Capitolul 17

Ce crezi despre muzică şi dans?

 1–3. (a) De ce se poate spune că Creatorul a înconjurat pe om cu muzică? (b) Citează unele exemple care arată că Biblia aprobă dansul.

CREATORUL l-a înconjurat pe om cu muzică. Nu numai sunetele clare, curgătoare care ies din gîtlejul păsărilor, ci chiar şi murmurul pîraielor, susurul sau urletul vîntului prin vîrful copacilor, cîntecul greierului, orăcăitul broaştelor şi sunetele multor altor creaturi ale pămîntului — toate acestea sînt pentru om sunete muzicale. De aceea, nu e surprinzător faptul că istoria instrumentelor muzicale merge înapoi pînă la începutul omenirii.

² Şi dansul are o istorie lungă. În Israel, Maria, sora lui Moise, a condus femeile cu tamburine în dansuri. Şi după ce Dumnezeu a ajutat pe regele David să învingă pe duşmanii corupţi moraliceşte, „femeile au ieşit din toate cetăţile lui Israel cu cîntece şi dansuri“. Evident, şi Isus Cristos a aprobat dansul, căci el a amintit dansul, în pilda sa despre fiul pierdut, ca o parte componentă a unei festivităţi onorabile. Isus a povestit că întoarcerea fiului risipitor a fost sărbătorită cu muzică şi dans. În afară de aceasta, Biblia aminteşte că persoane individuale, sau grupuri de bărbaţi sau femei au dansat. — Exod 15:20; 1 Samuel 18:6; Luca 15:25.

³ Înseamnă aceasta că orice fel de muzică şi dans sînt bune de la sine? Sau trebuie ca cineva să fie selectiv referitor la muzică şi dans? Ce ne ajută să facem o alegere corectă? Este acest fapt, într-adevăr, aşa de important?

CUM SĂ SE DANSEZE?

 4–6. (a) Ce ar putea obiecta creştinii contra unor dansuri? (Coloseni 3:5, 6). (b) Pentru ce sînt comparate anumite dansuri moderne cu vechile dansuri de fecunditate?

⁴ Există dansuri dintre cele mai diferite — de la valsul graţios pîna la polca plină de viaţă. Aşa de pildă sînt dansurile latino-americane conga, rumba şi zamba, precum şi beguin şi bossa-nova, din care unele au o nuanţă africană. În afară de acestea, se dansează, rock and roll şi alte dansuri moderne. Există motive plauzibile, pe care tu le-ai putea invoca împotriva unora din aceste dansuri?

⁵ Da, şi anume, atunci cînd un dans te excită şi te duce la ispită de a proceda imoral. Prin aceasta ai putea să ajungi în multe greutăţi.

⁶ Vechile dansuri de fecunditate aveau, de exemplu, scopul de a stîrni patima sexuală, iar anumite dansuri moderne amintesc, de asemenea, despre aşa ceva. Cu cîţiva ani înainte, se putea citi în revista Time:

„Twistul era la origine un dans nevinovat (. . .), însă acum tineretul [unui club de noapte din New York] a reînviat twistul, şi prin el au făcut o imitaţie a unui dans vechi de cult, pe care anumite popoare l-au întreţinut cu ocazia sărbătoririi pubertăţii lor.“ — 20 octombrie 1961.

 7–10. (a) În ce mod ar putea cineva, care participă la un astfel de dans, să acţioneze atrăgător asupra altora? Ai dori tu să acţionezi, în acest mod, atrăgător asupra persoanelor de sex opus? (b) Pentru ce se recomandă prudenţă chiar şi la dansurile de societate?

⁷ Multe dansuri care au apărut în ultimii ani sînt variante ale twistului. Dansatorii nu se ating, dar îşi mişcă coapsele şi umerii aşa că deseori se excită sexual reciproc. Patima unui tînăr poate fi uşor trezită, dacă priveşte aceste mişcări ale corpului. O fată ar putea să nu se gîndească la aceasta; ea poate este captivată doar de dans. Dar ea ar trebui ca să nu treacă cu vederea efectul pe care îl poate exercita prin aceasta asupra spectatorilor şi ce ar putea să gîndească aceştia despre ea. Într-o scrisoare a cititorilor, adresată redacţiei lui New York Times Magazine‚ se spunea: „Sperăm că corpurile tinere (şi mai puţin tinere) ale dansatorilor noştri de twist mint, că gîndurile lor nu se mişcă aşa cum se mişcă bazinul şi partea superioară a corpului.“

⁸ Chiar dacă nu ai nici un fel de intenţii rele, ar trebui, totuşi, să examinezi ce efect ai asupra altor tineri. Se simt ei atraşi spre tine, pentru că prin tine se excită senzual, exact aşa după cum se excită prin persoane care poartă haine strîns lipite de corp, îşi mişcă şoldurile şi fac diferite gesturi erotice? Ai dori tu să acţionezi atrăgător, numai în acest mod, asupra cuiva? Sau îţi doreşti ca partener, pe unul care te iubeşte din cauza personalităţii tale, pentru lucrurile pe care tu le socoteşti importante şi pentru că el se poate întreţine mai bine cu tine? Eşti interesat de cineva care se bucură să facă ceva pentru tine, sau de cineva care vrea doar să aibă ceva de la tine?

⁹ Chiar dansurile de societate, la care rolul principal îl deţin mişcările picioarelor şi mişcărilor lente ale corpului şi la care partenerii se ţin unul pe altul, pot uneori, pe baza atingerii strînse a corpului, să fie excitante sexual. La astfel de dansuri ar trebui să ţii seama că partenerul tău ar putea să se excite sexual, chiar dacă nu dansaţi aşa de strîns, încît tu să ajungi la poftă sexuală.

¹⁰ Fapt este că cele mai multe dansuri nu se pot clasa nici ca cuviincioase nici ca necuviincioase. De cele mai multe ori, în genere, importă modul cum se dansează, fie cuviincios şi decent, fie aşa că se dispreţuieşte sfatul Cuvîntului lui Dumnezeu de a te comporta în mod curat şi raţional.

ALEGEREA MUZICII

11, 12. În ce măsură exercită muzica putere? Citează exemple.

¹¹ Întocmai ca la dans, trebuie să fim atenţi şi la alegerea muzicii, şi să ne preocupăm de aceasta. Pentru ce? Pentru că muzica exercită putere. Şi ca orice altă putere, ea poate să ducă la bine sau la rău.

¹² Cui se atribuie puterea muzicii? Capacităţii ei de a transpune oamenii într-o anumită stare sufletească, dispoziţie sau excitaţie. Muzica poate crea destindere şi liniştire, sau poate înviora şi însufleţi. Deosebirea dintre un marş vesel şi o serenadă lină se poate chiar „simţi“. Muzica poate să trezească toate sentimentele omeneşti — dragostea, delicateţea, respectul profund, tristeţea, mînia, ura, şi patima. În toate timpurile a fost cunoscută puterea muzicii şi ea a fost folosită pentru a îndemna pe oameni la un anumit mod de comportare. De exemplu, succesele Revoluţiei Franceze s-au atribuit adesea, în parte, imnului „Marseillaise“‚ un cîntec pe care un scriitor l-a desemnat ca „chemare sîngeroasă la arme“. Chiar şi şcolile îşi au adesea „cîntecul lor de luptă“, care se cîntă înainte de începerea concursurilor sportive.

13–16. (a) Ce legătură are sfatul din Proverbe 4:23, cu alegerea muzicii? (b) În ce măsură poate fi muzica un „catalizator“, şi în ce fel poate dăuna?

¹³ În Biblie inima este adusă în strînsă legătură cu sentimentele şi cu motivele de pornire lăuntrică, şi de aceea Cuvîntul lui Dumnezeu dă sfatul: „Păzeşte-ţi inima mai mult decît orice, căci din ea ies izvoarele vieţii“ (Proverbe 4:23). Deoarece muzica are, într-adevăr, o influenţă asupra stării sufleteşti, trebuie să fim pretenţioşi referitor la muzică, dacă voim să ne apărăm inima.

¹⁴ Desigur că efectul muzicii este doar trecător. Totuşi, ea este adesea suficientă pentru a da cuiva impulsul necesar apucării unei anumite direcţii sau pentru a slăbi rezistenţa la o excitaţie sau ispită. În caz că ai făcut la şcoală chimie, ai învăţat ceva despre „catalizatori“. Tu ai învăţat că o reacţie a două sau mai multe substanţe chimice se poate obţine adesea doar prin adăugarea unei alte substanţe cu al cărei ajutor ele reacţionează. Această substanţă se numeşte „catalizator“. Acum, toţi avem slăbiciuni şi înclinaţii rele, şi, de aceea, simţim uneori tentaţia de a face ceva rău. Să presupunem că survin împrejurări în care uşor ai putea să faci o faptă rea. Atunci muzica poate servi drept „catalizator“, prin care să se combine dorinţa cu împrejurările, dînd naştere la o faptă de care, mai tîrziu, poate te-ai căi cu amar. Un colaborator al comisiei numită de guvernul Statelor Unite pentru cercetarea pornografiei, pe baza cercetărilor, a declarat:

¹⁵ „Prin faptul că muzica are influenţă la fete, asupra simţurilor şi trezeşte dragostea şi afecţiunea, serveşte unei fete în creştere, deseori, drept catalizator pentru dragoste şi, prin aceasta, un imbold pentru excitaţie sexuală. (. . .) Muzica trezeşte acest simţămînt.“ — Denver Post‚ 23 iulie 1971.

¹⁶ Da, impulsul declanşat de muzică, chiar dacă el este de scurtă durată, poate fi suficient pentru a te determina la un mod de acţiune sau de viaţă pe care să-l păstrezi timp îndelungat şi ale cărui efecte să le simţi multă vreme. Nu merită, deci, să fii critic la alegerea muzicii?

DIFICULTATEA DE A ALEGE

17, 18. Cum poţi constata la auzul unei compoziţii muzicale, dacă este bună sau vătămătoare pentru tine?

¹⁷ Natural, nu ţi se poate da în mînă vreo listă, din care să poţi vedea imediat ce muzică este bună şi care este rea; căci din toate felurile de muzică amintite, nu există nici una care să poată fi caracterizată ca „absolut bună“ sau „absolut rea“. Cu mintea şi cu inima ta trebuie să găseşti, cît de valoroasă este o anumită muzică, şi aici trebuie să te laşi condus de principiile pe care tocmai le-am discutat. Alegerea ta va trăda ce fel de om eşti.

¹⁸ „Nu deosebeşte urechea cuvintele, cum gustă cerul gurii mîncările?“ Această întrebare a pus-o Iov cu mult timp înainte (Iov 12:11). Tot aşa poate şi urechea ta să verifice muzica. Chiar la muzica instrumentală pură se spune, adesea, ce fel de dispoziţie sau ce fel de spirit trebuie să provoace partitura şi la ce mod de acţiune îndeamnă. Aceasta se potriveşte şi la muzica pe care a auzit-o Moise cînd s-a coborît de pe muntele Sinai şi s-a apropiat de tabăra israeliţilor. El a zis lui Iosua: „Strigătul acesta nu e un strigăt al unei fapte de glorie [cîntec de biruinţă] şi nu este cîntecul unei înfrîngeri [cîntec de jale]; este sunetul unui alt cîntec pe care l-am auzit.“ Cîntecul a oglindit, în realitate, practica sălbatică şi imorală a închinării la idoli. — Exod 32:15–19, 25.

19–22. (a) De ce trebuie să se păzească cei care iubesc muzica clasică? (b) La ce trebuie să se gîndească cineva, dacă ascultă muzică de jaz sau rock?

¹⁹ Examinează cîteva exemple din vremea de astăzi. Muzica clasică sună în general, plină de demnitate, uneori chiar maiestuos. Cu toate acestea, chiar dacă multe din aceste opere sînt pentru minte ceva înălţător, totuşi unele preamăresc meschinăria şi egoismul în viaţă. Ar trebui să ne gîndim că mulţi compozitori celebri ai muzicii clasice au dus o viaţă imorală, desfrînată. Şi cu toate că ei, în general, au scris pentru un public care, probabil, a iubit frumosul în viaţă, era aproape inevitabil ca unii să nu fi lăsat amprente ale părerilor şi simţurilor lor stricate, cu sau fără cuvinte, în muzica lor. Dacă voim deci să ne apărăm mintea şi inima, n-ar trebui să acceptăm fără condiţii nici chiar muzica simfonică.

²⁰ Pe partea cealaltă a spectrului muzical găsim muzica sincopată de jaz şi rock. Chiar şi aici există părţi, care sînt melodioase şi cumpătate. Altele, însă, sînt aproape sălbatice şi stridente. Din această cauză, muzicienii fac deosebire chiar şi între jaz şi rock, „soft“ (moale), „hot“ (fierbinte), „hard“ (tare) şi „acid“ (care amintesc de consumul de droguri sau trăiri psihice). Tu însuţi ar trebui să poţi aprecia ce comportament promovează muzica respectivă — urechea, mintea şi inima ta ar trebui să ţi-o spună. Textul şi muzica sînt cîteodată aşa de clare încît o compoziţie muzicală conduce uşor pe oameni spre un anumit comportament sau spre un anumit grup de persoane. În Biblie este vorba, de exemplu, de cîntecele acelora care „beau băuturi tari“ şi de „cîntecul unei prostituate“ (Psalm 69:12; Isaia 23:15, 16). Şi cum stau lucrurile, astăzi?

²¹ Dacă citeşti, de exemplu, în ziar, că la un concert sau festival muzical, amatorii entuziasmaţi au ţipat, că fetele au devenit neputincioase, că s-au luat droguri şi a trebuit să fie chemată poliţia pentru a împiedica sfărîmarea mobilierului sălii — ce muzică a fost cîntată atunci, după părerea ta? Sau dacă auzi că un tînăr cîntăreţ simpatizat sau un muzician a murit din cauza unei supradoze de drog — în ce fel de muzică a fost el specializat, după opinia ta?

²² Desigur, îţi este cunoscut faptul că mulţi tineri se simt atraşi spre muzica rock, pentru că ei cred că textele acesteia descriu realitatea şi problemele mediului lor înconjurător. Probabil că mai mult ca orice alt fel de muzică de şlagăre, rockul transmite un mesaj despre problemele tineretului şi despre conflictul între generaţii, despre droguri, sex şi drepturile cetăţeneşti, despre libertatea de gîndire, despre sărăcie, război şi alte teme asemănătoare. Muzica rock exprimă nemulţumirea pe care o simt tinerii faţă de nedreptăţile sociale, precum şi punctele lor de vedere despre o lume mai bună. Totuşi, cu ce rezultat? Ce a făcut muzica rock pentru tineri? A contribuit ea cu filozofia ei, în realitate, la rezolvarea problemelor? Dacă o astfel de muzică, după cum se spune, scoate în evidenţă realitatea, din ce cauză stă într-o legătură atît de strînsă cu drogurile? Pentru ce unele texte le înţeleg numai maniacii drogurilor? Acestea sînt întrebări la care ar trebui să se reflecteze.

23–25. (a) Care este înţelesul sfatului din Ecleziast 7:5 în legătură cu alegerea muzicii? (b) Ce ar trebui să examinăm, dacă ascultăm muzică sau dansăm? Pentru ce? (1 Corinteni 10:31, 33; Filipeni 1:9, 10). (c) Pentru ce nu este fără importanţă, aşadar, ce fel de muzică ascultăm şi ce fel de dans dansăm?

²³ Nu este, aşadar, fără importanţă ce fel de muzică asculţi. Tu poţi lăsa pe alţii să hotărască pentru tine, înotînd odată cu curentul şi alegînd ce e popular şi ce place maselor. Tu poţi, însă, să-ţi faci gînduri despre aceasta şi să alegi cu băgare de seamă, în timp ce te laşi condus de înţelepciunea veşnică şi superioară a Cuvîntului lui Dumnezeu. În Ecleziast 7:5 se spune: „Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului, decît să asculţi de cîntecul celor fără minte.“ Cînd Biblia vorbeşte despre cei „fără minte“ nu-i înţelege pe aceştia ca pe nişte persoane, pur şi simplu, naive, ci persoane care din punct de vedere moral sînt fără pricepere şi care, datorită acestui fapt, mai tîrziu, ajung în dificultăţi.

²⁴ Poate gîndeşti că ai putea asculta liniştit şlagăre, fără ca ele să te influenţeze înspre rău, chiar dacă conţin anumite cuvinte, care stau în contrazicere cu principiile bune sau dacă ele au un sunet senzual violent. Acelaşi lucru îl poţi spune cu referire la dansuri. Totuşi, ce fel de influenţă exerciţi tu asupra altora? Ai aceeaşi atitudine ca apostolul Pavel, care era gata să renunţe chiar şi la mîncare de carne, pentru a evita poticnirea altora? Cu ce fel de oameni eşti adus în legătură, pe baza muzicii, pe care o alegi?

²⁵ Prin ce fel de muzică asculţi şi ce fel de dans dansezi, arăţi dacă eşti interesat, pur şi simplu, să te amuzezi sau eşti interesat să trăieşti veşnic în favoarea lui Dumnezeu.

[Ilustraţia de la pagina 124]

Dansul are o istorie lungă