Ce viitor le este rezervat oilor şi caprelor?
„El îi va despărţi pe unii de alţii, cum desparte păstorul oile de capre.“ — MATEI 25:32.
1, 2. De ce ar trebui să ne intereseze parabola despre oi şi capre?
ISUS CRISTOS a fost, cu siguranţă, cel mai mare Învăţător de pe pământ (Ioan 7:46). Una dintre metodele sale de predare consta în folosirea parabolelor, sau ilustrărilor (Matei 13:34, 35). Acestea erau simple, dar eficiente în transmiterea unor adevăruri spirituale şi profetice profunde.
2 În parabola despre oi şi capre, Isus a indicat spre un timp când el va exercita o funcţie specială: „Când va veni Fiul Omului în slava Sa . . . “ (Matei 25:31). Această ilustrare ar trebui să ne intereseze, deoarece cu ea îşi încheie Isus răspunsul la întrebarea: „Care va fi semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului?“ (Matei 24:3). Dar ce semnifică ea pentru noi?
3. Ce a zis Isus mai devreme în cuvântarea sa că va avea loc imediat după începerea necazului celui mare?
3 Isus a profeţit evenimente remarcabile care vor avea loc „îndată după“ izbucnirea necazului celui mare, evenimente pe care noi le aşteptăm. El a spus că atunci va apărea „semnul Fiului Omului“. Lucrul acesta va afecta profund „toate popoarele pământului“, care îl „vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere şi cu mare slavă“. Fiul omului va fi însoţit de „îngerii Săi“ (Matei 24:21, 29–31).a Dar ce se poate spune cu privire la parabola despre oi şi capre? Bibliile moderne o plasează în capitolul 25, dar ea face parte din răspunsul lui Isus, oferind detalii suplimentare cu privire la venirea sa în glorie şi concentrându-se asupra judecării de către el a ‘tuturor popoarelor’. — Matei 25:32.
Personajele simbolice din parabolă
4. Ce se menţionează cu privire la Isus la începutul parabolei despre oi şi capre, şi cine mai intră în scenă?
4 Isus îşi începe parabola astfel: „Când va veni Fiul Omului“. Probabil ştiţi cine este „Fiul Omului“. Scriitorii Evangheliei au aplicat deseori această expresie la persoana lui Isus. Chiar şi Isus a făcut aceasta având, fără îndoială, în minte viziunea lui Daniel despre „Unul ca un Fiul al Omului“, care s-a apropiat de Cel Bătrân de Zile ca să primească „stăpânire, slavă şi împărăţie“ (Daniel 7:13, 14; Matei 26:63, 64; Marcu 14:61, 62). Deşi Isus este personajul principal al acestei parabole, el nu este singur. Mai devreme, în acest discurs, el a spus, conform textului din Matei 24:30, 31, că, atunci când Fiul omului ‘va veni cu putere şi cu mare slavă’, îngerii săi vor juca un rol esenţial. În mod asemănător, parabola despre oi şi capre prezintă îngeri alături de Isus atunci când el ‘se aşază pe tronul său glorios’ ca să judece (compară cu Matei 16:27). Dar dacă Judecătorul şi îngerii săi se află în cer, la fel stau lucrurile şi cu oamenii menţionaţi în parabolă?
5. Cum îi putem identifica pe „fraţii“ lui Isus?
5 Aruncând o privire asupra parabolei, remarcăm trei grupuri pe care trebuie să le identificăm. Pe lângă oi şi capre, Fiul omului adaugă al treilea grup a cărui identitate este esenţială pentru identificarea oilor şi caprelor. Isus îi numeşte pe membrii acestui al treilea grup fraţii săi spirituali (Matei 25:40, 45). Ei trebuie să fie închinători adevăraţi, deoarece Isus a zis: „Oricine va face voia Tatălui Meu . . . , acela Îmi este frate, soră şi mamă“ (Matei 12:50; Ioan 20:17). Fiind şi mai la subiect, Pavel a scris despre creştinii care fac parte din ‘sămânţa lui Avraam’ şi care sunt fii ai lui Dumnezeu. El i-a numit pe aceştia „fraţi“ ai lui Isus ‘care au parte de chemarea cerească’. — Evrei 2:9–3:1; Galateni 3:26, 29.
6. Cine sunt fraţii „foarte neînsemnaţi“ ai lui Isus?
6 De ce i-a menţionat Isus pe cei „foarte neînsemnaţi“ fraţi ai săi? Aceste cuvinte sunt o repetare a ceea ce apostolii l-au auzit spunând mai devreme. Când a făcut o comparaţie între Ioan Botezătorul, care a murit înaintea lui Isus şi care avea deci speranţă pământească, şi cei care dobândesc viaţă cerească, Isus a zis: „Nu s-a ridicat nici unul mai mare decât Ioan Botezătorul. Totuşi, cel mai mic în împărăţia cerurilor este mai mare decât el“ (Matei 11:11). Poate că unii dintre cei care merg la cer au avut o poziţie proeminentă în congregaţie, la fel ca apostolii, iar alţii una mai puţin proeminentă, dar toţi sunt fraţi spirituali ai lui Isus (Luca 16:10; 1 Corinteni 15:9; Efeseni 3:8; Evrei 8:11). Deci, chiar dacă unii păreau neînsemnaţi pe pământ, ei erau fraţii săi şi trebuiau trataţi ca atare.
Cine sunt oile şi cine sunt caprele?
7, 8. Ce a zis Isus despre oi, şi ce putem spune în concluzie cu privire la ele?
7 Iată ce citim cu privire la judecarea oilor: „[Isus] va zice celor de la dreapta Lui: «Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, de moşteniţi împărăţia care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. Căci am fost flămând şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin şi M-aţi primit; am fost gol şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în închisoare şi aţi venit pe la Mine». Atunci cei drepţi Îi vor răspunde: «Doamne, când Te-am văzut noi flămând şi Ţi-am dat să mănânci? Sau, fiindu-Ţi sete şi Ţi-am dat de ai băut? Când Te-am văzut noi străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat? Când Te-am văzut noi bolnav sau în închisoare şi am venit pe la Tine?» Şi răspunzând, Împăratul le va zice: «Adevărat vă spun că ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia dintre aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie Mi le-aţi făcut»“. — Matei 25:34–40.
8 Evident, oile judecate ca fiind demne de a sta la dreapta lui Isus într-o poziţie de onoare şi de favoare, reprezintă o clasă de oameni (Efeseni 1:20; Evrei 1:3). Ce au făcut aceştia şi când anume? Isus spune că ei i-au oferit cu amabilitate, respect şi generozitate hrană, băutură şi îmbrăcăminte, ajutându-l atunci când a fost bolnav sau în închisoare. Când oile spun că ele nu i-au făcut aceste lucruri lui Isus personal, el arată că ele i-au sprijinit pe fraţii săi spirituali — rămăşiţa creştinilor unşi —, astfel că, în acest sens, ele i-au făcut aceste lucruri lui.
9. De ce parabola nu se aplică în timpul Mileniului?
9 Parabola nu se aplică în timpul Mileniului, deoarece, atunci, cei unşi nu vor fi oameni care să sufere de foame, sete, boli sau întemniţări. Mulţi dintre ei însă au suferit în felul acesta în timpul încheierii acestui sistem de lucruri. De când Satan a fost aruncat pe pământ, el a făcut din membrii rămăşiţei ţinta specială a furiei lui, aducând asupra lor batjocori, tortură şi moarte. — Apocalipsa 12:17.
10, 11. a) De ce nu este rezonabil să credem că oile îi includ pe toţi cei care fac un gest amabil faţă de fraţii lui Isus? b) Pe cine reprezintă în mod potrivit oile?
10 Dar spune oare Isus că oricine face un mic gest de amabilitate faţă de unul dintre fraţii săi, cum ar fi oferirea unei bucăţi de pâine sau a unui pahar de apă, este calificat să se numere printre aceste oi? Este adevărat că manifestarea unei astfel de amabilităţi poate reflecta bunăvoinţă, dar, în realitate, se pare că oilor din această parabolă li se pretinde mult mai mult. De pildă, Isus nu se referea câtuşi de puţin la atei sau clerici, care fac ocazional un act de amabilitate faţă de unul dintre fraţii săi. Dimpotrivă, Isus le-a numit de două ori pe oi „cei drepţi“ (Matei 25:37, 46). Astfel, oile trebuie să fie cei care, pe parcursul unei perioade de timp, au venit în ajutorul fraţilor lui Cristos, sprijinindu-i în mod activ şi care au exercitat credinţă, ajungând să dobândească o stare de dreptate înaintea lui Dumnezeu.
11 De-a lungul secolelor, mulţi oameni, de pildă Avraam, s-au bucurat de o stare de dreptate (Iacov 2:21–23). Noe, Avraam şi alţi oameni fideli se numără printre „alte oi“ care vor moşteni viaţa în Paradis, sub domnia Regatului lui Dumnezeu. În ultimul timp, milioane de persoane au venit la închinarea adevărată în calitate de alte oi şi au devenit „o singură turmă“ cu cei unşi (Ioan 10:16; Apocalipsa 7:9). Aceste persoane cu speranţă pământească recunosc că fraţii lui Isus sunt ambasadorii Regatului, motiv pentru care i-au ajutat atât pe plan material, cât şi spiritual. Isus consideră că ceea ce fac alte oi pentru fraţii săi de pe pământ îi fac lui. Aceste alte oi care vor fi în viaţă când el va veni să judece naţiunile vor fi judecate ca fiind oi.
12. De ce s-ar putea ca oile să întrebe cum au manifestat ele amabilitate faţă de Isus?
12 Dacă alte oi predică acum alături de cei unşi vestea bună şi îi ajută, de ce mai întreabă ele: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând şi Ţi-am dat să mănânci? Sau, fiindu-Ţi sete şi Ţi-am dat de ai băut?“ (Matei 25:37). Din mai multe motive, probabil. Aceasta este o parabolă. Prin intermediul ei, Isus îşi manifestă profunda preocupare faţă de fraţii săi spirituali: el simte cu ei, suferă cu ei. Mai devreme, Isus spusese: „Cine vă primeşte pe voi, Mă primeşte pe Mine; şi cine Mă primeşte pe Mine, primeşte pe Acela care M-a trimis pe Mine“ (Matei 10:40). În această ilustrare, Isus extinde sfera aplicării acestui principiu, arătând că ceea ce li se face fraţilor săi (bine sau rău) ajunge până la cer, ca şi cum i s-ar fi făcut lui în cer. De asemenea, Isus scoate aici în evidenţă normele lui Iehova privind modul de a judeca, făcând să se înţeleagă clar că judecata lui Dumnezeu, fie favorabilă, fie condamnatoare, este întemeiată şi justă. Scuza caprelor, „Păi, dacă te-am fi văzut pe tine“, nu este valabilă.
13. De ce s-ar putea ca persoanele asemănătoare caprelor să i se adreseze lui Isus cu termenul „Domn“?
13 Odată ce înţelegem când se pronunţă judecata menţionată în această parabolă, înţelegem mai bine cine sunt caprele. Împlinirea are loc atunci când „se va arăta în cer semnul Fiului Omului“, şi „atunci toate popoarele pământului se vor boci şi vor vedea pe Fiul Omului venind . . . cu putere şi cu mare slavă“ (Matei 24:29, 30). Supravieţuitorii necazului adus asupra Babilonului celui Mare care i-au tratat cu răutate pe fraţii Regelui s-ar putea să se adreseze acum în mod disperat judecătorului cu termenul „Domn“, în speranţa că îşi vor salva viaţa. — Matei 7:22, 23; compară cu Apocalipsa 6:15–17.
14. După ce criteriu va judeca Isus oile şi caprele?
14 Însă judecata lui Isus nu se va baza pe cererile disperate ale foştilor enoriaşi, atei sau ale altor persoane (2 Tesaloniceni 1:8). În schimb, judecătorul va examina starea inimii oamenilor şi ceea ce au făcut ei chiar şi „unuia dintre aceşti foarte neînsemnaţi [fraţi ai săi]“. Trebuie să recunoaştem că numărul creştinilor unşi care mai sunt pe pământ scade. Însă atât timp cât cei unşi, care alcătuiesc „sclavul fidel şi prevăzător“ (NW), continuă să furnizeze hrană spirituală şi îndrumare, viitoarele oi au ocazia de a-i face bine clasei sclavului, aşa cum au făcut şi membrii ‘marii mulţimi, din orice neam, din orice seminţie şi din orice popor’. — Apocalipsa 7:9, 14.
15. a) Cum au demonstrat mulţi că sunt asemenea caprelor? b) De ce trebuie să evităm să afirmăm despre cineva că este oaie sau capră?
15 Cum au fost trataţi fraţii lui Cristos şi milioanele de alte oi care sunt unite cu ei într-o singură turmă? Poate că mulţi oameni nu i-au atacat pe reprezentanţii lui Cristos, dar nici nu i-au tratat cu iubire pe membrii poporului său. Preferând lumea rea, cei asemănători caprelor resping mesajul Regatului, fie că îl aud direct, fie indirect (1 Ioan 2:15–17). Bineînţeles, la urma urmei Isus este cel numit să pronunţe judecata. Nu noi suntem cei care trebuie să stabilim cine este oaie şi cine este capră. — Marcu 2:8; Luca 5:22; Ioan 2:24, 25; Romani 14:10–12; 1 Corinteni 4:5.
Care este viitorul fiecărui grup?
16, 17. Ce viitor vor avea oile?
16 Isus a pronunţat judecata cu privire la oi: „Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, de moşteniţi împărăţia care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii“. Ce invitaţie călduroasă: „Veniţi“! La ce să vină? La viaţă veşnică, aşa cum a spus el în concluzie: „Cei drepţi [vor merge] în viaţă veşnică“. — Matei 25:34, 46.
17 În parabola despre talanţi, Isus a arătat ce li se cerea celor care vor guverna cu el în cer, iar în această parabolă el arată ce se aşteaptă din partea supuşilor Regatului (Matei 25:14–23). În mod potrivit, datorită sprijinului neprecupeţit pe care li-l dau fraţilor lui Isus, oile moştenesc un loc în domeniul pământesc al Regatului său. Ele se vor bucura de viaţă pe un pământ paradiziac — o perspectivă pe care Dumnezeu le-a pregătit-o „de la întemeierea lumii“ oamenilor răscumpărabili. — Luca 11:50, 51.
18, 19. a) Ce judecată va pronunţa Isus în cazul caprelor? b) Cum putem fi siguri că acestea nu vor fi chinuite veşnic?
18 Cât de diferită este judecata executată asupra caprelor! „Apoi va zice celor de la stânga Lui: «Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, pregătit Diavolului şi îngerilor lui! Căci am fost flămând şi nu Mi-aţi dat să mănânc; Mi-a fost sete şi nu Mi-aţi dat să beau; am fost străin şi nu M-aţi primit; am fost gol şi nu M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi în închisoare şi n-aţi venit pe la Mine.» Atunci Îi vor răspunde şi ei: «Doamne, când Te-am văzut noi flămând, sau fiindu-Ţi sete, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în închisoare şi nu Ţi-am slujit?» Atunci El va răspunde şi le va zice: «Adevărat vă spun că, întrucât n-aţi făcut aceste lucruri unuia dintre aceşti foarte neînsemnaţi, Mie nu Mi le-aţi făcut»“. — Matei 25:41–45.
19 Cercetătorii Bibliei ştiu că aceasta nu înseamnă că sufletele nemuritoare ale celor asemănători caprelor vor fi chinuite într-un foc veşnic. Nu, deoarece oamenii sunt suflete; ei nu posedă suflete nemuritoare (Geneza 2:7; Eclesiastul 9:5, 10; Ezechiel 18:4). Când condamnă caprele la „focul cel veşnic“, Judecătorul se referă la o distrugere lipsită de orice speranţă de viitor, aceasta însemnând şi sfârşitul definitiv al Diavolului şi al demonilor lui (Apocalipsa 20:10, 14). Aşadar, Judecătorul numit de Iehova pronunţă două judecăţi opuse: El le spune oilor: „Veniţi!“, iar caprelor: „Duceţi-vă de la Mine . . .!“ Oile vor moşteni ‘viaţa veşnică’, iar caprele, ‘pedeapsa veşnică’. — Matei 25:46.b
Ce înseamnă aceasta pentru noi?
20, 21. a) Ce lucrare importantă au de îndeplinit creştinii? b) Ce separare are loc acum? c) În ce situaţie se vor afla oamenii când va începe împlinirea parabolei despre oi şi capre?
20 Cei patru apostoli care au auzit răspunsul lui Isus cu privire la semnul prezenţei sale şi al încheierii sistemului aveau multe lucruri la care să mediteze. Ei trebuiau să rămână treji şi să vegheze (Matei 24:42). Ei trebuiau, de asemenea, să efectueze lucrarea de mărturie menţionată în Marcu 13:10. Azi Martorii lui Iehova efectuează în mod energic această lucrare.
21 Dar ce înseamnă pentru noi această nouă înţelegere a parabolei despre oi şi capre? Ei bine, oamenii iau deja poziţie de o parte sau de alta. Unii se află pe ‘calea cea lată care duce la pieire’, în timp ce alţii se străduiesc să se menţină pe ‘calea îngustă care duce la viaţă’ (Matei 7:13, 14). Dar timpul când Isus va pronunţa judecata finală asupra oilor şi caprelor din parabolă este încă de domeniul viitorului. Când Fiul omului va veni în calitate de Judecător, el va constata că mulţi creştini adevăraţi — de fapt „o mare mulţime“ de oi dedicate — întrunesc cerinţele pentru a supravieţui părţii finale a ‘necazului celui mare’ şi pentru a intra în lumea nouă. Această perspectivă trebuie să fie acum o sursă de bucurie (Apocalipsa 7:9, 14). Pe de altă parte, un număr foarte mare de oameni din „orice neam“ vor fi dovedit că sunt asemenea unor capre încăpăţânate. Ei „vor merge în pedeapsă [tăiere, NW] veşnică“. Ce uşurare pentru pământ!
22, 23. Întrucât împlinirea parabolei este încă de domeniul viitorului, de ce este de importanţă vitală lucrarea noastră de predicare din prezent?
22 Deşi judecata prezentată în parabolă va avea loc în viitorul apropiat, chiar acum se întâmplă ceva de importanţă vitală. În calitate de creştini, noi suntem angajaţi într-o lucrare salvatoare de vieţi care constă în proclamarea unui mesaj care face o separare între oameni (Matei 10:32–39). Iată ce a scris Pavel: „Fiindcă «oricine va chema Numele DOMNULUI [numele lui Iehova, NW] va fi mântuit». Dar cum vor chema pe Acela în care n-au crezut? Şi cum vor crede în Acela despre care n-au auzit? Şi cum vor auzi despre El fără cineva care să predice?“ (Romani 10:13, 14). Ministerul nostru public îi informează pe oamenii din peste 230 de ţări cu privire la numele lui Dumnezeu şi la mesajul său de salvare. Fraţii unşi ai lui Cristos se află încă în fruntea acestei lucrări. Aproximativ cinci milioane de alte oi lucrează acum alături de ei. Şi oameni de pe tot globul reacţionează favorabil la mesajul proclamat de fraţii lui Isus.
23 Mulţi iau cunoştinţă de mesajul nostru în timp ce predicăm din casă în casă sau în mod informal. Alţii poate că aud de Martorii lui Iehova şi de ceea ce reprezentăm noi, în diverse moduri necunoscute nouă. Când va sosi momentul judecăţii, în ce măsură va lua Isus în consideraţie responsabilitatea colectivă sau meritul familiei? Nu ştim şi nu are rost să facem speculaţii (compară cu 1 Corinteni 7:14). În prezent, mulţi oameni îi ignoră în mod intenţionat pe membrii poporului lui Dumnezeu, îi batjocoresc sau participă la persecutarea lor făţişă. Aşadar, acesta este un timp de importanţă crucială; astfel de oameni pot deveni persoane, care, conform judecăţii lui Isus, vor fi capre. — Matei 10:22; Ioan 15:20; 16:2, 3; Romani 2:5, 6.
24. a) De ce este important ca oamenii să reacţioneze favorabil la predicarea noastră? b) Ce atitudine v-a ajutat acest studiu să aveţi faţă de minister?
24 Din fericire însă, mulţi reacţionează favorabil, studiază Cuvântul lui Dumnezeu şi devin Martori ai lui Iehova. Unii care în prezent par a fi asemenea caprelor poate că se vor schimba şi vor deveni asemenea oilor. Important este că cei care reacţionează pozitiv şi îi sprijină în mod activ pe membrii rămăşiţei fraţilor lui Cristos furnizează astfel, în prezent, motive pentru a fi plasaţi la dreapta lui Isus când, în viitorul apropiat, el se va aşeza pe tron ca să judece. Aceştia sunt şi vor continua să fie binecuvântaţi. Astfel, această parabolă ar trebui să ne îndemne la o activitate şi mai zeloasă în ministerul creştin. Până nu este prea târziu, dorim să facem tot ce putem ca să proclamăm vestea bună a Regatului şi, în felul acesta, să le dăm altora ocazia să reacţioneze pozitiv. Apoi este de competenţa lui Isus să pronunţe o judecată condamnatoare sau favorabilă. — Matei 25:46.
[Note de subsol]
b Iată ce se spune în lucrarea El Evangelio de Mateo: „Viaţa veşnică este viaţă pentru totdeauna; opusul ei este pedeapsă pentru totdeauna. Adjectivul grecesc aionios nu se referă în primul rând la durată, ci la calitate. Pedeapsa pentru totdeauna este moartea veşnică“. — Profesorul pensionar Juan Mateos (Institutul Biblic Pontifical, Roma) şi profesorul Fernando Camacho (Institutul teologic, Sevilla), Madrid, Spania, 1981.
Vă amintiţi?
◻ Ce corespondenţe existente între Matei 24:29–31 şi Matei 25:31–33 arată că parabola despre oi şi capre se aplică în viitor, şi când anume?
◻ Cine sunt fraţii „foarte neînsemnaţi“ ai lui Isus?
◻ Cum ne ajută felul în care foloseşte Isus expresia „cei drepţi“ să aflăm pe cine îi reprezintă aceştia şi pe cine nu îi reprezintă?
◻ Deşi parabola se va împlini în viitor, de ce este predicarea noastră importantă şi urgentă acum?
[Chenarul/Fotografia de la pagina 24]
OBSERVAŢI ACESTE CORESPONDENŢE
După începerea necazului celui Fiul omului soseşte.
mare, soseşte Fiul omului.
Vine cu glorie mare. Soseşte în glorie şi se
aşază pe tronul glorios.
Îngerii sunt prezenţi cu el. Îngerii sosesc cu el.
Toate triburile pământului îl văd. Toate naţiunile sunt
adunate; caprele primesc
judecata definitivă
(necazul cel mare ia
sfârşit).
[Provenienţa fotografiei]
Garo Nalbandian