Urmăriţi virtutea?

„Orice virtute şi orice laudă, la acestea să vă gândiţi.“ — FILIPENI 4:8.

 1. Ce este viciul, şi de ce nu a contaminat acesta închinarea la Iehova?

VICIUL este depravare morală sau corupţie. El s-a infiltrat în lumea în care trăim (Efeseni 2:1-3). Însă Iehova Dumnezeu nu va permite ca închinarea curată care i se aduce să fie contaminată. Publicaţiile creştine, întrunirile, adunările şi congresele ne dau avertismente oportune cu privire la conduita nedreaptă. Noi primim un ajutor scriptural potrivit pentru a ne ‘alipi tare de ceea ce este bine’ în ochii lui Dumnezeu (Romani 12:9). De aceea, ca organizaţie, Martorii lui Iehova se străduiesc să fie curaţi, virtuoşi. Dar ce se poate spune despre noi, individual? În realitate, urmăreşti tu virtutea?

 2. Ce este virtutea, şi de ce se pretind eforturi pentru a ne păstra virtutea?

² Virtutea este desăvârşire morală, bunătate, acţiune şi gândire corectă. Ea nu este o calitate pasivă, ci una activă, pozitivă. Virtutea implică mai mult decât evitarea păcatului; ea înseamnă urmărirea a ceea ce este bun (1 Timotei 6:11). Apostolul Petru i-a îndemnat pe colaboratorii săi creştini: „Uniţi cu credinţa voastră virtutea“. În ce fel? ‘Dându-şi toată silinţa’ pentru promisiunile preţioase ale lui Dumnezeu (2 Petru 1:5). Din cauza naturii noastre păcătoase, este nevoie de eforturi sincere pentru a ne păstra virtutea. Însă persoanele temătoare de Dumnezeu din trecut au făcut lucrul acesta, chiar dacă s-au confruntat cu obstacole imense.

El a urmărit virtutea

 3. De ce fapte îngrozitoare s-a făcut vinovat regele Ahaz?

³ Scripturile conţin multe relatări despre cei care au urmărit virtutea. De exemplu, să ne gândim la virtuosul Ezechia. Tatăl său, regele Ahaz al lui Iuda, se închina, evident, lui Moloh. „Ahaz avea douăzeci de ani când a ajuns împărat şi a domnit şaisprezece ani la Ierusalim. El n-a făcut ce era drept înaintea DOMNULUI Dumnezeului său, cum făcuse tatăl său David, ci a umblat în calea împăraţilor lui Israel; şi chiar a trecut pe fiul său prin foc, după urâciunile neamurilor pe care DOMNUL le izgonise dinaintea fiilor lui Israel. A adus jertfe şi a ars tămâie pe înălţimi, pe dealuri şi sub toţi copacii verzi“ (2 Împăraţi 16:2–4). Unii susţin că ‘trecerea prin foc’ semnifica un anumit ritual de purificare şi nu aducerea de jertfe umane. Însă cartea Molech — A God of Human Sacrifice in the Old Testament (Moloh — Un Dumnezeu al jertfelor umane în Vechiul Testament), de John Day, face remarca: „Există dovezi în sursele clasice şi punice [cartagineze], precum şi în arheologie, că s-au adus jertfe umane . . . în lumea canaanită, şi astfel nu există motive să punem la îndoială referirile Vechiului Testament [la jertfele umane]“. Mai mult, 2 Cronici 28:3 spune în mod concret că Ahaz „a procedat la arderea fiilor săi în foc“ (NW) (compară cu Deuteronomul 12:31; Psalmul 106:37, 38). Ce fapte îngrozitoare!

 4. Cum s-a comportat Ezechia într-un mediu plin de vicii?

⁴ Cum a rezistat Ezechia în acest mediu plin de vicii? Psalmul 119 prezintă interes, deoarece unii cred că Ezechia l-a compus pe vremea când era încă prinţ (Psalmul 119:46, 99, 100). Astfel, împrejurările în care s-a aflat el pot fi indicate prin cuvintele: „Să tot stea cei mari şi să vorbească împreună împotriva mea; robul Tău cugetă adânc la orânduirile Tale. Îmi plânge [nu-mi are somn, NW] sufletul de durere“ (Psalmul 119:23, 28). Înconjurat de persoane care practicau religia falsă, Ezechia devenise, probabil, un obiect de batjocură printre membrii curţii regale, până acolo că şi somnul îi pierise. Totuşi, el a urmărit virtutea, cu timpul a devenit rege şi „a făcut ce era drept înaintea DOMNULUI . . . El şi-a pus încrederea în DOMNUL, Dumnezeul lui Israel“. — 2 Împăraţi 18:1–5.

Ei au rămas virtuoşi

 5. Cu ce încercări s-au confruntat Daniel şi cei trei tovarăşi ai săi?

⁵ Tot exemplari în ce priveşte virtutea au fost şi Daniel şi cei trei tovarăşi evrei ai săi, Hanania, Mişael şi Azaria. Ei au fost luaţi cu forţa din patria lor şi exilaţi în Babilon. Cei patru tineri au primit nume babiloniene — Beltşaţar, Şadrac, Meşac şi Abed-Nego. Li s-au dat „alimentele alese ale împăratului“, care includeau produse interzise de legea lui Dumnezeu. Mai mult, ei au fost constrânşi să urmeze un curs de instruire de trei ani în „scrierea şi limba caldeenilor“. Acesta implica mai mult decât simpla învăţare a unei limbi noi, deoarece, probabil, termenul „caldeeni“ folosit aici desemnează clasa instruită. Aşadar, aceşti tineri evrei au fost expuşi unor învăţături babilonice pervertite. — Daniel 1:1–7.

 6. De ce putem spune că Daniel a urmărit virtutea?

⁶ În pofida unor enorme presiuni de a se conforma, Daniel şi cei trei tovarăşi ai săi au ales virtutea în locul viciului. Daniel 1:21 spune: „Aşa a dus-o Daniel până în anul dintâi al împăratului Cirus“. Da, Daniel „a dus-o“ sau a continuat să fie un slujitor virtuos al lui Iehova timp de peste 80 de ani — pe parcursul ascensiunii şi căderii câtorva regi puternici. El i-a rămas fidel lui Dumnezeu în pofida maşinaţiilor şi intrigilor unor demnitari corupţi şi a imoralităţii sexuale care domina religia babiloniană. Daniel a continuat să urmărească virtutea.

 7. Ce se poate învăţa din conduita urmată de Daniel şi de cei trei tovarăşi ai săi?

⁷ Putem învăţa multe lucruri de la Daniel şi de la tovarăşii săi — persoane temătoare de Dumnezeu. Ei au urmărit virtutea şi au refuzat să se lase înghiţiţi de cultura babiloniană. Deşi li s-au dat nume babiloniene, ei nu şi-au pierdut niciodată identitatea de slujitori ai lui Iehova. Iată de ce, după aproximativ 70 de ani, regele babilonian i s-a adresat lui Daniel cu numele său evreiesc (Daniel 5:13)! Pe tot parcursul lungii sale vieţi, Daniel a refuzat să facă compromis chiar şi în chestiuni mărunte. Ca tânăr, el „a hotărât în inima lui să nu se întineze cu alimentele alese ale împăratului“ (Daniel 1:8). Această poziţie fermă adoptată de Daniel şi de cei trei tovarăşi ai săi i-a întărit, fără îndoială, pentru a supravieţui încercărilor extreme cu care s-au confruntat mai târziu. — Daniel, capitolele 3 şi 6.

Urmărirea virtuţii în prezent

 8. Cum se pot împotrivi tinerii creştini faptului de a fi asimilaţi de lumea lui Satan?

⁸ Asemenea lui Daniel şi a celor trei tovarăşi ai săi, poporul lui Dumnezeu din prezent refuză să se lase înghiţit de lumea rea a lui Satan (1 Ioan 5:19). Dacă eşti un tânăr creştin, poate că te afli sub puternica presiune exercitată de colegi de a le imita gusturile excentrice în materie de îmbrăcăminte, pieptănătură şi muzică. În loc să urmezi orice capriciu sau stil al modei, mai bine stai ferm şi ‘nu te conforma veacului acestuia’ (Romani 12:2). ‘Tăgăduieşte [repudiază, NW] nelegiuirea şi poftele lumeşti, trăieşte cu cumpătare, dreptate şi evlavie’ (Tit 2:11, 12). Importantă este aprobarea lui Iehova, nu a colegilor. — Proverbele 12:2.

 9. Cu ce presiuni s-ar putea confrunta creştinii în lumea afacerilor, şi cum ar trebui să se comporte ei?

⁹ Şi creştinii adulţi se confruntă cu presiuni şi trebuie să fie virtuoşi. Creştinii care fac afaceri pot fi tentaţi să folosească metode discutabile sau să ignore regulamentele guvernamentale şi legile fiscale. Însă, indiferent de modul în care se comportă partenerii de afaceri sau colegii de muncă, noi dorim „să ne purtăm drept în toate“ (Evrei 13:18). Din punct de vedere scriptural ni se cere să fim cinstiţi şi corecţi cu patronii, cu angajaţii, cu clienţii şi cu autorităţile laice (Deuteronomul 25:13–16; Matei 5:37; Romani 13:1; 1 Timotei 5:18; Tit 2:9, 10). Să ne străduim totodată să fim ordonaţi în afacerile noastre. Păstrând o evidenţă corectă şi încheind contractele în scris, deseori putem preveni neînţelegerile.

Să rămânem vigilenţi

10. De ce este nevoie să ‘rămânem vigilenţi’ atunci când ne alegem muzica?

¹⁰ Psalmul 119:9 subliniază un alt aspect al păstrării virtuţii în ochii lui Dumnezeu. Psalmistul a cântat: „Cum îşi va ţine tânărul curată cărarea? Îndreptându-se [rămânând vigilent, NW] după cuvântul Tău“. Una dintre cele mai eficiente arme ale lui Satan este muzica, aceasta având puterea de a stârni sentimente. Din nefericire, unii creştini nu au ‘rămas vigilenţi’ în privinţa muzicii şi au fost atraşi de stilurile ei extreme, de pildă rap şi heavy-metal. Unii poate argumentează că această muzică nu le dăunează sau că ei nu acordă atenţie textului. Alţii spun că, pur şi simplu, le place ritmul frenetic sau sunetul chitarelor. Pentru creştini însă, ceea ce contează nu este faptul că ceva poate procura plăcere. Pe ei îi interesează dacă acest lucru este „plăcut înaintea Domnului“ (Efeseni 5:10). În general, muzica heavy-metal şi rap promovează vicii cum ar fi vulgaritatea, fornicaţia şi chiar satanismula — lucruri care în mod sigur nu îşi au locul în rândul poporului lui Dumnezeu (Efeseni 5:3). Fie că suntem tineri, fie în vârstă, ar fi bine să reflectăm fiecare la această întrebare: Prin muzica pe care o aleg, eu urmăresc virtutea sau viciul?

11. Cum poate rămâne vigilent un creştin cu privire la programele TV, video şi la filme?

¹¹ Multe programe TV, video şi filme promovează viciul. Potrivit unui psihiatru proeminent, ‘hedonismul, sexualitatea, violenţa, lăcomia şi egoismul’ predomină în majoritatea filmelor produse în prezent. De aceea, faptul de a rămâne vigilenţi înseamnă şi a fi selectivi cu privire la ceea ce vizionăm. Psalmistul s-a rugat: „Abate-mi ochii de la vederea lucrurilor deşarte“ (Psalmul 119:37). Un tânăr creştin pe nume Joseph a aplicat acest principiu. Când un anumit film a început să prezinte relaţii sexuale explicite şi violenţă, el a părăsit cinematograful. S-a simţit el stânjenit? „Chiar deloc“, spune Joseph. „M-am gândit în primul rând la Iehova şi la faptul de a-i plăcea lui.“

Rolul studiului şi al meditării

12. De ce sunt necesare studiul personal şi meditarea pentru a urmări virtutea?

¹² Nu este suficient să eviţi lucrurile rele. Urmărirea virtuţii implică şi faptul de a studia şi a medita la lucrurile bune consemnate în Cuvântul lui Dumnezeu, astfel încât principiile sale drepte să poată fi aplicate în viaţă. „Cât de mult iubesc eu legea Ta!“, a exclamat psalmistul. „Toată ziua mă gândesc la ea“ (Psalmul 119:97). Face parte studiul personal al Bibliei şi al publicaţiilor creştine din planificarea ta săptămânală? Într-adevăr, poate fi dificil să-ţi rezervi timp pentru un studiu sârguincios al Cuvântului lui Dumnezeu şi pentru meditare sub rugăciune asupra lui. Dar adesea este posibil să răscumperi timp de la alte activităţi (Efeseni 5:15, 16). Probabil primele ore ale dimineţii ţi-ar conveni pentru rugăciune, studiu şi meditare. — Compară cu Psalmul 119:147.

13, 14. a) De ce este inestimabilă meditarea? b) Meditarea la ce versete biblice ne poate ajuta să detestăm imoralitatea sexuală?

¹³ Meditarea este inestimabilă, deoarece ea ne ajută să reţinem ceea ce învăţăm. Dar mai important este faptul că ea ne poate ajuta să ne însuşim punctul de vedere divin în diferite domenii. Să ilustrăm: Una este să ştii că Dumnezeu interzice fornicaţia, dar cu totul alta este să-ţi ‘fie groază de rău şi să te alipeşti tare de bine’ (Romani 12:9). Putem simţi efectiv ce simte Iehova faţă de imoralitatea sexuală meditând la unele texte biblice fundamentale, cum ar fi Coloseni 3:5, care ne îndeamnă: „De aceea, daţi morţii mădularele voastre care sunt pe pământ: desfrânarea, necurăţia, patimile, pofta rea şi lăcomia de bani, care este idolatrie“. Întreabă-te: „Ce patimi trebuie să dau morţii? Ce lucruri care ar putea stârni dorinţe necurate ar trebui să evit? Trebuie să fac unele schimbări în modul în care tratez persoanele de sex opus?“ — Compară cu 1 Timotei 5:1, 2.

¹⁴ Pavel îi îndeamnă pe creştini să se abţină de la fornicaţie şi să exercite stăpânire de sine, astfel încât „nimeni să nu fie cu viclenie şi cu nedreptate în această privinţă faţă de fratele său“ (1 Tesaloniceni 4:3–7). Întreabă-te: „De ce este dăunătoare fornicaţia? Ce prejudicii mi-aş cauza mie sau altcuiva dacă aş păcătui în această privinţă? Cum aş fi afectat pe plan spiritual, afectiv şi fizic? Ce se poate spune despre persoanele din congregaţie care au violat legea lui Dumnezeu şi nu s-au căit? Ce întorsătură au luat lucrurile pentru ele?“ Faptul de a acorda atenţie la ceea ce spun Scripturile despre o astfel de conduită ne poate adânci ura faţă de ceea ce este rău în ochii lui Dumnezeu (Exodul 20:14; 1 Corinteni 5:11–13; 6:9, 10; Galateni 5:19–21; Apocalipsa 21:8). Pavel spune că un fornicator „nesocoteşte nu pe un om, ci pe Dumnezeu“ (1 Tesaloniceni 4:8). Ce creştin adevărat ar vrea să-l nesocotească pe Tatăl său ceresc?

Virtutea şi asocierile

15. Ce rol joacă asocierile noastre în urmărirea virtuţii?

¹⁵ Un alt ajutor pentru a ne păstra virtutea îl constituie asocierile bune. Psalmistul a cântat: „Sunt alături de toţi cei care se tem de Tine [Iehova] şi de cei care păzesc îndrumările Tale“ (Psalmul 119:63). Avem nevoie de asocierea sănătoasă pe care ne-o oferă întrunirile creştine (Evrei 10:24, 25). Dacă ne izolăm, am putea deveni egoişti, iar viciile ar putea pune cu uşurinţă stăpânire pe noi (Proverbele 18:1). Însă o asociere creştină plină de căldură ne poate întări hotărârea de a rămâne virtuoşi. Desigur, trebuie să ne păzim şi de asocierile rele. Putem fi cordiali cu vecinii şi cu colegii de muncă şi de şcoală. Dar, dacă umblăm într-adevăr cu înţelepciune, vom evita să ne apropiem prea mult de cei ce nu urmăresc virtutea creştină. — Compară cu Coloseni 4:5.

16. Cum ne poate ajuta aplicarea textului din 1 Corinteni 15:33 să urmărim virtutea în prezent?

¹⁶ Pavel a scris: „Prieteniile rele strică obiceiurile bune“. Prin această afirmaţie, el îi avertiza pe credincioşi că puteau să-şi piardă credinţa dacă se asociau cu pretinşi creştini care respingeau învăţătura scripturală cu privire la înviere. Principiul ce stă la baza avertismentului lui Pavel se aplică atât la asocierile din afara congregaţiei, cât şi la cele din interiorul ei (1 Corinteni 15:12, 33). Natural, nu ar trebui să-i evităm pe fraţii şi surorile noastre de credinţă doar pentru că nu împărtăşesc un anumit punct de vedere pur personal la care ţinem noi (Matei 7:4, 5; Romani 14:1–12). Cu toate acestea, este nevoie de precauţie dacă unii din congregaţie se angajează într-o conduită discutabilă sau au obiceiul să poarte pică sau să se plângă (2 Timotei 2:20–22). Este înţelept să ne asociem strâns cu cei cu care ne bucurăm de „mângâiere [de un schimb de încurajări, NW]“ (Romani 1:11, 12). Aceasta ne va ajuta să urmărim o conduită virtuoasă şi să rămânem pe „cărarea vieţii“. — Psalmul 16:11.

Să continuăm să urmărim virtutea

17. Conform cu Numeri capitolul 25, ce dezastru s-a abătut asupra israeliţilor, şi ce lecţie învăţăm de aici?

¹⁷ Cu puţin timp înainte ca israeliţii să ia în stăpânire Ţara Promisă, mii dintre ei au ales să urmărească viciul — şi au fost distruşi (Numeri, capitolul 25). Astăzi, poporul lui Iehova se află în pragul lumii noi drepte. Intrarea în ea va fi privilegiul binecuvântat al acelora care continuă să respingă viciile acestei lumi. Ca oameni imperfecţi, putem avea înclinaţii rele, dar Dumnezeu ne poate ajuta să urmăm îndrumările drepte ale spiritului său sfânt (Galateni 5:16; 1 Tesaloniceni 4:3, 4). Să acordăm, aşadar, atenţie îndemnului dat de Iosua lui Israel: „Temeţi-vă de DOMNUL şi slujiţi-I cu scumpătate [în ireproşabilitate, NW] şi credincioşie“ (Iosua 24:14). O teamă reverenţioasă de a-i displăcea lui Iehova ne va ajuta să urmărim o conduită virtuoasă.

18. Referitor la viciu şi la virtute, care ar trebui să fie hotărârea tuturor creştinilor?

¹⁸ Dacă doriţi din inimă să-i plăceţi lui Dumnezeu, fiţi hotărâţi să daţi ascultare îndemnului lui Pavel: „Tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice virtute şi orice laudă, la acestea să vă gândiţi“. Care va fi rezultatul dacă veţi proceda astfel? Pavel a spus: „Acestea să le faceţi. Şi Dumnezeul păcii va fi cu voi“ (Filipeni 4:8, 9). Da, cu ajutorul lui Iehova puteţi respinge viciul şi puteţi urmări virtutea.

[Notă de subsol]

Idei recapitulative

◻ Ce se cere pentru a urmări virtutea?

◻ În ce împrejurări şi-au păstrat virtutea Ezechia, Daniel şi cei trei evrei?

◻ Cum ne putem împotrivi maşinaţiilor lui Satan, asemenea lui Daniel?

◻ De ce trebuie să rămână creştinii vigilenţi în privinţa divertismentelor?

◻ Ce rol joacă studiul, meditarea şi asocierile în urmărirea virtuţii?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 15]

Tânărul Ezechia a urmărit virtutea chiar dacă era înconjurat de închinători ai lui Moloh

[Legenda fotografiilor de la pagina 17]

Creştinii trebuie să rămână vigilenţi când este vorba de divertismente