al lui Ahab a căzut chiar în casa lui şi s-a îmbolnăvit. El a trimis mesageri să-l întrebe pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului, dacă se va însănătoşi. Ilie i-a oprit pe mesageri şi i-a trimis înapoi la rege, mustrându-l că nu l-a întrebat pe adevăratul Dumnezeu. El i-a spus că va muri negreşit, pentru că nu s-a îndreptat spre Dumnezeul lui Israel. Când regele a trimis un comandant şi 50 de oameni să-l prindă pe Ilie şi să-l ducă la rege, Ilie a cerut să coboare foc din cer ca să-i mistuie. La fel s-a întâmplat şi cu al doilea comandant şi cu cei 50 de oameni ai săi. A fost trimis al treilea comandant cu 50 de oameni, dar de această dată Ilie le-a cruţat viaţa datorită rugăminţii pline de respect a comandantului. Ilie s-a dus împreună cu ei la rege şi a rostit din nou o judecată cu privire la moartea lui Ahazia. Regele a murit exact aşa cum spusese Ilie că se va întâmpla. Apoi, fiindcă Ahazia nu a avut niciun fiu, în Israel a domnit Ioram, fratele său.

 6. În ce împrejurări s-a despărţit Ilie de Elisei, şi cum a dovedit Elisei nu după mult timp că „spiritul lui Ilie“ se aşezase peste el?

⁶ Elisei devine succesorul lui Ilie (2:1–25). A sosit timpul ca Ilie să fie luat de lângă Elisei. Acesta l-a însoţit pe Ilie în călătoria sa de la Ghilgal la Betel, apoi la Ierihon şi, în final, dincolo de Iordan. Ilie a despărţit apele Iordanului, lovindu-le cu veşmântul său de profet. Când Elisei a văzut că între el şi Ilie au apărut un car de foc şi nişte cai de foc şi când l-a văzut pe Ilie înălţându-se într-o vijelie, el a primit cele două părţi din spiritul lui Ilie, aşa cum i se promisese. Nu după mult timp, Elisei a dovedit că „spiritul lui Ilie“ se aşezase peste el (2:15). A luat veşmântul lui Ilie şi s-a folosit de el pentru a despărţi din nou apele. Apoi a vindecat apa rea din Ierihon. În timp ce se îndrepta spre Betel, nişte băieţaşi au început să-şi bată joc de el, strigând: „Urcă, chelule! Urcă, chelule!“ (2:23). Atunci, Elisei l-a chemat pe Iehova, iar din pădure au ieşit două ursoaice care au ucis 42 dintre aceşti copii răi.

 7. De ce i-a salvat Iehova pe Iosafat şi pe Ioram?

⁷ Ioram, rege al lui Israel (3:1–27). Acest rege a continuat şi el să facă ce era rău în ochii lui Iehova, alipindu-se de păcatele lui Ieroboam. Regele Moabului plătea tribut lui Israel, dar s-a răsculat, iar Ioram i-a cerut ajutor lui Iosafat, regele lui Iuda, precum şi regelui Edomului ca să meargă împotriva Moabului. În drum spre câmpul de luptă, armatele lor au ajuns într-un ţinut fără apă şi erau cât pe ce să moară. Cei trei regi au coborât la Elisei ca să-l întrebe pe Iehova, Dumnezeul său. Datorită fidelului Iosafat, Iehova i-a salvat şi le-a dat victorie asupra Moabului.

 8. Ce alte miracole a înfăptuit Elisei?

⁸ Alte miracole ale lui Elisei (4:1—8:15). Văduva unuia dintre fiii profeţilor i-a cerut ajutor lui Elisei când nişte creditori au vrut să-i facă sclavi pe cei doi fii ai ei. El a înmulţit în mod miraculos mica rezervă de ulei pe care femeia o avea în casă, astfel că ea a putut să vândă suficient ulei ca să-şi plătească datoriile. O femeie din Sunem a înţeles că Elisei era un profet al adevăratului Dumnezeu şi, împreună cu soţul ei, i-a pregătit o cameră în care să stea când venea în Sunem. Iehova a binecuvântat-o pentru bunătatea ei, dăruindu-i un fiu. Câţiva ani mai târziu, copilul s-a îmbolnăvit şi a murit. Femeia l-a căutat imediat pe Elisei. El a însoţit-o până acasă şi, prin puterea lui Iehova, a readus copilul la viaţă. Întorcându-se la Ghilgal, unde erau fiii profeţilor, Elisei a îndepărtat în mod miraculos aşa-zisa ‘moarte din oală’, făcând ca dovlecii să nu mai fie otrăvitori. Apoi a hrănit o sută de oameni cu douăzeci de pâini de orz şi „le-a mai şi rămas“ (4:40, 44).

 9. Ce miracole au fost înfăptuite în legătură cu Naaman şi cu o secure?

⁹ Naaman, comandantul armatei siriene, era lepros. O fetiţă israelită aflată în captivitate i-a spus soţiei lui Naaman că în Samaria era un profet care îl putea vindeca. Naaman s-a dus la Elisei, dar profetul, în loc să se ocupe personal de el, i-a trimis vorbă să se ducă şi să se scalde de şapte ori în râul Iordan. Naaman s-a mâniat din cauza acestei aparente lipse de respect. Nu erau mai bune râurile Damascului decât apele lui Israel? Dar Naaman s-a lăsat convins, a ascultat de Elisei şi s-a vindecat. Elisei nu a vrut să accepte niciun dar ca răsplată, însă slujitorul său, Ghehazi, a alergat mai târziu după Naaman şi i-a cerut un dar în numele lui Elisei. Când s-a întors, Ghehazi a încercat să-l mintă pe Elisei, dar a fost lovit cu lepră. Elisei a înfăptuit un alt miracol, făcând să plutească fierul unei securi.

10. Ce manifestare a forţelor superioare ale lui Iehova a avut loc, şi cum i-a trimis Elisei înapoi pe sirieni?

¹⁰ Elisei l-a avertizat pe regele lui Israel că sirienii puseseră la cale un complot ca să-l ucidă. Atunci, regele Siriei a trimis o armată la Dotan ca să-l prindă pe Elisei. Văzând că oraşul era înconjurat de armatele siriene, slujitorul lui Elisei s-a înspăimântat, însă Elisei l-a liniştit, spunându-i: „Nu te teme, căci cei ce sunt cu noi sunt mai mulţi decât cei ce sunt cu ei“. Apoi, Elisei s-a rugat lui Iehova să-i permită slujitorului său să vadă marea forţă care era cu el. „Şi iată că regiunea muntoasă era plină de cai şi de care de foc împrejurul lui Elisei.“ (6:16, 17) Când sirienii au pornit la atac, profetul s-a rugat din nou lui Iehova, iar mintea lor a fost lovită cu orbire, astfel că ei au fost conduşi la regele lui Israel. Însă Elisei i-a spus regelui să nu-i omoare, ci să le dea să mănânce şi să-i trimită acasă.

11. Cum s-au împlinit profeţiile lui Elisei privitoare la sirieni şi la Ben-Hadad?

¹¹ Mai târziu, regele Ben-Hadad al Siriei a asediat Samaria, după care a urmat o mare foamete. Regele lui Israel l-a învinuit pe Elisei de cele întâmplate, dar profetul a prezis că în ziua următoare va fi hrană din belşug. În timpul nopţii, Iehova a făcut ca sirienii să audă zgomotul unei mari armate, astfel că au luat-o la fugă, lăsându-le israeliţilor toate proviziile lor. La scurt timp după aceea, Ben-Hadad s-a îmbolnăvit. Auzind că Elisei a venit la Damasc, Ben-Hadad l-a trimis la el pe Hazael să-l întrebe dacă se va însănătoşi. Răspunsul lui Elisei arăta că regele avea să moară, iar Hazael avea să devină rege în locul său. Ca să fie sigur că aşa se va întâmpla, Hazael l-a omorât pe rege şi a pus mâna pe putere.

12. Ce fel de rege a fost Ioram, fiul lui Iosafat?

¹² Ioram, rege al lui Iuda (8:16–29). Între timp, în Iuda a devenit rege Ioram, fiul lui Iosafat. El nu a fost mai bun decât regii lui Israel, pentru că şi el a făcut ce era rău în ochii lui Iehova. Soţia lui era Atalia, fiica lui Ahab. Fratele acesteia, care se numea tot Ioram, domnea în Israel. După moartea regelui Ioram din Iuda, la Ierusalim a domnit fiul său Ahazia.

13. Ce campanie-fulger a iniţiat Iehu după ungerea sa?

¹³ Iehu, rege al lui Israel (9:1—10:36). Elisei l-a trimis pe unul dintre fiii profeţilor să-l ungă pe Iehu rege peste Israel şi să-i încredinţeze misiunea de a lovi toată casa lui Ahab. Iehu nu a zăbovit, ci a mers să-l caute pe Ioram, regele lui Israel, care îşi trata la Izreel rănile făcute în război. Străjerul a văzut o mulţime agitată şi, în cele din urmă, i-a spus regelui: „Felul de a conduce este ca al lui Iehu, nepotul lui Nimşi, căci conduce ca un nebun“ (9:20). Ioram, regele lui Israel, şi Ahazia, regele lui Iuda, l-au întrebat pe Iehu care erau intenţiile lui, dar, răspunzându-le, acesta i-a întrebat: „Ce pace să fie cât timp există fornicaţia Izabelei, mama ta, şi multele ei vrăjitorii?“ (9:22). Când Ioram s-a întors ca să fugă, Iehu a tras o săgeată care i-a străpuns inima. Corpul lui a fost aruncat pe terenul lui Nabot, ca plată suplimentară pentru sângele nevinovat vărsat de Ahab. Apoi, Iehu şi oamenii lui l-au urmărit pe Ahazia, l-au lovit, iar el a murit la Meghido. Aşadar, în prima campanie-fulger a lui Iehu şi-au pierdut viaţa doi regi.

14. Cum s-a împlinit profeţia lui Ilie cu privire la Izabela?

¹⁴ După aceea a venit rândul Izabelei! Când Iehu a intrat triumfător în Izreel, Izabela a apărut la fereastră, foarte frumos aranjată. Iehu nu s-a lăsat impresionat, ci le-a spus câtorva servitori: „Aruncaţi-o jos!“. Ea a fost aruncată pe fereastră, iar sângele ei a stropit zidul şi caii, care au călcat-o în picioare. Când s-au dus s-o îngroape, n-au mai găsit din ea decât craniul, picioarele şi palmele. Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească profeţia lui Ilie. ‘Câinii au mâncat-o şi ea a fost ca bălegarul pe terenul Izreelului.’ (2 Regi 9:33, 36, 37; 1 Regi 21:23)

15. Ce fel de întâlniri a avut Iehu în drum spre Samaria?

¹⁵ Apoi, Iehu a poruncit să fie ucişi cei 70 de fii ai lui Ahab, ale căror capete le-a pus în două grămezi la poarta Izreelului. Toţi susţinătorii lui Ahab din Izreel au fost doborâţi. După aceea, Iehu s-a îndreptat spre Samaria, capitala lui Israel, şi pe drum i-a întâlnit pe cei 42 de fraţi ai lui Ahazia, care se duceau la Izreel, fără să ştie ce se întâmpla acolo. Şi aceştia au fost prinşi şi ucişi. La scurt timp după aceea, a avut loc o întâlnire cu totul diferită. Ionadab, fiul lui Recab, a ieşit în întâmpinarea lui Iehu. La întrebarea lui Iehu: „Este inima ta dreaptă faţă de mine, cum este inima mea faţă de inima ta?“, Ionadab a răspuns: „Este“. Atunci Iehu l-a luat cu el în car ca să vadă personal că ‘nu tolera niciun fel de rivalitate faţă de Iehova’ (2 Regi 10:15, 16).

16. Ce proporţii a avut acţiunea întreprinsă de Iehu împotriva casei lui Ahab şi împotriva lui Baal?

¹⁶ Când a sosit în Samaria, Iehu a distrus tot ce mai rămăsese din casa lui Ahab, potrivit cuvântului pe care Iehova îl rostise prin Ilie (1 Regi 21:21, 22). Dar ce se putea spune despre detestabila religie a lui Baal? Iehu a zis: „Ahab s-a închinat la Baal puţin, dar Iehu i se va închina mult“ (2 Regi 10:18). Convocându-i în casa lui Baal pe toţi acei închinători la demoni, Iehu i-a pus să se îmbrace cu veşminte speciale şi s-a asigurat că printre ei nu se afla niciun închinător al lui Iehova. Apoi şi-a trimis oamenii să-i masacreze. Nu a scăpat niciunul. Casa lui Baal a fost dărâmată, iar pe locul acela au fost făcute latrine, care au rămas până în zilele lui Ieremia. „Astfel, Iehu l-a nimicit pe Baal din mijlocul Israelului.“ (10:28)

17. În ce privinţă a greşit Iehu, şi cum a început Iehova să-l pedepsească pe Israel?

¹⁷ Însă chiar şi zelosul rege Iehu a greşit. În ce privinţă? El a continuat să se închine la viţeii de aur pe care îi ridicase Ieroboam în Betel şi în Dan. El „n-a avut grijă să umble cu toată inima în legea lui Iehova, Dumnezeul lui Israel“ (10:31). Totuşi, datorită acţiunii lui Iehu împotriva casei lui Ahab, Iehova a promis că descendenţii lui vor domni peste Israel până la a patra generaţie. În zilele lui, Iehova a început să taie bucată cu bucată partea estică a regatului, ridicându-l pe Hazael, regele Siriei, împotriva lui Israel. Iehu a domnit 28 de ani, după care a murit şi a fost urmat la tron de fiul său Ioahaz.

18. Cum a fost zădărnicit complotul Ataliei în Iuda, şi ce este demn de remarcat cu privire la domnia lui Ioas?

¹⁸ Ioas, rege al lui Iuda (11:1—12:21). Regina-mamă, Atalia, era fiica Izabelei, semănându-i mamei sale în toate privinţele. Auzind că fiul ei Ahazia a murit, ea a ordonat să fie executată întreaga familie regală şi a urcat pe tron. Numai Ioas, cel mai mic fiu al lui Ahazia, a scăpat de la moarte, fiindcă a fost ascuns. În al şaptelea an de domnie al Ataliei, preotul Iehoiada l-a uns pe Ioas rege şi a poruncit ca Atalia să fie ucisă. Iehoiada a îndrumat poporul în închinarea la Iehova, l-a instruit pe tânărul rege, arătându-i care erau îndatoririle sale faţă de Iehova, şi a luat măsuri să fie reparată casa lui Iehova. Ioas a preîntâmpinat un atac din partea lui Hazael, regele Siriei, oferindu-i daruri. După ce a domnit 40 de ani la Ierusalim, Ioas a fost asasinat de slujitorii săi şi în locul lui a început să domnească fiul său Amaţia.

19. a) Ce închinare a continuat să fie practicată în timpul domniei lui Ioahaz şi a lui Ioas în Israel? b) Cum şi-a încheiat Elisei cariera de profet al lui Iehova?

¹⁹ Ioahaz şi Ioas, regi ai lui Israel (13:1–25). Ioahaz, fiul lui Iehu, a continuat şi el să practice închinarea la idoli, iar Israel a ajuns sub dominaţia Siriei, deşi Ioahaz n-a fost detronat. Cu timpul, Iehova i-a eliberat pe israeliţi, însă ei au continuat să se închine la viţeii făcuţi de Ieroboam. După moartea lui Ioahaz, fiul său Ioas a devenit rege în Israel. În acest timp, în Iuda domnea un alt Ioas. Ioas din Israel a fost şi el un rege idolatru, asemenea tatălui său. După moartea lui a devenit rege Ieroboam, fiul său. În timpul domniei lui Ioas, Elisei s-a îmbolnăvit grav. Înainte de a muri, el a rostit ultima sa profeţie, potrivit căreia Ioas avea să învingă Siria de trei ori, profeţie care s-a împlinit la timpul potrivit. Ultimul miracol atribuit lui Elisei a avut loc după moartea sa, când un mort, care a fost aruncat în mormântul lui Elisei, a revenit la viaţă îndată ce s-a atins de oasele lui.

20. Descrieţi domnia lui Amaţia în Iuda.

²⁰ Amaţia, rege al lui Iuda (14:1–22). Amaţia a făcut ce era drept în ochii lui Iehova, dar nu a distrus locurile înalte folosite pentru închinare. El a fost înfrânt în război de regele Ioas al lui Israel. După ce a domnit 29 de ani, a fost ucis în urma unui complot, iar în locul lui a domnit fiul său Azaria.

21. Ce s-a întâmplat în Israel în timpul domniei lui Ieroboam al II-lea?

²¹ Ieroboam al II-lea, rege al lui Israel (14:23–29). Ieroboam al II-lea, care a devenit rege al lui Israel, a continuat să practice închinarea falsă introdusă de strămoşul său. El a domnit în Samaria 41 de ani şi a reuşit să redobândească teritoriile pe care le pierduse Israel. Zaharia, fiul său, i-a succedat la tron.

22. Ce se relatează despre domnia lui Azaria în Iuda?

²² Azaria (Ozia), rege al lui Iuda (15:1–7). Azaria a domnit 52 de ani. El a făcut ce era drept înaintea lui Iehova, dar nu a distrus locurile înalte. Mai târziu, Iehova l-a lovit cu lepră, iar de îndatoririle regale s-a ocupat fiul său Iotam, care a urcat la tron după moartea lui Azaria.

23. Ce nenorociri au venit peste Israel în timp ce ameninţarea asirienilor devenea din ce în ce mai mare?

²³ Zaharia, Şalum, Menahem, Pecahia şi Pecah, regi ai lui Israel (15:8–31). Potrivit promisiunii lui Iehova, pe tronul lui Israel s-au aflat descendenţi din casa lui Iehu până la a patra generaţie, adică până la Zaharia (10:30). Drept urmare, acesta a domnit în Samaria, dar numai şase luni, deoarece a fost asasinat. Şalum, uzurpatorul, a domnit doar o lună. În timp ce s-au succedat ca regi Menahem, Pecahia şi Pecah, închinarea falsă, asasinatele şi intrigile au cauzat multă suferinţă în Israel. În timpul domniei lui Pecah, Asiria s-a apropiat ca să dea o lovitură mortală lui Israel. Pecah a fost asasinat de Hosea, care a devenit ultimul rege al lui Israel.

24. Cum a păcătuit Ahaz, fiul lui Iotam, regele lui Iuda, în ce priveşte închinarea?

²⁴ Iotam şi Ahaz, regi ai lui Iuda (15:32—16:20). Iotam a practicat închinarea curată, dar nu a distrus locurile înalte. Ahaz, fiul său, i-a imitat pe regii lui Israel, vecinii săi, făcând ce era rău în ochii lui Iehova. Când a fost atacat de regele lui Israel şi de regele Siriei, el i-a cerut ajutor regelui Asiriei. Asirienii i-au venit în ajutor, cucerind Damascul, iar Ahaz s-a dus acolo ca să-l întâlnească pe regele Asiriei. Văzând altarul din acest oraş, Ahaz a poruncit să fie ridicat şi în Ierusalim un altar asemănător şi a început să aducă jertfe pe el, abandonând altarul de aramă de la templul lui Iehova. Fiul său Ezechia i-a succedat ca rege în Iuda.

25. Cum a fost dus Israel în captivitate, şi de ce?

²⁵ Hosea, ultimul rege al lui Israel (17:1–41). Israel ajunsese deja sub dominaţia Asiriei. Hosea s-a răzvrătit şi a cerut ajutor Egiptului, dar, în al nouălea an de domnie, Israel a fost învins de Asiria şi dus în captivitate. Acesta a fost sfârşitul regatului celor zece triburi ale lui Israel. De ce? „Pentru că fiii lui Israel păcătuiseră împotriva lui Iehova, Dumnezeul lor, . . . . Le-au slujit idolilor de baligă, cu privire la care Iehova le spusese: «Să nu faceţi acest lucru!» De aceea, Iehova s-a mâniat foarte tare pe Israel şi l-a îndepărtat dinaintea ochilor lui.“ (17:7, 12, 18) Asirienii au adus oameni de la răsărit ca să populeze ţara, iar aceştia „au ajuns să se teamă de Iehova“, cu toate că au continuat să se închine la dumnezeii lor (17:33).

26, 27. a) În ce fel a făcut Ezechia, regele lui Iuda, ce era drept în ochii lui Iehova? b) Cum a răspuns Iehova la rugăciunea lui Ezechia, făcându-i pe asirieni să se întoarcă de la ei? c) Cum s-a împlinit în continuare profeţia lui Isaia?

²⁶ Ezechia, rege al lui Iuda (18:1—20:21). Ezechia a făcut ce era drept în ochii lui Iehova, aşa cum făcuse strămoşul său David. El a înlăturat complet închinarea falsă şi a dărâmat locurile înalte. A distrus chiar şi şarpele de aramă făcut de Moise, pentru că poporul se închina la el. Sanherib, regele Asiriei, a invadat Iuda şi a cucerit multe oraşe fortificate. Ezechia a încercat să-l îndepărteze, plătindu-i un mare tribut. Dar Sanherib l-a trimis pe rabşache, mesagerul său, care a venit până la zidurile Ierusalimului şi i-a cerut regelui să capituleze, batjocorindu-l pe Iehova în auzul întregului popor. Profetul Isaia l-a încurajat pe fidelul rege Ezechia, rostind un mesaj de condamnare împotriva lui Sanherib. „Iată ce a zis Iehova: «Nu te teme!».“ (19:6) Fiindcă Sanherib continua să-i ameninţe, Ezechia l-a implorat pe Iehova: „Şi acum, o, Iehova, Dumnezeul nostru, salvează-ne, te rog, din mâna lui, pentru ca toate regatele pământului să ştie că tu, o, Iehova, numai tu eşti Dumnezeu!“ (19:19).

²⁷ A răspuns Iehova la această rugăciune neegoistă? Mai întâi, prin Isaia, el a trimis mesajul că „zelul lui Iehova al armatelor“ va face ca duşmanul să se întoarcă de la ei (19:31). Apoi, chiar în noaptea aceea, el l-a trimis pe îngerul său, care a ucis 185 000 de oameni din tabăra asirienilor. Dimineaţa „toţi erau cadavre, erau morţi“ (19:35). Văzându-se înfrânt, Sanherib s-a întors şi s-a stabilit la Ninive. Acolo, încă o dată, dumnezeul său Nisroc n-a putut să-l ajute, deoarece, în timp ce i se închina, el a fost ucis chiar de fiii săi, ca împlinire a profeţiei lui Isaia (19:7, 37).

28. Pentru ce a fost renumit Ezechia, dar în ce privinţă a păcătuit el?

²⁸ Ezechia s-a îmbolnăvit şi era aproape să moară, dar Iehova i-a ascultat din nou rugăciunea şi i-a prelungit viaţa cu 15 ani. Regele Babilonului a trimis mesageri cu daruri, iar Ezechia a făcut marea greşeală de a le arăta tot tezaurul casei sale. Isaia a profeţit atunci că, într-o zi, tot ce era în casa lui avea să fie dus în Babilon. Apoi, Ezechia a murit. El a fost renumit pentru puterea sa, precum şi pentru tunelul pe care l-a săpat ca să aducă apa în Ierusalim.

29. Ce idolatrie a instituit Manase, ce nenorocire a prezis Iehova şi ce alt păcat a comis Manase?

²⁹ Manase, Amon şi Iosia, regi ai lui Iuda (21:1—23:30). Manase i-a succedat tatălui său, Ezechia, şi a domnit 55 de ani, făcând mult rău în ochii lui Iehova. El a restabilit locurile înalte ale închinării false, i-a ridicat altare lui Baal, a făcut un stâlp sacru, la fel ca Ahab, şi a făcut din casa lui Iehova un loc unde se practica idolatria. Iehova a prezis că va aduce nenorocirea asupra Ierusalimului, cum o adusese şi asupra Samariei, ‘ştergându-l până va fi curat şi întorcându-l cu gura în jos’, aşa cum se face cu un castron. De asemenea, Manase a vărsat mult sânge nevinovat (21:13, 16). El a fost urmat la tron de fiul său Amon, care a făcut ce era rău timp de doi ani, iar apoi a fost asasinat.

30. De ce şi cum s-a întors Iosia la Iehova cu toată inima?

³⁰ Poporul l-a făcut apoi rege pe Iosia, fiul lui Amon. În cei 31 de ani de domnie, el „a umblat pe toată calea lui David, strămoşul său“, oprind pentru scurt timp înaintarea lui Iuda spre distrugere (22:2). El a început să repare casa lui Iehova, iar marele preot a găsit acolo cartea Legii. Aceasta confirma că naţiunea urma să fie distrusă, pentru că nu ascultase de Iehova. Dar Iosia a primit asigurarea că, datorită fidelităţii sale, lucrul acesta nu avea să se întâmple în zilele lui. El a curăţat casa lui Iehova şi întreaga ţară de închinarea la demoni şi şi-a extins lucrarea de distrugere a idolilor până la Betel, unde a distrus altarul lui Ieroboam, împlinind astfel profeţia din 1 Regi 13:1, 2. El a restabilit sărbătoarea Paştelui în onoarea lui Iehova. „Înaintea lui n-a fost niciun rege ca el care să se întoarcă la Iehova cu toată inima, cu tot sufletul şi cu toată puterea lui, potrivit întregii legi a lui Moise.“ (23:25) Cu toate acestea, mânia lui Iehova a rămas aprinsă din cauza nelegiuirilor lui Manase. Iosia a murit la Meghido, în timp ce ieşea înaintea regelui Egiptului.

31. Ce întorsătură au luat lucrurile în Iuda după moartea lui Iosia?

³¹ Ioahaz, Ioiachim şi Ioiachin, regi ai lui Iuda (23:31—24:17). După o domnie de trei luni, Ioahaz, fiul lui Iosia, a fost luat captiv de regele Egiptului. În locul lui a domnit fratele său, Eliachim, al cărui nume a fost schimbat în Ioiachim. Acesta a urmat calea greşită a strămoşilor săi şi a ajuns să-i fie supus lui Nebucadneţar, regele Babilonului, dar după trei ani s-a răzvrătit împotriva lui. După moartea sa a început să domnească fiul său, Ioiachin. Nebucadneţar a asediat Ierusalimul, l-a cucerit şi a dus în Babilon comorile casei lui Iehova, „aşa cum spusese Iehova“ prin Isaia (24:13; 20:17). Ioiachin şi mii de supuşi ai săi au fost duşi în exilul babilonian.

32. Ce evenimente dramatice au dus la pustiirea Ierusalimului şi a ţării?

³² Zedechia, ultimul rege al lui Iuda (24:18—25:30). Nebucadneţar l-a făcut rege pe Matania, unchiul lui Ioiachin, şi i-a schimbat numele în Zedechia. El a domnit 11 ani la Ierusalim şi a făcut ce era rău în ochii lui Iehova. El s-a răzvrătit împotriva Babilonului, astfel că, în al nouălea an al lui Zedechia, Nebucadneţar şi întreaga lui armată au venit şi au construit un zid de asediu în jurul Ierusalimului. După 18 luni, oraşul a fost devastat de foamete. Atunci s-a făcut o spărtură în ziduri, iar Zedechia a fost prins în timp ce încerca să fugă. Fiii lui au fost înjunghiaţi în faţa lui, după care lui Zedechia i s-au scos ochii. În luna următoare, toate casele importante ale oraşului, inclusiv casa lui Iehova şi casa regelui, au fost arse, iar zidurile oraşului au fost dărâmate. Majoritatea supravieţuitorilor au fost duşi captivi în Babilon. Peste puţinii săraci care rămăseseră în zonele rurale din Iuda a fost numit guvernator Ghedalia. El a fost asasinat, iar poporul a fugit în Egipt. Astfel, din luna a şaptea a anului 607 î.e.n., ţara a rămas complet pustie. Cuvintele cu care se încheie A doua carte a regilor arată favoarea pe care regele Babilonului i-a arătat-o lui Ioiachin în al 37-lea an al exilului său.

DE CE ESTE DE FOLOS

33. Ce exemple excelente, care merită să fie imitate, sunt prezentate în A doua carte a regilor?

³³ Deşi vorbeşte despre declinul dezastruos al regatelor Israel şi Iuda, A doua carte a regilor conţine multe exemple care arată că Iehova îi binecuvântează pe cei ce manifestă iubire faţă de el şi faţă de principiile sale drepte. Aşa cum se întâmplase cu văduva din Sarepta, şi femeia din Sunem a primit o bogată binecuvântare pentru ospitalitatea pe care i-a arătat-o profetului lui Dumnezeu (4:8–17, 32–37). Iehova a dovedit că poate să satisfacă necesităţile oamenilor când Elisei a hrănit o sută de bărbaţi cu 20 de pâini şi, mai târziu, când Isus a înfăptuit miracole asemănătoare (2 Regi 4:42–44; Mat. 14:16–21; Mar. 8:1–9). Şi Ionadab a primit o binecuvântare, fiind invitat să urce în carul lui Iehu pentru a vedea cum aveau să fie nimiciţi închinătorii lui Baal. De ce? Deoarece a întreprins o acţiune lăudabilă, ieşind în întâmpinarea zelosului Iehu (2 Regi 10:15, 16). Apoi avem minunatele exemple ale lui Ezechia şi Iosia, care s-au dovedit umili şi au manifestat respectul cuvenit faţă de numele şi Legea lui Iehova (19:14–19; 22:11–13). Acestea sunt, într-adevăr, exemple minunate pe care merită să le imităm.

34. Ce ne învaţă A doua carte a regilor cu privire la respectul faţă de slujitorii numiţi de Iehova şi cu privire la vina de sânge?

³⁴ Iehova nu tolerează nicio lipsă de respect faţă de slujitorii numiţi de el. Când nişte copii răi şi-au bătut joc de profetul Elisei, Iehova i-a pedepsit imediat (2:23, 24). În plus, Iehova manifestă respect faţă de sângele celor nevinovaţi. Judecata sa a apăsat greu asupra casei lui Ahab nu numai din cauza închinării la Baal, ci şi din cauza vărsărilor de sânge. Astfel, Iehu a fost uns ca să răzbune „sângele tuturor slujitorilor lui Iehova din mâna Izabelei“. Cu ocazia executării judecăţii împotriva lui Ioram, Iehu a amintit cuvintele lui Iehova potrivit cărora această acţiune avea loc din cauza ‘sângelui lui Nabot şi a sângelui fiilor lui’ (9:7, 26). În mod asemănător, ceea ce a pecetluit în cele din urmă condamnarea lui Iuda a fost vina de sânge a lui Manase. Pe lângă păcatul pe care l-a comis practicând închinarea falsă, Manase ‘a umplut Ierusalimul cu sânge de la un capăt la altul’. Deşi mai târziu Manase s-a căit de răul pe care îl făcuse, vina de sânge a rămas (2 Cron. 33:12, 13). Nici chiar domnia bună a lui Iosia şi eforturile lui de a înlătura complet idolatria nu au putut şterge în întregime vina colectivă de sânge care exista din timpul domniei lui Manase. Ani mai târziu, când Iehova a început să-i aducă pe cei ce aveau să execute judecata sa împotriva Ierusalimului, el a spus că aceasta se întâmpla din cauza lui Manase, care ‘umpluse Ierusalimul cu sânge nevinovat; şi Iehova n-a vrut să-l ierte’ (2 Regi 21:16; 24:4). Tot aşa, Isus a spus că Ierusalimul din secolul I e.n. trebuia să piară fiindcă preoţii lui erau fiii celor ce vărsaseră sângele profeţilor, ‘ca să vină asupra lor tot sângele celor drepţi vărsat pe pământ’ (Mat. 23:29–36). Dumnezeu îi avertizează pe oameni că va răzbuna sângele nevinovat care a fost vărsat, îndeosebi sângele celor „înjunghiaţi din cauza cuvântului lui Dumnezeu“ (Rev. 6:9, 10).

35. a) Ce anume confirmă faptul că Ilie, Elisei şi Isaia au fost profeţi adevăraţi? b) Referindu-se la un eveniment care avea legătură cu Ilie, ce a spus Petru despre acea profeţie?

³⁵ A doua carte a regilor scoate, de asemenea, în evidenţă că Iehova îşi va împlini în mod sigur judecăţile profetice. Sunt aduşi în atenţia noastră trei profeţi importanţi: Ilie, Elisei şi Isaia. Se arată că profeţiile fiecăruia au avut o împlinire remarcabilă (2 Regi 9:36, 37; 10:10, 17; 3:14, 18, 24; 13:18, 19, 25; 19:20, 32–36; 20:16, 17; 24:13). O dovadă în plus că Ilie era un profet adevărat o constituie faptul că el apare împreună cu profetul Moise şi cu Marele Profet Isus Cristos în transfigurarea de pe munte (Mat. 17:1–5). Iată ce a spus Petru cu privire la acea ocazie măreaţă: „De aceea, noi avem cuvântul profetic mai sigur. Şi bine faceţi că îi daţi atenţie ca unei lămpi care străluceşte într-un loc întunecos, până când se crapă de ziuă şi răsare luceafărul, în inimile voastre“ (2 Pet. 1:19).

36. De ce a arătat Iehova îndurare faţă de poporul său, şi cum ni se întăreşte încrederea pe care o avem în Regatul Seminţei?

³⁶ Evenimentele consemnate în A doua carte a regilor dezvăluie clar că judecata lui Iehova împotriva celor ce practică religia falsă şi a tuturor celor ce varsă în mod intenţionat sânge nevinovat este distrugerea. Totuşi, Iehova a arătat favoare şi îndurare faţă de poporul său „datorită legământului său cu Avraam, Isaac şi Iacob“ (2 Regi 13:23). El l-a cruţat „de dragul slujitorului său David“ (8:19). La fel şi în prezent, Iehova le va arăta îndurare celor ce se întorc la el. Iar pe măsură ce examinăm relatările şi promisiunile Bibliei, ni se adânceşte încrederea cu care aşteptăm Regatul ‘fiului lui David’, Isus Cristos, Sămânţa promisă, Regat în care nu vor mai exista vărsări de sânge şi răutate (Mat. 1:1; Is. 2:4; Ps. 145:20).

[Notă de subsol]