„Încrede-te în Iehova și fă binele”

 1. Cu ce capacități remarcabile i-a înzestrat Iehova pe oameni?

IEHOVA ne-a creat cu capacități remarcabile. El ne-a înzestrat cu capacitatea de a gândi, astfel că putem să rezolvăm probleme și să ne facem planuri de viitor. (Prov. 2:11) El ne-a dat puterea de a ne duce la îndeplinire planurile și de a ne atinge obiectivele. (Filip. 2:13) De asemenea, ne-a înzestrat cu conștiință – un simț înnăscut al binelui și al răului – , care ne poate ajuta să evităm greșelile și să ne corectăm când păcătuim. (Rom. 2:15)

 2. Cum dorește Iehova să ne folosim capacitățile?

² Iehova dorește să ne folosim capacitățile ca să facem ce este bine. De ce? Deoarece ne iubește și știe că, atunci când ne folosim aceste daruri, avem satisfacții. Prin intermediul Cuvântului său, Iehova ne îndeamnă de repetate ori să ne folosim capacitățile pentru a face binele. De exemplu, în Scripturile ebraice citim: „Planurile celui harnic îi aduc cu siguranță folos” și „tot ce găsește mâna ta să facă fă cu toată puterea ta”. (Prov. 21:5; Ecl. 9:10) Iar în Scripturile grecești creștine ni se spune: „Cât avem timp favorabil, să facem ce este bine față de toți” și „în măsura în care fiecare a primit un dar, folosiți-l, slujindu-vă unii altora”. (Gal. 6:10; 1 Pet. 4:10) Evident, Iehova dorește să ne străduim să acționăm în folosul nostru și al altora.

 3. Ce limite au oamenii?

³ În același timp, Iehova știe că avem limite. De exemplu, nu vom putea niciodată să eliminăm singuri imperfecțiunea, păcatul și moartea. De asemenea, nu putem lua decizii în locul altora și nu putem hotărî cum să-și trăiască alții viața deoarece fiecare om are liber-arbitru. (1 Regi 8:46) Și, oricât de multă cunoștință sau experiență am acumula, vom fi mereu asemenea unor copii în comparație cu Iehova. (Is. 55:9)

 4. Ce vom analiza în acest articol?

⁴ În orice împrejurare a vieții, trebuie să ne lăsăm îndrumați de Iehova, să avem încredere că ne va sprijini și că va face pentru noi ceea ce noi nu putem. Totodată, și noi trebuie să facem ceea ce depinde de noi pentru a rezolva o problemă sau pentru a-i ajuta pe alții. (Citește Psalmul 37:3.) Așadar, este necesar atât ‘să ne încredem în Iehova’, cât și ‘să facem binele’; trebuie ‘să ne purtăm cu fidelitate’. Să vedem ce putem învăța din exemplul lui Noe, al lui David, precum și al altor slujitori fideli ai lui Dumnezeu, care s-au bazat pe El și au făcut tot ce a depins de ei. Vom vedea că, deși au existat lucruri pe care nu le-au putut face, ei s-au concentrat asupra lucrurilor pe care le-au putut face.

 5. Descrieți lumea în care a trăit Noe.

⁵ Noe a trăit într-o lume plină de violență și imoralitate. (Gen. 6:4, 9-13) El știa că, în cele din urmă, Iehova va pune capăt acelei lumi rele. Cu toate acestea, Noe a fost, cu siguranță, tulburat de conduita decăzută a oamenilor în mijlocul cărora trăia. În acea situație, Noe a înțeles că erau lucruri pe care nu le putea face, dar și lucruri pe care le putea face.

 6, 7. a) Ce nu putea face Noe? b) În ce fel se aseamănă situația noastră cu situația lui Noe?

⁶ Ce nu putea face Noe: Deși Noe a predicat cu fidelitate mesajul de avertizare din partea lui Iehova, el nu îi putea obliga pe oamenii răi din timpul său să accepte acel mesaj și nici nu putea grăbi venirea Potopului. Noe trebuia să aibă încredere că Iehova avea să-și respecte promisiunea de a pune capăt răutății și că avea să facă lucrul acesta la momentul potrivit. (Gen. 6:17)

⁷ Și noi trăim într-o lume plină de răutate, pe care Iehova a promis că o va distruge. (1 Ioan 2:17) Nici noi nu putem să-i obligăm pe oameni să accepte ‘vestea bună despre regat’ și nici să grăbim începerea ‘necazului celui mare’. (Mat. 24:14, 21) Asemenea lui Noe, trebuie să avem o credință puternică și să fim siguri că Dumnezeu va interveni în curând. (Ps. 37:10, 11) Suntem convinși că Iehova nu va permite ca acest sistem rău să existe nici măcar o zi în plus față de momentul fixat pentru distrugerea lui. (Hab. 2:3)

 8. Asupra căror lucruri s-a concentrat Noe? Explicați. (Vezi imaginea de la începutul articolului.)

⁸ Ce putea face Noe: Noe nu s-a descurajat pentru că nu putea face anumite lucruri, ci s-a concentrat asupra lucrurilor pe care le putea face. Ca „predicator al dreptății”, el a proclamat cu fidelitate mesajul avertizator ce-i fusese încredințat. (2 Pet. 2:5) Fără îndoială, acest lucru l-a ajutat să-și păstreze credința puternică. De asemenea, Noe și-a folosit capacitățile mintale și fizice pentru a duce la bun sfârșit o altă lucrare încredințată de Dumnezeu, și anume construirea unei arce. (Citește Evrei 11:7.)

 9. Cum putem urma exemplul lui Noe?

⁹ La fel ca Noe, și noi ne străduim să avem „multe de făcut în lucrarea Domnului”. (1 Cor. 15:58) De exemplu, participăm la construirea și întreținerea clădirilor folosite pentru închinare, ne oferim ajutorul la congrese sau lucrăm la o filială ori într-un birou de traducere la distanță. Mai presus de toate însă, participăm intens la lucrarea de predicare, știind că această lucrare ne păstrează vie speranța. O soră fidelă a spus: „Când le vorbești altora despre binecuvântările Regatului lui Dumnezeu, constați că aceștia n-au nicio speranță și că, din punctul lor de vedere, problemele nu se vor sfârși niciodată”. Într-adevăr, când le predicăm altora, speranța noastră devine mai reală și suntem mai hotărâți să nu renunțăm la cursa pentru viață. (1 Cor. 9:24)

10. Descrieți situația în care s-a aflat David.

¹⁰ Iehova l-a considerat pe regele David ‘un om după inima sa’. (Fap. 13:22) În general, David a dat dovadă de fidelitate pe parcursul vieții sale. Totuși, au existat situații când a păcătuit grav. A comis adulter cu Bat-Șeba și, mai mult decât atât, a încercat să-și ascundă păcatul făcând în așa fel încât Urie, soțul ei, să moară în luptă. În plus, David a trimis chiar prin Urie scrisoarea ce conținea condamnarea lui la moarte. (2 Sam. 11:1-21) Desigur, păcatele lui David au ieșit la iveală. (Mar. 4:22) Cum a reacționat David atunci?

11, 12. a) Ce nu a putut face David după ce a păcătuit? b) Dacă ne căim în urma păcatelor grave, de ce anume putem fi siguri?

¹¹ Ce nu putea face David: David nu putea să repare răul făcut și nici să scape de consecințele greșelilor sale. De fapt, el avea să sufere tot restul vieții din cauza unora dintre acele consecințe. (2 Sam. 12:10-12, 14) Prin urmare, David avea nevoie de credință. El trebuia să aibă încredere că, întrucât se căise cu adevărat, Iehova avea să-l ierte și să-l ajute să suporte consecințele acțiunilor sale.

¹² Fiind imperfecți, toți păcătuim. Totuși, unele greșeli sunt mai grave decât altele, iar uneori nu putem repara greșelile comise. Și noi am putea suferi din cauza consecințelor acțiunilor noastre. (Gal. 6:7) Dar avem încredere în promisiunea lui Dumnezeu că, dacă ne căim, el ne va susține în situații dificile, chiar și în acele situații în care am ajuns din vina noastră. (Citește Isaia 1:18, 19; Faptele 3:19.)

13. Cum s-a restabilit David din punct de vedere spiritual?

¹³ Ce putea face David: David i-a permis lui Iehova să-l ajute să se restabilească din punct de vedere spiritual. De exemplu, el a acceptat corectarea din partea profetului Natan, reprezentantul lui Iehova. (2 Sam. 12:13) De asemenea, s-a rugat lui Iehova, și-a mărturisit păcatele și și-a exprimat dorința sinceră de a primi din nou favoare divină. (Ps. 51:1-17) În loc să se lase copleșit de vină, David a învățat din greșelile lui. El n-a repetat niciodată acele păcate grave. Ani mai târziu, David a murit fidel, iar fidelitatea lui a rămas adânc întipărită în memoria lui Iehova. (Evr. 11:32-34)

14. Ce putem învăța din exemplul lui David?

¹⁴ Ce putem învăța din exemplul lui David? Dacă păcătuim grav, trebuie să ne căim cu sinceritate, să-i mărturisim păcatele lui Iehova și să-i cerem iertare. (1 Ioan 1:9) De asemenea, trebuie să-i abordăm pe bătrâni, care ne pot oferi ajutor spiritual. (Citește Iacov 5:14-16.) Când acceptăm ajutorul lui Iehova, arătăm că avem încredere în promisiunea sa de a ne ierta și de a ne vindeca spiritualicește. În plus, e bine să învățăm din greșelile noastre, să progresăm în serviciul pe care i-l aducem lui Iehova și să privim cu încredere spre viitor. (Evr. 12:12, 13)

15. Ce învățăm din exemplul Anei?

¹⁵ Și alți slujitori fideli ai lui Iehova din vechime și-au pus încrederea în el și, în același timp, au făcut tot ce a depins de ei. De exemplu, Ana nu putea avea copii, situație pe care n-o putea schimba. Dar ea a avut încredere că Iehova avea s-o mângâie, astfel că a continuat să-i aducă închinare la tabernacol și să-și verse inima în rugăciune. (1 Sam. 1:9-11) Ana este un exemplu pentru noi. Când ne confruntăm cu probleme de sănătate sau cu alte încercări asupra cărora nu avem niciun control, să ne aruncăm îngrijorările asupra lui Iehova, având încredere că el se îngrijește de noi. (1 Pet. 5:6, 7) De asemenea, să facem tot ce putem pentru a trage foloase de pe urma întrunirilor creștine și a altor măsuri de natură spirituală. (Evr. 10:24, 25)

16. Ce pot învăța părinții din exemplul vârstnicului Samuel?

¹⁶ Dar ce pot face părinții fideli ai căror copii au părăsit adevărul? Vârstnicul profet Samuel nu și-a putut obliga fiii adulți să rămână loiali normelor drepte pe care el li le transmisese. (1 Sam. 8:1-3) A trebuit să lase lucrurile în mâinile lui Iehova. Însă Samuel putea să-și păstreze propria integritate și să se bucure în continuare de favoarea Tatălui său ceresc, Iehova. (Prov. 27:11) Astăzi, unii părinți creștini se află într-o situație similară. Ei au încredere că, asemenea tatălui din parabola despre fiul risipitor, Iehova este gata să-i primească înapoi pe păcătoșii care se căiesc. (Luca 15:20) Totodată, acești părinți se străduiesc să-i rămână loiali lui Iehova, sperând că, prin propriul exemplu, îi vor determina pe copiii lor să se întoarcă în congregație.

17. De ce este încurajator exemplul dat de văduva săracă?

¹⁷ Să ne amintim și de văduva săracă din timpul lui Isus. (Citește Luca 21:1-4.) Ea nu putea face nimic ca să pună capăt practicilor corupte de la templu și nici ca să scape de sărăcie. (Mat. 21:12, 13) Totuși, ea a adus la templu o contribuție de „doi bănuți”, „tot ce mai avea ca să trăiască”. Această femeie credincioasă a demonstrat că avea încredere deplină în Iehova. Ea știa că, dacă punea lucrurile spirituale pe primul loc, Iehova avea să se îngrijească de necesitățile ei fizice. Această încredere a determinat-o să susțină măsurile luate de Iehova la vremea aceea privitoare la închinarea adevărată. În mod asemănător, și noi avem încredere că, dacă vom căuta mai întâi Regatul, Iehova ne va oferi lucrurile necesare. (Mat. 6:33)

18. În ce fel a manifestat un slujitor al lui Iehova din prezent o atitudine potrivită?

¹⁸ În prezent, mulți frați și surori manifestă încredere în Iehova concentrându-se asupra lucrurilor pe care le pot face. Să ne gândim la un frate pe nume Malcolm, care a rămas fidel până la moartea sa, survenită în 2015. El și soția lui au avut parte și de bucurii, și de necazuri de-a lungul zecilor de ani în care i-au slujit lui Iehova. „Viața este uneori imprevizibilă, nesigură, ba chiar grea”, a spus fratele Malcolm. „Dar Iehova îi binecuvântează pe cei care se bizuie pe el.” Fratele Malcolm ne-a dat următorul sfat: „Rugați-vă să fiți cât mai productivi și cât mai activi în serviciul adus lui Iehova. Concentrați-vă asupra a ceea ce puteți face, nu asupra a ceea ce nu puteți”.a

19. a) De ce este potrivit textul anului 2017? b) În ce fel vei ține cont de acest text în anul 2017?

¹⁹ Întrucât sistemul în care trăim merge „din rău în mai rău”, ne putem aștepta să ne confruntăm cu mai multe probleme. (2 Tim. 3:1, 13) Așadar, este mai important ca oricând să nu ne lăsăm copleșiți de încercări. Să cultivăm o încredere puternică în Iehova și să facem tot ce depinde de noi. Cât de potrivit este deci textul anului 2017: „Încrede-te în Iehova și fă binele”! (Ps. 37:3)