Să răspîndim mireasma cunoştinţei despre Dumnezeu

„Mulţumiri să–i fie aduse lui Dumnezeu care ne conduce întotdeauna într–o procesiune triumfală, în compania lui Cristos, şi face perceptibilă, prin intermediul nostru, în orice loc, mireasma cunoştinţei despre el!“ — 2 CORINTENI 2:14.

 1. Despre ce mireasmă vrem să vorbim aici, şi cum trebuie considerat privilegiul de a o răspîndi?

HM–M–M–M! Simţiţi o mireasmă suavă? În acest context nu este vorba de mireasma pomilor în floare, ci de o mireasmă figurativă care emană de la cele mai preţioase scrieri de pe pămînt. Aceste scrieri nu provin de la nişte oameni, ci constituie aroma figurativă inspirată de Cel ce a creat şi florile înmiresmate care împodobesc pămîntul. Privilegiul de a răspîndi mireasma cunoştinţei despre Dumnezeu reprezintă o mare comoară. Da, el este un serviciu de o deosebită valoare — un serviciu pe care nu îl au toţi şi la care nu participă omenirea în general.

 2. Cînd au început discipolii lui Cristos să răspîndească o mireasmă simbolică, şi cu ce rezultat?

² Această preţioasă comoară a fost încredinţată discipolilor lui Cristos cînd aceştia au început să activeze în serviciul lui Iehova Dumnezeu, în ziua Penticostei din anul 33 e.n. Plini de spirit sfînt, ei au început să răspîndească o mireasmă figurativă, explicînd „lucrurile magnifice ale lui Dumnezeu“ (Fapte 2:1–4, 11). Prin intermediul lor, mireasma cunoştinţei despre Dumnezeu a ajuns la alţi oameni, nu numai la iudei naturali circumcişi, ci şi la naţiunile necircumcise, precum şi la triburi, popoare şi limbi (Fapte 10:34, 35). Adevăraţii discipoli consideră acest serviciu mai valoros decît toate bogăţiile materiale pe care şi le adună oamenii pentru ei înşişi.

 3. La ce scară se efectuează lucrarea de răspîndire a miresmei cunoştinţei despre Dumnezeu, şi ce întrebare trebuie să ne punem?

³ Astăzi, marea lucrare de răspîndire a miresmei cunoştinţei despre Dumnezeu este efectuată pe tot pămîntul — la o scară mai mare ca niciodată în istoria omenirii. Ea constă în a depune mărturie întregii omeniri despre Regatul deja instaurat al lui Dumnezeu şi condus de Regele său numit, Isus Cristos (Matei 6:10; Fapte 1:8). Consideraţi voi drept o comoară nepreţuită serviciul de răspîndire a veştii despre Rege şi Regatul său? Isus Cristos, care a iniţiat şi condus predicarea veştii bune despre acest Regat, o considera ca atare, dînd un exemplu în această privinţă. — Matei 4:17; 6:19–21.

Să parfumăm calea procesiunii triumfale

 4. Potrivit cu 2 Corinteni 2:14, cum îşi conduce Dumnezeu la ora actuală slujitorii de pe pămînt, şi la ce practică din antichitate face aluzie Pavel?

⁴ De ce slujirea lui Dumnezeu trebuie să fie un lucru de preţuit? Un motiv este acela că, încă de pe acum, cei care îl slujesc pe Iehova au extraordinarul privilegiu de a fi conduşi de Dumnezeu într–o mare procesiune triumfală. Potrivit Bibliei New International Version, 2 Corinteni 2:14 este redat astfel: „Mulţumiri să–i fie aduse lui Dumnezeu care întotdeauna ne conduce în procesiune triumfală în Cristos şi răspîndeşte pretutindeni prin noi mireasma cunoştinţei despre el [„face ca a noastră cunoştinţă despre el să se răspîndească în toată lumea ca un parfum dulce!“, Phillips].“ Aceste cuvinte ale apostolului Pavel par să facă aluzie la obiceiul antic de a organiza procesiuni pentru sărbătorirea victoriilor.a

 5, 6. (a) Cum se desfăşurau procesiunile triumfale în Roma antică, şi ce semnifica pentru diverse categorii de oameni mireasma suavă răspîndită cu aceste ocazii? (b) Care este aplicarea spirituală a ilustrării consemnate la 2 Corinteni 2:14–16?

⁵ Unele dintre cele mai mari onoruri pe care Senatul le putea acorda — în zilele Republicii, la Roma — unui general victorios era de a–i permite să–şi sărbătorească victoria cu o costisitoare procesiune triumfală. Procesiunea romană înainta lent pe Via Triumphalis şi urca pe un drum întortocheat pînă la templul lui Jupiter care se afla în vîrful Colinei Capitoliului. Regii, prinţii şi generalii luaţi prizonieri în război, precum şi copiii şi servitorii acestora, erau purtaţi în lanţuri, deseori goi, pentru a fi umiliţi şi făcuţi de ruşine.

⁶ În timp ce procesiunea străbătea oraşul, poporul arunca flori înaintea carului de luptă al învingătorului, iar arderea de tămîie parfuma tot traseul. Această mireasmă îmbătătoare însemna onoruri şi o viaţă mai sigură pentru soldaţii victorioşi. Dar ea însemna şi moarte pentru prizonierii neiertaţi care urmau să fie executaţi la sfîrşitul procesiunii. Lucrul acesta contribuie la înţelegerea aplicării spirituale a ilustrării consemnate de Pavel la 2 Corinteni 2:14–16. În această ilustrare, Pavel şi colaboratorii săi creştini sînt prezentaţi ca supuşi devotaţi ai lui Dumnezeu, „în compania lui Cristos“, toţi păşind în alaiul victorios al lui Dumnezeu şi fiind conduşi de El într–o grandioasă procesiune triumfală pe un traseu parfumat.

Mireasma vieţii sau mirosul morţii

 7, 8. (a) Cum anume răspîndesc Martorii lui Iehova mireasma suavă a cunoştinţei despre Dumnezeu? (b) Cum reacţionează la mireasma simbolică răspîndită de Martori cei care sînt salvaţi? (c) Cum reacţionează la ea cei care sînt pe punctul de a pieri?

⁷ Răspîndind de–a lungul şi de–a latul pămîntului adevărurile biblice despre Regatul lui Dumnezeu încredinţat conducerii lui Cristos, Martorii lui Iehova difuzează, prezintă şi fac simţită pretutindeni mireasma îmbătătoare a cunoştinţei despre îndurătorul Dumnezeu al cărui adevăr i–a eliberat de religia falsă. Cu toţii, ei umblă triumfător în serviciul lui Iehova. Faptul că ei se oferă în serviciul sacru ca Martori ai săi şi ai Regelui său este ca o tămîie plăcută lui Iehova. Astfel, putem să înţelegem ce a vrut să spună apostolul prin cuvintele: „Pentru Dumnezeu noi sîntem o mireasmă plăcută a lui Cristos printre aceia care sînt pe cale de a fi salvaţi şi printre aceia care pier; pentru cei din urmă o mireasmă care emană de la moarte spre moarte, pentru cei dintîi o mireasmă care emană de la viaţă spre viaţă [„o mireasmă vitală care aduce viaţă“, The New English Bible; „mireasma răcoritoare a vieţii înseşi“, Phillips]“. — 2 Corinteni 2:15, 16.

⁸ Oamenii cinstiţi, cu un caracter asemănător oilor, sesizează cît de dulce este mireasma cunoştinţei despre Iehova răspîndită de Martorii săi. Pentru astfel de oameni lucrarea de mărturie are mirosul sănătăţii şi al vieţii, precum şi al adevărului viu şi dătător de viaţă. Ei îi aduc mulţumiri lui Iehova şi Regelui său, la a căror procesiune triumfală se alătură, strigînd cu glas tare: „Salvarea i–o datorăm Dumnezeului nostru care şade pe tron şi Mielului“ (Apocalips 7:10). Ei inspiră atmosfera adevărului despre Regat — o mireasmă răcoritoare a vieţii care duce la viaţă. Dar Satan şi demonii lui au alterat simţul mirosului celor care ţin la religia falsă, astfel că ei se ţin de nas şi resping dispreţuitor adevărul. Pentru „aceia care pier“, adevărul şi purtătorii săi fideli răspîndesc un parfum de moarte care duce la moarte. Sau,după cum redă acest pasaj New International Version: „Pentru acela noi sîntem mirosul morţii“. Iar în traducerea lui Phillips el apare astfel: „Pentru ceilalţi ea este ca mirosul mortal al destinului funest“.

 9. Ce întrebare pune Pavel acum? Cum aţi răspunde la ea, şi de ce aşa?

⁹ „Şi cine este calificat în mod corespunzător pentru aceste lucruri?“, întreabă apoi apostolul (2 Corinteni 2:16). Cu alte cuvinte, „şi cine ar putea fi calificat pentru o lucrare ca aceasta“ (The Jerusalem Bible). „Şi pentru un astfel de serviciu ca aceasta, cine este competent?“ (Weymouth). Răspunsul scriptural este următorul: Martorii lui Iehova! De ce? Deoarece numai oamenii dedicaţi care sînt cinstiţi, sinceri, care nu caută cîştig egoist şi care vorbesc adevărul răspicat, direct şi fără compromis cu religia falsă sînt calificaţi pentru lucrarea de răspîndire a miresmei cunoştinţei despre Dumnezeu. — Coloseni 1:3–6, 13; 2 Timotei 2:15.

10. Din ce cauză nu este calificat clerul să răspîndească mireasma cunoştinţei despre Dumnezeu?

¹⁰ Clerul creştinătăţii, care caută favoare din partea acestei lumi, nu este nici competent, nici la înălţimea acestui serviciu altruist. De ce? Deoarece el nu satisface cerinţa exprimată în această declaraţie a lui Pavel: „Noi nu sîntem, cum sînt mulţi oameni, vînzători ambulanţi ai cuvîntului lui Dumnezeu, ci vorbim din sinceritate, da, ca trimişi de la Dumnezeu, sub privirea lui Dumnezeu, în compania lui Cristos“ (2 Corinteni 2:17). Sau, potrivit traducerii New International Version: „Spre deosebire de atîţia alţii, noi nu comercializăm cuvîntul lui Dumnezeu pentru profit. Dimpotrivă, ca oameni trimişi de Dumnezeu, noi vorbim cu sinceritate în Cristos, înaintea lui Dumnezeu“.

11, 12. (a) De ce nu sînt Martorii „vînzători ambulanţi ai cuvîntului lui Dumnezeu“ numai pentru că acceptă donaţii? (b) Spre deosebire de versiunea denaturată a creştinismului acceptată de mulţi, ce anume prezintă Martorii lui Iehova?

¹¹ Martorii lui Iehova sînt trimişi de Dumnezeu şi îşi efectuează lucrarea de mărturie sub privirea lui Dumnezeu. Dar faptul că Martorii le furnizează persoanelor interesate cărţi valoroase şi alte publicaţii care explică Cuvîntul lui Dumnezeu şi că acceptă donaţii voluntare pentru lucrarea mondială de predicare a Regatului nu înseamnă că ei comercializează sau denaturează Cuvîntul lui Dumnezeu. De fapt, aceste donaţii sînt pur şi simplu un ajutor în vederea răspîndirii cunoştinţei despre Dumnezeu la şi mai multe persoane.

¹² Astăzi un mare număr de oameni acceptă, în mod conştient sau nu, o versiune denaturată a creştinismului, deoarece aceasta corespunde dorinţelor lor egoiste şi nu le stînjeneşte modul de viaţă. Ei cred că Dumnezeu îi agreează fiindcă pretind că îl iubesc din inimă. Totuşi, cînd li se arată că între Cuvîntul lui Dumnezeu şi convingerile şi conduita lor există o contradicţie, ei denaturează Scripturile pentru a da întîietate părerilor personale în dauna înţelegerii corecte a Bibliei (Matei 15:8, 9; 2 Petru 3:16). Însă Martorii lui Iehova prezintă adevărul biblic pur, fără să–l denatureze, degajînd o mireasmă suavă plăcută lui Dumnezeu şi închinătorilor săi adevăraţi. Prin aceasta, ei înlătură toate tradiţiile şi obstacolele religioase care stau în calea dobîndirii adevăratei cunoştinţe despre Dumnezeu.

13. In afară de creştinii unşi, cine se află în cortegiul triumfal, şi ce fac aceştia pretutindeni pe unde merg?

¹³ Într–adevăr, a participa la procesiunea triumfală a lui Dumnezeu împreună cu Cristos este un neasemuit privilegiu de care se bucură nu numai creştinii unşi, ci şi „marea mulţime“ de „alte oi“, şi aceasta încă de pe acum, deoarece triumful Regatului s–a apropiat (Apocalips 7:4, 9; Ioan 10:16). În timp ce aşteptăm ca Regele nostru victorios să obţină şi alte triumfuri, peste tot unde mergem răspîndim cunoştinţa dătătoare de viaţă despre Dumnezeu asemănătoare parfumului, sau tămîiei preţioase, la cei a căror inimă tînjeşte după adevăr şi dreptate. Ce privilegiu au cei care sînt calificaţi pentru această lucrare extraordinară! — Ioan 17:3; Coloseni 3:16, 17.

Autorizaţi să răspîndească parfumul

14. Din ce cauză nu au nevoie cei care răspîndesc mireasma cunoştinţei despre Dumnezeu de o autorizaţie eliberată de oameni?

¹⁴ Însă cei care răspîndesc mireasma cunoştinţei despre Dumnezeu şi despre Regatul său au oare nevoie de o diplomă sau de un certificat eliberat de oameni? Nu! Noi sîntem deja însărcinaţi, sau numiţi, ca Martori ai Fiinţei Supreme. Deci nu trebuie să ezităm să mergem pe teren ca să răspîndim mireasma veştii bune despre Regatul lui Dumnezeu. Să nu uităm că Iehova este acela care ne conduce. Isus şi–a îndeplinit serviciul sacru în pofida „cuvintelor ostile din partea păcătoşilor“ (Evrei 12:3). Totuşi, relatarea despre activitatea sa de predicare, consemnată în Biblie, nu poate fi negată, ci îi aduce laude şi îi atestă calitatea de slujitor adevărat al lui Iehova Dumnezeu.

15. Cum anume a arătat apostolul Pavel că adevăraţii creştini nu au nevoie de „scrisori de recomandare“?

¹⁵ Apostolul Pavel s–a confruntat şi el cu o împotrivire asemănătoare, fapt pentru care a făcut următorul raţionament: „Începem oare din nou să ne recomandăm pe noi înşine? Sau avem cumva nevoie, ca unii oameni, de scrisori de recomandare către voi sau de la voi? Voi înşivă sînteţi scrisoarea noastră gravată pe inimile noastre, cunoscută şi citită de toţi oamenii. Căci voi sînteţi arătaţi ca fiind o scrisoare a lui Cristos scrisă de noi ca slujitori, gravată nu cu cerneală, ci cu spiritul unui Dumnezeu viu, nu pe tăbliţe de piatră, ci pe tăbliţe de carne, pe inimi“. — 2 Corinteni 3:1–3.

16. Ce fel de scrisoare prezintă Martorii lui Iehova pentru a atesta că lucrarea lor provine de la Dumnezeu?

¹⁶ Autorităţile lumeşti nu recunosc însărcinarea noastră ca Martori ai lui Iehova. Dar să lăsăm ca lucrarea noastră de răspîndire a miresmei cunoştinţei despre Iehova să vorbească de la sine! Această lucrare nu poate fi anulată, cu toate că unii oameni refuză să ia cunoştinţă de această dovadă a serviciului nostru sacru. Clericii îşi prezintă documentele care le–au fost eliberate de autorităţile ecleziastice. Dar acestea sînt doar bucăţi de hîrtie, cuvinte ale oamenilor. Martorii lui Iehova nu numai că se sprijină pe Cuvîntul lui Dumnezeu, dar constituie ei înşişi mărturii în carne şi oase. Marea mulţime de alte oi, care au auzit vestea bună despre Regat, a fost de asemenea adunată la dreapta Regelui stabilit de Iehova (Matei 25:33, 34). Toţi aceştia sînt scrisoarea noastră de recomandare, o scrisoare pe care noi, ca Martori ai lui Iehova, o purtăm pretutindeni în inima şi în mintea noastră şi pe care o putem arăta cu încredere. Cei care iau poziţie de partea suveranităţii universale a lui Dumnezeu şi care participă, împreună cu Martorii lui Iehova, la slujirea lui Dumnezeu constituie ei înşişi un document de recomandare, care, prin forţa împrejurărilor, este cunoscut şi citit de toţi oamenii.

17. Cum este scrisă „scrisoarea lui Cristos“ care ne aparţine, şi de ce spune Pavel că ea este gravată în inimi?

¹⁷ Bineînţeles că acest document stîrneşte mînia şi furia exponenţilor religiei false care îl citesc. Cu toate acestea, marea mulţime de alte oi, al căror număr este în continuă creştere, constituie o scrisoare de recomandare din partea lui Isus Cristos, Păstorul Excelent, care îi foloseşte pe toţi Martorii lui Iehova în lucrarea sa de păstorire. Noi sîntem „pana“, sau instrumentul uman, pe care el îl foloseşte pentru a scrie această scrisoare. Această „scrisoare nu este scrisă cu o cerneală care poate fi ştearsă, ci este gravată prin intermediul şi cu forţa activă sau spiritul lui Dumnezeu, care acţionează în noi. Aceasta nu este ca în cazul lui Moise, cînd cele Zece Porunci au fost scrise de degetul lui Dumnezeu pe două tăbliţe de piatră. Scrisoarea noastră este scrisă pe tăbliţe de carne, pe inimi omeneşti, deoarece serviciul nostru spiritual produce o schimbare a minţii şi a inimii în aceia care acceptă înmiresmata veste bună.

18. Ce transformare face din cei care acceptă vestea bună o scrisoare de recomandare?

¹⁸ Lucrarea noastră cu Cuvîntul lui Dumnezeu i–a influenţat profund pe cei care au acceptat cu apreciere vestea bună şi a produs în ei schimbări remarcabile. Ei nu iau hotărîrea de a–l sluji pe Dumnezeu sub impulsul momentului, fiind înflăcăraţi de un predicator care face apel la sentimente. Dimpotrivă, această hotărîre marchează o transformare permanentă a vieţii lor pe baza adevărurilor clare din Sfînta Biblie. Iubirea faţă de adevăratul Dumnezeu, Iehova, îi îndeamnă să–şi „dezbrace vechea personalitate cu dorinţele ei înşelătoare şi să îmbrace noua personalitate“, care produce „roadele spiritului“ (Efeseni 4:20–24; Galateni 5:22, 23). Drept urmare, deci, ei devin o scrisoare de recomandare mai elocventă decît orice scrisoare scrisă de noi sau de vreo organizaţie vizibilă care ne–ar putea trimite.

19. Cum anume descrie Pavel competenţa „slujitorilor unui nou legămînt“, şi ce efect are activitatea acestora asupra membrilor marii mulţimi?

¹⁹ La 2 Corinteni 3:4–6 Pavel spune în continuare: „Or, prin intermediul lui Cristos avem noi o astfel de încredere faţă de Dumnezeu. Nu că noi înşine sîntem calificaţi în mod corespunzător ca să considerăm vreun lucru ca provenind de la noi înşine, ci calificarea noastră corespunzătoare provine de la Dumnezeu, care într–adevăr ne–a calificat în mod corespunzător ca să fim slujitori ai unui nou legămînt“. Cu toate că numai membrii rămăşiţei unse sînt „slujitori ai unui nou legămînt“, lucrarea lor a avut influenţă asupra marii mulţimi de alte oi, şi va continua să influenţeze numeroase alte oi care trebuie să fie încă adunate. Aceasta este încrederea pe care toţi Martorii lui Iehova o nutresc în Iehova Dumnezeu prin intermediul lui Cristos Isus. Plină de recunoştinţă, rămăşiţa creştinilor unşi îi încurajează pe membrii marii mulţimi să participe din toată inima la «scrierea acestei scrisori», adică să participe la lucrarea anunţată de Isus Cristos la Matei 24:14 şi Matei 28:19, 20.

20. (a) Ce anume relatează Anuarul cu privire la cei care răspîndesc mireasma cunoştinţei despre Dumnezeu? (b) Ce anume putem spune cu toţii referitor la competenţa noastră în ce priveşte lucrarea de scriere a «scrisorii»?

²⁰ Dar ei fac acest lucru, aşa cum reiese din raportul publicat în Anuarul pe 1990. Acest raport arată că Martorii lui Iehova răspîndesc mireasma cunoştinţei despre Dumnezeu în 212 ţări. Există peste 3 787 000 de proclamatori activi, şi numai într–un an ei au dedicat circa 835 000 000 de ore pentru predicarea veştii bune a Regatului. În 1989 au asistat la Cina Domnului 9 479 064 persoane. Atît membrii rămăşiţei unse, cît şi marea mulţime a altor oi pot să spună: „Calificarea noastră corespunzătoare provine de la Dumnezeu“. Sau, potrivit Bibliei Cornilescu, ediţia revizuită, „competenţa noastră este de la Dumnezeu“. 

21. Ce trebuie să facem cu toţii, şi de ce?

²¹ Aşadar, răspîndiţi mireasma suavă şi dătătoare de viaţă a cunoştinţei despre Dumnezeu în orice loc! Impregnaţi atmosfera teritoriului ce aparţine congregaţiei voastre cu această mireasmă a cunoştinţei despre Dumnezeu. Atunci, ca un General teocratic triumfător, Iehova vă va conduce în cortegiul său victorios alături de toţi Martorii săi care se găsesc astăzi în fruntea acestui serviciu glorios!

[Notă de subsol]

Cum veţi răspunde?

◻ Ce ilustrare face Pavel la 2 Corinteni 2:14–16?

◻ Ce efect are mireasma cunoştinţei despre Dumnezeu asupra acelora cărora le este răspîndită?

◻ Cine sînt singurii calificaţi să efectueze această lucrare, şi de ce?

◻ Din ce cauză cei care răspîndesc această mireasmă nu au nevoie de scrisori de recomandare scrise de vreun om, pentru a–şi îndeplini lucrarea?