Tinerii se întreabă . . .

Aş putea să învăţ mai bine la şcoală?

„Pentru părinţii mei, notele înseamnă totul. «Ce notă ai luat la extemporalul de la matematică? Ce notă ai luat la lucrarea scrisă de la engleză?» Urăsc aceste întrebări!“ — Sam, 13 ani.

SAM nu este singurul care se află în această situaţie. Iată ce scriu autorii cărţii „Could Do Better“ („Poţi fi mai bun“): „N-am întâlnit încă nici un părinte care să considere că copilul lui face la şcoală tot ceea ce poate el“. Însă mulţi tineri, la fel ca Sam, consideră că părinţii lor exercită presiuni prea mari asupra lor ca să facă îmbunătăţiri în ce priveşte lecţiile — probabil chiar să fie elevi eminenţi. Ei se pot confrunta cu alte presiuni în clasă. „Profesorii nu au destulă răbdare“, se plânge un adolescent. „Ei vor ca tu să-ţi aduci aminte unele lucruri pe loc, şi dacă nu reuşeşti, te fac să te simţi un prost. Prin urmare, eu nici măcar nu încerc.“

Tinerii care nu reuşesc să se ridice la nivelul aşteptărilor părinţilor sau al profesorilor sunt calificaţi adesea ca persoane care nu fac tot ceea ce pot să facă. Şi aproape toţi elevii ajung la un moment dat să nu înveţe la şcoală atât cât pot ei să înveţe. De ce? Este interesant că motivul nu este întotdeauna lenea sau incapacitatea de a învăţaa.

De ce unii nu fac tot ceea ce pot

Este adevărat, când vine vorba de lecţii, există unii tineri care par să se mulţumească cu faptul de a merge înainte fără să facă vreun efort deosebit. „Dacă pot să mă descurc cu minimum de efort, nici nu fac mai mult“, mărturiseşte Herman, un tânăr de 15 ani. Însă, ca să fim sinceri, nu toţi aceşti tineri sunt indiferenţi faţă de învăţătură. S-ar putea întâmpla ca, pur şi simplu, să nu îi atragă o anumită materie. Apoi mai sunt unii care nu înţeleg care este valoarea practică a ceea ce învaţă. Reuben, în vârstă de 17 ani, s-a exprimat astfel: „Există materii de care sunt sigur că nu voi mai avea nevoie după ce termin şcoala“. Lipsa de interes sau lipsa unui stimulent pot foarte uşor să-l determine pe un tânăr să nu facă tot ceea ce poate.

Mai există şi alţi factori. De exemplu, dacă un profesor predă într-un ritm prea rapid, vei ajunge să te simţi frustrat. Dacă ritmul este prea lent, te vei plictisi. De asemenea, presiunile exercitate de colegi îţi pot influenţa rezultatele la învăţătură. Iată cum explică acest lucru cartea Kids Who Underachieve (Copii care pot face mai mult): „Dacă un copil isteţ, care are aptitudini pentru studiu, doreşte să fie acceptat de un grup de colegi care nu au înclinaţii spre învăţătură, acesta s-ar putea simţi obligat să nu înveţe la capacitatea lui“. Astfel, un adolescent s-a plâns că, în primii săi ani de şcoală, când a depus eforturi mari ca să înveţe alţii au fost invidioşi şi şi-au bătut joc de el. Da, un tânăr se poate confrunta cu adevărul principiului enunţat în Proverbele 14:17: „Bărbatul cu capacitate de gândire este urât [de alţii]“ (NW).

Uneori, cauzele faptului că un tânăr nu face tot ceea ce poate sunt mult mai complexe. Din nefericire, unii tineri cresc având o părere proastă despre ei înşişi. Acest lucru se poate întâmpla atunci când un copil este bombardat mereu cu porecle răutăcioase, ca de pildă mototol, prost sau leneş. Din păcate, aceste epitete pot deveni profeţii care se împlinesc automat. Este aşa cum s-a exprimat un medic: „Dacă ţi se spune că eşti tâmpit şi ajungi să crezi acest lucru, vei acţiona ca atare“.

De cele mai multe ori, imboldurile date de părinţi şi de profesori sunt bine intenţionate. Dar chiar şi atunci, tinerii pot simţi că li se cere prea mult. Dacă aşa stau lucrurile şi în cazul tău, fii sigur că părinţii şi profesorii tăi nu încearcă să te înnebunească. Probabil că ei nu doresc decât să atingi potenţialul tău maxim. Cu toate acestea, anxietatea rezultată din încercarea de a te ridica la nivelul aşteptărilor te-ar putea determina să renunţi. Dar nu renunţa: Poţi să înveţi mai bine la şcoală.

Găseşte o motivaţie

Primul pas este acela de a găsi o motivaţie! Pentru a face acest lucru, trebuie să înţelegi care este scopul învăţării. Iată ce spune Biblia: „Cine ară trebuie să are cu nădejde şi cine treieră grâul, să treiere cu nădejdea că va avea parte“ (1 Corinteni 9:10). Nu este întotdeauna uşor să înţelegi care este valoarea „aratului“, adică a înaintării cu greu prin anumite materii. De exemplu, ai putea spune: „Vreau să devin programator. Aşadar, de ce trebuie să studiez istoria?“

Este adevărat, nu tot ceea ce este prevăzut în programa şcolară poate părea aplicabil — cel puţin nu în momentul de faţă. Însă încearcă să vezi lucrurile în perspectivă. O instruire generală în diverse discipline îţi va îmbogăţi înţelegerea referitoare la lumea care te înconjoară. Mulţi tineri Martori ai lui Iehova au constatat că o instruire completă i-a ajutat să ‘devină orice pentru oameni de orice fel’, dându-le posibilitatea să prezinte mesajul Regatului în moduri foarte variate la oameni din diferite categorii sociale (1 Corinteni 9:22, NW). Chiar dacă o anumită materie pare să nu aibă valoare practică, vei trage foloase dacă ţi-o vei însuşi. Cel puţin îţi vei perfecţiona ‘capacitatea de gândire’, de pe urma căreia vei trage mari foloase în decursul timpului. — Proverbele 1:1–4, NW.

Şcoala te poate ajuta şi să-ţi descoperi talentele ascunse. Apostolul Pavel i-a scris lui Timotei astfel: „Să înflăcărezi darul lui Dumnezeu care este în tine“ (2 Timotei 1:6). În mod evident, lui Timotei i s-au încredinţat unele responsabilităţi deosebite în cadrul congregaţiei creştine. Însă această capacitate cu care l-a înzestrat Dumnezeu — „darul“ lui — trebuia să fie cultivată, ca nu cumva să rămână inactivă şi să se piardă. Bineînţeles, capacităţile tale şcolare nu ţi-au fost date în mod direct de către Dumnezeu, aşa cum a fost darul lui Timotei. Cu toate acestea, capacităţile pe care le ai — fie că este vorba de artă, muzică, matematică, ştiinţă sau alte discipline — înseamnă mult pentru tine, iar şcoala te poate ajuta să descoperi şi să cultivi aceste daruri.

Bune obiceiuri de studiu

Însă pentru a trage foloase la maximum când eşti la şcoală, va trebui să ai un bun program de studiu (compară cu Filipeni 3:16). Planifică-ţi timp suficient pentru a parcurge o mare parte din material, însă fă din când în când pauze ca să te înviorezi. Dacă trebuie să citeşti un material, mai întâi trece-l în revistă, astfel încât să poţi avea o imagine de ansamblu a acestuia. După aceea formulează întrebări pe baza titlurilor capitolelor sau a principalelor subtitluri. Apoi citeşte materialul căutând răspunsurile la întrebările tale. În final, încearcă să repeţi din memorie ceea ce ai învăţat.

Pune în legătură ceea ce înveţi cu ceea ce ştiai deja. De exemplu, orele de ştiinţele naturii pot fi o poartă spre ‘a vedea lămurit însuşirile nevăzute ale Lui’ Dumnezeu (Romani 1:20). Istoria te poate ajuta să înţelegi singur adevărul următoarei declaraţii: „Ştiu, DOAMNE, că soarta omului nu este în puterea lui; nici nu stă în puterea omului, când umblă, să-şi îndrepte paşii“ (Ieremia 10:23). Pe măsură ce te dedici studiului, vei observa probabil că învăţatul devine mai uşor — şi chiar mai plăcut! Solomon a observat următorul lucru: „Pentru omul priceput, cunoaşterea este lucru uşor“. — Proverbele 14:6.

Păstrează o atitudine pozitivă

Uneori însă, cineva nu face tot ceea ce poate din cauza prietenilor pe care şi i-a ales. Sunt prietenii tăi persoane care se străduiesc să obţină rezultate foarte bune sau sunt ei înşişi persoane care nu fac tot ceea ce pot? Iată ce spune un proverb biblic: „Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cine se însoţeşte cu nebunii va avea necaz“ (Proverbele 13:20). Prin urmare, alege-ţi prietenii în mod înţelept. Asociază-te cu cei care au o atitudine pozitivă faţă de şcoală. Nu ezita să stai de vorbă cu profesorul tău despre obiectivul tău de a lua note mai bune. Cu siguranţă, profesorul va depune eforturi suplimentare pentru a te ajuta să-ţi atingi obiectivul.

Când eşti asaltat de gânduri negative în legătură cu capacităţile tale, reflectează la exemplul apostolului Pavel. Când unii i-au criticat capacitatea de vorbire, el a răspuns: „Chiar dacă sunt un om simplu [neîndemânatic, NW] în vorbire, nu sunt însă şi în cunoştinţă“ (2 Corinteni 10:10; 11:6). Da, Pavel s-a concentrat asupra capacităţilor sale, şi nu asupra slăbiciunilor sale. Care sunt punctele tale forte? Dacă nu le poţi identifica, de ce nu stai de vorbă cu un adult dispus să te ajute? Un astfel de prieten te poate ajuta să-ţi identifici punctele forte şi să tragi foloase din ele la maximum.

Progresează în pofida problemelor

„Pune în practică aceste aptitudini; avântă-te cu toată râvna în sarcinile ce-ţi stau înainte, încât toţi să observe îmbunătăţirea şi progresele pe care le-ai realizat“ (1 Timotei 4:15, Noul Testament pe înţelesul tuturor). Ca un tată care vorbeşte cu fiul său, Pavel l-a îndemnat pe Timotei, care înregistrase deja succese, să progreseze în continuare în ministerul său. În vremurile biblice, verbul grecesc „a progresa“ însemna literalmente „a tăia înainte“, ceea ce trezea în minte imaginea unei persoane care îşi croieşte drum printre arbuşti. Uneori, faptul de a trece prin şcoală poate fi ceva asemănător. Însă va fi mult mai uşor să-ţi croieşti drum prin şcoală, dacă te gândeşti că răsplata finală merită eforturile.

Efortul, motivaţia şi învăţatul merg mână în mână. Să ilustrăm acest lucru: Gândeşte-te la cineva care cântă la un instrument. Dacă îi place, el cântă mai mult. Cu cât cântă mai mult, cu atât cântă mai bine, ceea ce îl face mai bucuros. Cu cât învăţăm mai mult, cu atât învăţăm mai uşor şi alte lucruri. Aşadar, nu te descuraja în ce priveşte lecţiile. Depune eforturile necesare, asociază-te cu cei care te vor ajuta să excelezi şi ţine minte cuvintele lui Azaria adresate Regelui Asa din vechime: ‘Nu lăsa să-ţi slăbească mâinile, căci faptele tale vor avea o răsplată’. — 2 Cronici 15:7.

[Notă de subsol]

[Legenda fotografiei de la pagina 21]

Nu ezita să stai de vorbă cu profesorul tău despre obiectivul tău de a lua note mai bune

[Legenda fotografiei de la pagina 22]

Chiar dacă o anumită materie pare să nu aibă valoare practică, vei trage foloase dacă ţi-o vei însuşi