A 130-a clasă a Şcolii Galaad — Festivitatea de absolvire
O zi de mari speranţe şi aşteptări
FĂRĂ îndoială, festivitatea de absolvire a celei de-a 130-a clase a Şcolii Biblice Galaad a Societăţii Watchtower a dat naştere la speranţe şi aşteptări. Sâmbătă, 12 martie 2011, peste 8 500 de persoane, printre care şi absolvenţii cu familiile şi prietenii lor, s-au întrunit pentru a asista la festivitatea de absolvire. Auditoriul era cuprins de emoţie, şi aceasta nu doar datorită ocaziei în sine, ci şi pentru ceea ce-i aştepta pe misionari. În scurt timp, aceştia aveau să fie trimişi în toată lumea şi urmau să-şi folosească instruirea ca să-i înveţe pe oameni adevărul din Biblie.
„Fericiţi sunt toţi cei ce îl aşteaptă“ pe Iehova
Această idee încurajatoare, bazată pe Isaia 30:18, a constituit tema cuvântării prezentate de Geoffrey Jackson, membru al Corpului de Guvernare al Martorilor lui Iehova şi preşedintele programului. Plin de căldură, dar şi cu puţin umor, fratele Jackson i-a felicitat pe cursanţi pentru că supravieţuiseră programului riguros al Şcolii Galaad şi i-a asigurat că aveau toate şansele să supravieţuiască şi acelei zile emoţionante. Ce aşteptări realiste puteau avea absolvenţii cu privire la viitor? El a analizat trei idei practice desprinse din Isaia 30:18–21.
În primul rând, fratele Jackson a zis: „Vă puteţi aştepta ca Iehova să vă asculte rugăciunile“. El a îndreptat atenţia asupra versetului 19, care dă următoarea asigurare: „[Dumnezeu] îţi va arăta bunăvoinţă la glasul strigătului tău“. Fratele Jackson a spus că în ebraică pronumele folosit aici este la singular, nu la plural. Aşadar, înţelegem că Iehova ascultă rugăciunile fiecăruia. „Fiind Tatăl nostru, Iehova nu zice: «De ce nu poţi fi şi tu la fel de puternic cum este cutare?». Nu, ci el ne ascultă atent pe fiecare în parte. Şi ne răspunde la rugăciuni.“
În al doilea rând, vorbitorul a recunoscut că ne putem aştepta şi la probleme. „Iehova nu ne promite că vom avea o viaţă uşoară, dar promite că ne va ajuta“. Aşa cum arată versetul 20, Dumnezeu a prezis că atunci când Israelul va fi asediat, necazul şi asuprirea aveau să fie la fel de obişnuite ca pâinea şi apa. Totuşi, Iehova avea să fie întotdeauna gata să-şi scape poporul. Absolvenţii se vor confrunta şi ei cu probleme şi cu încercări, dar nu neapărat cu cele la care se aşteaptă! Fratele Jackson a adăugat: „Însă vă puteţi aştepta ca Iehova să fie alături de voi şi să vă ajute să faceţi faţă tuturor încercărilor“.
În al treilea rând, făcând referire la versetele 20 şi 21, fratele Jackson le-a reamintit cursanţilor: „Vă puteţi aştepta să fiţi îndrumaţi. Şi e bine să căutaţi îndrumare!“. El a mai spus că fiecare creştin din prezent trebuie să asculte cu atenţie când Iehova ne vorbeşte prin intermediul Bibliei şi al publicaţiilor biblice. Vorbitorul i-a îndemnat cu căldură pe cursanţi să continue să citească din Biblie în fiecare zi, pentru că aceasta va însemna viaţă.
„Frica de Iehova să fie peste voi!“
Anthony Morris, membru al Corpului de Guvernare, a explicat semnificaţia expresiei biblice „frica de Iehova“ (2 Cronici 19:7). Aceste cuvinte nu se referă la o teamă morbidă, ci la o dorinţă puternică de a înfăptui ce este drept, la un respect atât de profund şi de sincer, încât te face să tremuri. „Duceţi cu voi această frică în repartiţia voastră“, i-a îndemnat fratele Morris pe cursanţi. Cum pot ei arăta un astfel de respect faţă de Iehova? Vorbitorul a scos în evidenţă două modalităţi practice.
În primul rând, fratele Morris i-a încurajat pe cursanţi să aplice sfatul din Iacov 1:19: „Orice om trebuie să fie prompt la ascultare, încet la vorbire“. El a spus că absolvenţii au învăţat foarte mult în cele 5 luni de curs, dar că trebuiau să fie atenţi să nu se laude în repartiţia lor cu cele învăţate. „Mai întâi trebuie să ascultaţi“, a spus el. „Ascultaţi-i pe fraţii din congregaţia locală şi pe cei aflaţi în fruntea lucrării în ţara unde slujiţi. Ascultaţi ce spun despre ţara respectivă şi despre cultura de acolo. Să nu vă fie greu să spuneţi: «Nu ştiu». Dacă instruirea pe care aţi primit-o a avut cu adevărat efect asupra voastră, atunci, cu cât veţi învăţa mai mult, cu atât vă veţi da seama cât de puţin ştiţi de fapt.“
În al doilea rând, fratele Morris a citit Proverbele 27:21: „Ceea ce este vasul de rafinare pentru argint şi cuptorul pentru aur, acelaşi lucru este şi lauda pentru om“. El a explicat că aşa cum aurul şi argintul au nevoie de rafinare, sau de purificare, tot aşa noi putem fi rafinaţi prin laude. Cum anume? Laudele pe care le primim pot constitui un test al caracterului nostru. Ele fie ne pot face să fim mândri şi să ne pierdem spiritualitatea, fie ne pot motiva să recunoaştem că îi suntem îndatoraţi lui Iehova şi să fim mai hotărâţi ca oricând să nu deviem de la normele sale. Astfel, fratele Morris i-a îndemnat pe cursanţi să privească în mod corect laudele pe care le primesc, considerându-le ocazii de a arăta că au ‘frică de Iehova’.
„Preţuiţi-vă misiunea“
Guy Pierce, membru al Corpului de Guvernare, a prezentat cuvântarea-cheie a programului. El a dezbătut tema de mai sus, explicând că termenul „misionar“ înseamnă „cineva trimis într-o misiune“. Fratele Pierce a spus că există multe organizaţii care trimit misionari în diferite misiuni. Multe dintre ele se concentrează asupra vindecării fizice şi caută soluţii politice la problemele lumii. „Dar voi sunteţi diferiţi“, a zis el. De ce?
Când au studiat Biblia, cursanţii au analizat multe relatări privitoare la vindecările fizice. Cu o anumită ocazie, când Isus a înviat o fetiţă, părinţii ei au fost cuprinşi de „o bucurie fără margini“ (Marcu 5:42). Tot la fel, orbii vindecaţi în mod miraculos de Isus au simţit o bucurie extraordinară. Unul dintre motivele pentru care Cristos a făcut aceste miracole a fost acela de a arăta ce va realiza el în apropiata lume nouă. Atunci, ‘marea mulţime’ de oameni drepţi, care vor supravieţui sfârşitului acestui sistem rău, vor fi vindecaţi de toate afecţiunile fizice (Revelaţia 7:9, 14). Cei dragi ai lor, pe care îi vor întâmpina la înviere, vor fi şi ei sănătoşi din punct de vedere fizic. Imaginaţi-vă ce bucurie va fi atunci!
Totuşi, aşa cum a explicat fratele Pierce, vindecarea fizică nu va fi niciodată cea mai importantă vindecare. Bolnavii pe care i-a vindecat Isus s-au îmbolnăvit din nou. Morţii pe care i-a înviat au murit din nou. Chiar şi orbii pe care i-a vindecat şi-au pierdut în cele din urmă vederea, cel târziu la moarte. Mult mai importantă a fost vindecarea spirituală înfăptuită de Isus. Misionarii Şcolii Galaad au şi ei misiunea de a vindeca din punct de vedere spiritual. Ei îi ajută pe oameni să se împace cu Tatăl nostru ceresc şi astfel să revină la viaţă în sens spiritual. Numai cei vindecaţi din punct de vedere spiritual ajung să primească viaţă veşnică. „Vindecarea spirituală“, a spus fratele Pierce, „este cea care îi aduce laude lui Dumnezeu. Ea face ca serviciul vostru sacru să fie un succes“.
Alte trei idei importante
„Va fi aceasta o zi bună?“ Robert Rains, membru al Comitetului Filialei din Statele Unite, a pus această întrebare oportună. El i-a încurajat pe cursanţi să-şi folosească timpul cu înţelepciune, să caute îndrumare în Cuvântul lui Dumnezeu când sunt îngrijoraţi şi să se roage lui Iehova pentru sprijin. Astfel vor face ca fiecare zi din repartiţia lor să fie o zi bună.
„Veţi face să devină nou ceva vechi?“ Mark Noumair, instructor la Şcoala Galaad, a pus această întrebare în cuvântarea sa. El a analizat 1 Ioan 2:7, 8, unde apostolul Ioan a menţionat „o poruncă veche“, care era în acelaşi timp „o poruncă nouă“. Amândouă se refereau, de fapt, la porunca dată continuatorilor lui Cristos de a se iubi unii pe alţii în mod neegoist şi cu spirit de sacrificiu (Ioan 13:34, 35). Porunca era veche în sensul că însuşi Cristos le-o dăduse continuatorilor săi cu decenii în urmă. Totodată, ea era nouă pentru că situaţiile cu care se confruntau creştinii erau noi, iar ei trebuiau să găsească modalităţi noi de a arăta iubire şi să facă aceasta într-o măsură mai mare. Misionarii se vor confrunta şi ei cu situaţii noi şi vor trebui să găsească modalităţi noi de a manifesta iubire. Ce-i va ajuta să reuşească?
„Nu deveniţi ceea ce urâţi“, i-a îndemnat fratele Noumair. El a spus că dacă vedem la alţii un comportament pe care-l urâm, dar reacţionăm în acelaşi fel, înseamnă că devenim ceea ce urâm, iar aceasta este o conduită autodistructivă. Însă, dacă în aceste situaţii găsim modalităţi noi de a arăta iubire, vom reflecta „adevărata lumină“ şi vom înlătura întunericul spiritual.
„Purtaţi-vă sarcina.“ Un alt instructor al Şcolii, Michael Burnett, a dezbătut acest subiect practic. El a vorbit despre unii oameni din ţările africane, care poartă sarcini grele pe cap. Pentru aceasta, ei îşi pun pe cap o bucată de material făcută sul, numită kata, care îi ajută să-şi ducă mai uşor sarcina, să-şi păstreze echilibrul şi chiar să aibă un mers graţios. Misionarii vor avea de purtat o sarcină grea în repartiţia lor în străinătate, dar ei au primit ceva asemănător cu o kata: o amplă instruire biblică. Dacă vor aplica ceea ce au învăţat, ei vor reuşi să-şi păstreze echilibrul şi să-şi poarte mai uşor sarcina.
Experienţe şi interviuri
Instruirea de la Şcoala Galaad include şi timpul petrecut în predicare alături de congregaţiile locale ale Martorilor lui Iehova. William Samuelson, supraveghetorul Departamentului şcolilor teocratice, a inclus în tema sa intitulată „Nu lăsa mâna să ţi se odihnească“ mai multe experienţe ale cursanţilor (Eclesiastul 11:6). Prin intermediul unor puneri în scenă însufleţitoare, cursanţii au arătat cum s-au străduit să fie zeloşi în predicare, găsind ocazii de a predica vestea bună în avioane, în restaurante şi în benzinării. Ei au depus mărturie de la uşă la uşă, informal şi prin scrisori. Cu siguranţă, ei nu şi-au lăsat mâinile să se odihnească, iar rezultatele au fost excelente.
Apoi, Kenneth Stovall, membru al personalului de la Galaad, a intervievat trei misionari cu multă experienţă: Barry Hill, care a slujit în Ecuador şi în Republica Dominicană, Eddie Mobley, care a slujit în Côte d’Ivoire, şi Tab Honsberger, care a slujit în Senegal, Benin şi Haiti. Împreună, au dezvoltat foarte frumos tema „Puneţi-l la încercare pe Iehova şi veţi secera binecuvântări“ (Maleahi 3:10). De exemplu, fratele Hill a relatat cum el şi soţia lui au trebuit să se acomodeze cu clima din Ecuador, unde era fie foarte cald şi mult praf, fie foarte cald şi mult noroi. El a spus că doi ani şi jumătate au trebuit să facă baie folosind găleţi. Dar niciodată nu s-au gândit să plece. Ei şi-au considerat repartiţia o binecuvântare de la Iehova. „Era viaţa noastră“, a zis el.
La sfârşitul programului, unul dintre cursanţi a citit o scrisoare emoţionantă din partea absolvenţilor, în care aceştia şi-au exprimat aprecierea sinceră pentru şcoală. „Credinţa noastră a atins noi culmi“, se spunea în scrisoare, „dar ştim că trebuie să progresăm în continuare“. Cursanţii şi-au primit diplomele şi au fost repartizaţi în multe ţări. Fratele Jackson a încheiat programul asigurându-i pe cursanţi că se puteau aştepta să vadă ajutorul lui Iehova în viaţa lor, îndeosebi când se vor confrunta cu încercări. Toţi cei din auditoriu au plecat cu mari speranţe şi aşteptări. Fără îndoială, Iehova îi va folosi pe noii misionari pentru a face mult bine.
[Chenarul/Harta de la pagina 31]
STATISTICA PROMOŢIEI
Ţări reprezentate: 9
Media de vârstă: 34
Media anilor ca Martori botezaţi: 18,6
Media anilor în serviciul cu timp integral: 13,1
[Harta]
(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)
Absolvenţii au fost repartizaţi în ţările menţionate mai jos.
REPARTIŢII
ARGENTINA
ARMENIA
BURKINA FASO
BURUNDI
CONGO (KINSHASA)
CEHIA
HAITI
HONG KONG
INDONEZIA
KENYA
LITUANIA
MALAYSIA
MOZAMBIC
NEPAL
PAPUA NOUA GUINEE
ROMÂNIA
SENEGAL
TANZANIA
UGANDA
ZIMBABWE
[Legenda fotografiei de la pagina 31]
A 130-a promoţie a Şcolii Biblice Galaad a Societăţii Watchtower
Rândurile sunt numerotate din faţă în spate, iar numele sunt menţionate de la stânga la dreapta.
1) Molina Z.; Bassolino S.; Alatsis C.; Arroyo A.; Niño L.; Merkling S.; Clark M.
2) Little C.; Tibaudo S.; Jakobsson S.; Moreno J.; Rodriguez A.; Lee K.; Cárdenas H.; Aguilar L.
3) Clairbush A.; Polley A.; Caldwell S.; Adame J.; Hildebrandt S.; Shoemaker I.; Grohman N.; Galvez G.
4) Clark J.; Bassolino A.; Packham K.; Adame J.; Knaus M.; Niño M.; Moreno R.; Galvez J.
5) Rodriguez D.; Geynes M.; Molina J.; Aguilar A.; Alatsis I.; Manno A.; Grohman R.; Packham J.
6) Geynes S.; Cárdenas M.; Arroyo C.; Manno C.; Merkling J.; Lee H.; Clairbush X.; Jakobsson P.
7) Little J.; Hildebrandt B.; Shoemaker M.; Knaus K.; Caldwell J.; Tibaudo F.; Polley C.