Continuaţi să creşteţi în cunoştinţă

„Adăugaţi la credinţa voastră . . . cunoştinţa.“ — 2 PETRU 1:5, NW.

 1, 2. a) Ce aţi putea învăţa dacă aţi privi cerul (Romani 1:20)? b) Ce extindere reală a înregistrat creşterea în cunoştinţă a omului?

CE AŢI putea învăţa dacă v-aţi plimba afară într-o noapte senină, dar întunecoasă, şi aţi privi la luna strălucitoare şi la nenumăratele stele? Aţi putea învăţa ceva despre Cel care a creat toate acestea. — Psalmul 19:1–6; 69:34.

² Dacă aţi dori să vă îmbogăţiţi această cunoştinţă, v-aţi urca pe acoperişul casei voastre şi aţi privi de acolo? Probabil că nu. Albert Einstein a folosit cîndva această ilustrare pentru a scoate în evidenţă faptul că, în realitate, oamenii de ştiinţă nu au crescut prea mult în ce priveşte cunoaşterea universului şi, cu certitudine, ştiu foarte puţin despre Cel care l-a creat.a Dr. Lewis Thomas a scris: „Singura şi cea mai mare realizare a ştiinţei din secolul nostru, cel mai productiv secol din punct de vedere ştiinţific, este descoperirea că sîntem de o ignoranţă crasă; cunoaştem foarte puţin natura şi o înţelegem şi mai puţin“.

 3. În ce sens creşterea în cunoştinţă duce la creşterea durerii?

³ Chiar dacă v-aţi petrece toţi anii care au mai rămas din durata obişnuită a unei vieţi căutînd o astfel de cunoştinţă, aţi putea deveni doar mai conştient de scurtimea vieţii şi aţi înţelege mai bine că folosirea de către om a cunoştinţei este limitată de imperfecţiune şi de ‘strîmbătatea’ acestei lumi. Solomon a subliniat aceasta scriind următoarele: „Unde este multă înţelepciune este şi mult necaz şi cine îşi înmulţeşte ştiinţa îşi măreşte durerea“ (Eclesiastul 1:15, 18). Da, dobîndirea cunoştinţei şi a înţelepciunii lipsite de orice legătură cu scopurile lui Dumnezeu implică, de obicei, durere şi necaz. — Eclesiastul 1:13, 14; 12:12; 1 Timotei 6:20.

 4. Ce cunoştinţă ar trebui să dorim să dobîndim?

⁴ Recomandă Biblia să nu dorim să creştem în cunoştinţă? Iată ce a scris apostolul Petru: „Ci creşteţi în harul (bunătatea nemeritată, NW) şi în cunoaşterea Domnului şi Mîntuitorului nostru Isus Hristos. A Lui să fie slava acum şi în ziua veşniciei!“ (2 Petru 3:18). Noi putem şi trebuie să considerăm că acest îndemn ni se aplică nouă, încurajîndu-ne să creştem în cunoştinţă. Dar ce fel de cunoştinţă? Cum putem creşte în ea? Şi, facem într-adevăr aceasta?

 5, 6. Cum a subliniat Petru faptul că este nevoie să dobîndim cunoştinţă?

⁵ Creşterea în cunoaşterea exactă a Creatorului universului şi în cunoaşterea lui Isus a fost o idee principală a celei de-a doua scrisori a lui Petru. La începutul ei, el a scris: „Harul (bunătatea nemeritată, NW) şi pacea să vă fie înmulţite prin cunoaşterea [exactă a, NW] lui Dumnezeu şi a lui Isus, Domnul nostru. Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia (devoţiunea sfîntă, NW), prin cunoaşterea [exactă a, NW] Celui care ne-a chemat prin slava şi virtutea Sa“ (2 Petru 1:2, 3). Deci el leagă faptul de a avea bunătate nemeritată şi pace de dobîndirea de către noi a cunoştinţei despre Dumnezeu şi despre Fiul său. Lucrul acesta este logic, deoarece Creatorul, Iehova, este punctul central al adevăratei cunoaşteri. Cel care se teme de Dumnezeu este capabil să vadă lucrurile în adevărata lor lumină şi să ajungă la concluzii juste. — Proverbele 1:7.

⁶ Apoi Petru a îndemnat astfel: „Adăugaţi la credinţa voastră virtutea, la virtutea voastră cunoştinţa, la cunoştinţa voastră stăpînirea de sine, la stăpînirea voastră de sine perseverenţa, la perseverenţa voastră devoţiunea sfîntă, la devoţiunea voastră sfîntă afecţiunea frăţească, la afecţiunea voastră frăţească iubirea. Căci dacă aceste lucruri există din abundenţă în voi, ele vă vor împiedica să fiţi inactivi sau neroditori cu privire la cunoaşterea exactă a Domnului nostru Isus Cristos“ (2 Petru 1:5–8, NW).b În capitolul următor citim că dobîndirea cunoştinţei îi ajută pe oameni să scape de murdăriile lumii (2 Petru 2:20). Astfel, Petru a arătat cu claritate că cei care devin creştini au nevoie de cunoştinţă, lucru necesar şi celor care îi slujesc deja lui Iehova. Faceţi parte din una dintre aceste categorii?

Învăţaţi, repetaţi şi folosiţi

 7. Cum au dobîndit mulţi o cunoştinţă exactă despre adevărurile biblice fundamentale?

⁷ Poate că beneficiaţi de un studiu biblic efectuat cu Martorii lui Iehova deoarece recunoaşteţi adevărul cînd auziţi mesajul lor. O dată pe săptămînă, timp de aproximativ o oră, analizaţi un subiect biblic folosind un auxiliar, cum ar fi Tu poţi trăi pentru totdeauna în paradis pe pămînt. Excelent! Mulţi care au beneficiat de un astfel de studiu cu Martorii lui Iehova au dobîndit o cunoştinţă exactă. Ce puteţi face totuşi pentru a creşte în cunoştinţa pe care v-o însuşiţi personal? Iată cîteva sugestii.c

 8. În timp ce se pregăteşte pentru studiu, ce poate face un elev pentru a învăţa mai mult?

⁸ În prealabil, în timp ce vă pregătiţi pentru studiu, aruncaţi o privire peste materialul care va fi parcurs. Aceasta înseamnă să vă uitaţi peste titlul capitolului, peste titlurile subcapitolelor şi peste orice imagine folosită pentru a ilustra materialul. Apoi, în timp ce citiţi paragraful sau o parte a publicaţiei, căutaţi ideile-cheie şi versetele care le susţin, subliniindu-le sau scoţîndu-le în evidenţă. Pentru a vedea dacă aţi învăţat adevărurile parcurse, încercaţi să răspundeţi la întrebările de la paragrafe. Făcînd astfel, încercaţi să formulaţi răspunsuri cu propriile voastre cuvinte. În final, recapitulaţi lecţia încercînd să vă amintiţi punctele principale şi argumentele care le susţin.

 9. În ce mod aplicarea sugestiilor cu privire la studiu o va ajuta pe o persoană să înveţe?

⁹ Puteţi spera să creşteţi în cunoştinţă dacă aplicaţi aceste sugestii. De ce? Un motiv este acela că veţi aborda materialul cu dorinţa sinceră de a învăţa, pregătind terenul, cum s-ar spune. Făcîndu-vă o idee de ansamblu şi apoi căutînd punctele principale şi raţionamentele folosite, veţi vedea modul în care detaliile se leagă de temă sau de încheiere. O recapitulare finală vă va ajuta să rememoraţi ce aţi învăţat. Dar ce vă va ajuta mai tîrziu, pe parcursul studiului vostru biblic?

10. a) De ce simpla repetiţie a unor fapte sau a unor informaţii noi are o valoare limitată? b) Ce implică „rememorarea la intervale din ce în ce mai lungi“? c) Cum au putut fiii israeliţi să tragă foloase din repetiţie?

¹⁰ Specialiştii în domeniul învăţămîntului cunosc valoarea repetiţiei oportune şi cu un scop bine determinat. Aceasta nu înseamnă doar a repeta papagaliceşte cuvintele, lucru pe care poate l-aţi încercat la şcoală cînd aţi învăţat pe dinafară un nume, un fapt sau o noţiune. Aţi constatat cumva că aţi uitat repede ceea ce aţi spus pe de rost, că lucrul respectiv v-a ieşit repede din minte? De ce? Repetarea papagalicească a unui nou fapt sau cuvînt poate fi plictisitoare, iar rezultatele sînt de scurtă durată. Ce poate schimba această stare? Faptul că veţi vrea cu adevărat să învăţaţi vă va ajuta. O altă soluţie este repetiţia cu un scop bine determinat. La cîteva minute după ce aţi învăţat un lucru, încercaţi — înainte de a vi se şterge din memorie — să vă amintiţi ceea ce aţi învăţat. Metoda a fost definită drept „rememorare la intervale din ce în ce mai lungi“. Împrospătîndu-vă memoria înainte ca lucrul respectiv să vi se şteargă din ea, extindeţi durata reţinerii. În Israel, taţii trebuiau să inculce fiilor lor poruncile lui Dumnezeu (Deuteronomul 6:6, 7). A „inculca“ înseamnă a preda prin repetiţie. Probabil că mulţi dintre acei taţi mai întîi le prezentau fiilor lor legile; ulterior, ei repetau informaţiile; după aceea, ei le puneau fiilor lor întrebări despre ceea ce au învăţat.

11. Ce se poate face pe parcursul unui studiu biblic pentru a îmbunătăţi învăţarea?

¹¹ Dacă un Martor conduce un studiu biblic cu dumneavoastră, el sau ea vă poate ajuta să învăţaţi prin recapitulări progresive la diferite intervale pe parcursul studiului. Acesta nu este un lucru copilăresc, ci o metodă care îmbunătăţeşte învăţarea, deci să participaţi cu bucurie la recapitulările periodice. Apoi, la sfîrşitul studiului, luaţi parte la recapitularea finală, la care veţi răspunde din memorie. Aţi putea să explicaţi cu propriile cuvinte diferite puncte, aşa cum aţi face dacă aţi preda unei alte persoane (1 Petru 3:15). Aceasta vă va ajuta să vă amintiţi după mult timp ceea ce aţi învăţat. — Compară cu Psalmul 119:1, 2, 125; 2 Petru 3:1.

12. Ce poate face elevul însuşi pentru a-şi îmbunătăţi memoria?

¹² O altă măsură utilă pentru voi va fi faptul de a spune, după o zi sau două, ceea ce aţi învăţat altei persoane, poate unui coleg de şcoală, unui coleg de serviciu sau unui vecin. Aţi putea menţiona subiectul şi apoi să spuneţi că vreţi doar să vedeţi dacă vă puteţi aminti raţionamentele-cheie sau textele biblice care le susţin. Aceasta ar putea trezi interesul altor persoane. Chiar dacă acest lucru nu se petrece, procesul însuşi de repetare a noii informaţii după o zi sau două o va fixa în memoria voastră. Atunci o veţi fi învăţat cu adevărat, făcînd ceea ce îndeamnă textul din 2 Petru 3:18.

Învăţînd în mod activ

13, 14. De ce trebuie să dorim să depăşim simpla dobîndire şi rememorare de informaţii?

¹³ A învăţa înseamnă mai mult decît a asimila pur şi simplu fapte sau decît a putea să rememorezi informaţii. Oamenii religioşi din timpul lui Isus făceau aceasta prin rugăciuni repetate (Matei 6:5–7). Dar ce efect aveau informaţiile asupra lor? Produceau ei roade drepte? Cîtuşi de puţin (Matei 7:15–17; Luca 3:7, 8)! O parte a problemei era faptul că acea cunoştinţă nu pătrundea în inima lor şi nu le-o influenţa în bine.

¹⁴ Potrivit opiniei lui Petru, creştinii — atît cei de atunci, cît şi cei de acum — trebuie să fie deosebiţi. El ne îndeamnă să adăugăm la credinţa noastră cunoştinţa care ne va ajuta să nu fim inactivi sau neroditori (2 Petru 1:5, 8). Pentru ca faptul acesta să fie valabil în cazul nostru, trebuie să dorim să creştem în această cunoştinţă şi să dorim ca ea să aibă un efect profund asupra noastră, sensibilizîndu-ne eul lăuntric. Poate că lucrul acesta nu se petrece întotdeauna.

15. Cu ce problemă s-au confruntat unii creştini evrei?

¹⁵ În timpul lui Pavel, creştinii evrei aveau o problemă în această privinţă. Fiind evrei, ei cunoşteau întrucîtva Scripturile. Ei îl cunoşteau pe Iehova şi unele dintre cerinţele sale. Mai tîrziu, ei au adăugat cunoştinţa despre Mesia, au exercitat credinţă şi au fost botezaţi ca creştini (Faptele 2:22, 37–41; 8:26–36). De-a lungul lunilor şi anilor, cu certitudine că au asistat la întrunirile creştine, unde au putut participa la citirea textelor scripturale şi la comentarii. Totuşi, unii nu au crescut în cunoştinţă. Pavel a scris: „Deşi de mult trebuia să fiţi învăţători, aveţi iarăşi nevoie de cineva să vă înveţe cele dintîi adevăruri (lucrurile elementare, NW) ale cuvintelor lui Dumnezeu şi aţi ajuns să aveţi nevoie de lapte, nu de hrană tare“ (Evrei 5:12). Cum a fost posibil lucrul acesta? Ni s-ar putea întîmpla şi nouă aşa ceva?

16. Ce este permafrostul, şi ce efect are el asupra plantelor?

¹⁶ Ca ilustrare, gîndiţi-vă la permafrost, solul veşnic îngheţat din Arctica şi din alte regiuni în care temperatura medie este sub 0°C. Solul, rocile şi apa freatică îngheaţă devenind o masă solidă care ajunge, uneori, pînă la o adîncime de 900 de metri. Vara, dezgheţul se poate produce în solul de la suprafaţă (numit stratul activ). Totuşi, acest strat subţire de sol dezgheţat este de obicei noroios, deoarece umezeala nu se poate infiltra în permafrostul de dedesubt. Plantele care cresc în acest sol subţire de la suprafaţă sînt deseori mici şi pipernicite; rădăcinile lor nu pot penetra permafrostul. V-aţi putea întreba: ‘Ce legătură are permafrostul cu faptul dacă eu cresc în cunoaşterea adevărului biblic?’

17, 18. Cum pot fi folosiţi permafrostul şi stratul lui activ pentru a ilustra ce s-a întîmplat cu unii creştini evrei?

¹⁷ Permafrostul ilustrează foarte bine situaţia unei persoane ale cărei facultăţi mintale nu participă activ la asimilarea, rememorarea şi folosirea cunoştinţei exacte (compară cu Matei 13:5, 20, 21). Probabil că persoana respectivă are capacitatea intelectuală de a învăţa diferite subiecte, inclusiv adevărul biblic. Ea a studiat „lucrurile elementare ale declaraţiilor sacre ale lui Dumnezeu“ şi poate că s-a calificat pentru a fi botezată, aşa cum au făcut acei creştini evrei. S-ar putea totuşi ca ea să nu ‘avanseze rapid spre maturitate’, spre lucrurile care depăşesc „doctrina elementară despre Cristos“. — Evrei 5:12, NW; 6:1, NW.

¹⁸ Imaginaţi-vi-i pe unii dintre acei creştini la întrunirile din timpul acela. Ei erau prezenţi şi treji, dar participa mintea lor la învăţare? Creşteau ei în cunoştinţă într-un mod activ şi sîrguincios? Se pare că nu. Pentru cei imaturi, orice participare la întruniri avea loc în stratul activ subţire, ca să spunem aşa, în timp ce dedesubt se afla adîncul îngheţat. Rădăcinile adevărurilor mai tari sau complicate nu puteau pătrunde în această regiune a permafrostului mintal. — Compară cu Isaia 40:24.

19. În ce fel ar putea, azi, un creştin cu experienţă să devină asemenea creştinilor evrei?

¹⁹ Aceasta i s-ar putea întîmpla şi unui creştin de azi. Deşi este prezent la întruniri, poate că el nu foloseşte aceste ocazii pentru a creşte în cunoştinţă. Dar ce se poate spune despre participarea sa activă la ele? Pentru o persoană tînără sau nouă, faptul de a se oferi în mod voluntar să citească un text scriptural sau să facă un comentariu folosind cuvintele din paragraf ar putea pretinde eforturi considerabile, care reflectă o utilizare excelentă şi lăudabilă a capacităţii sale. Însă, referitor la ceilalţi, Pavel a arătat că, avînd în vedere timpul de cînd erau creştini, ei trebuiau să depăşească stadiul iniţial de participare dacă doreau să continue să crească în cunoştinţă. — Evrei 5:14.

20. Ce autoanaliză ar trebui să ne facem fiecare?

²⁰ Dacă un creştin cu experienţă nu a depăşit niciodată stadiul de simplă citire a unui verset biblic sau de efectuare a unui comentariu elementar folosind cuvintele din paragraf, probabil că participarea sa a provenit din ‘stratul activ’, de la suprafaţă, al minţii sale. Ca să folosim în continuare ilustrarea cu permafrostul, ar putea trece întrunire după întrunire, însă adîncurile potenţialului său mintal să rămînă îngheţate. Ar trebui să ne întrebăm: ‘Oare aceasta se întîmplă cu mine? Am permis eu să se instaleze un fel de permafrost mintal? Oare cît sînt de treaz pe plan mintal şi de interesat ca să învăţ?’ Chiar dacă răspunsurile noastre sincere nu ne fac plăcere, putem să începem chiar de acum să luăm măsuri ca să creştem în cunoştinţă.

21. Ce măsuri analizate mai sus aţi putea aplica în ce priveşte pregătirea pentru întruniri sau participarea la ele?

²¹ Putem aplica în mod individual sugestiile din paragraful 8. Indiferent de timpul de cînd sîntem asociaţi cu congregaţia, ne putem hotărî să avansăm rapid spre maturitate şi spre o mai mare cunoaştere. Pentru unii, aceasta va însemna să se pregătească pentru întruniri mai sîrguincios, reluînd, poate, unele obiceiuri pe care le-au urmat cu ani în urmă, dar care, treptat, au dispărut. În timp ce vă pregătiţi, încercaţi să stabiliţi care sînt punctele-cheie şi să înţelegeţi versetele necunoscute care sînt folosite pentru a construi diferite raţionamente. Căutaţi în materialul de studiu toate faţetele sau aspectele noi. În mod asemănător, pe parcursul întrunirii încercaţi să aplicaţi personal sugestiile menţionate în paragrafele 10 şi 11. Străduiţi-vă să fiţi treji pe plan mintal, ca şi cum aţi păstra temperatura minţii voastre la cote înalte. Lucrul acesta va contracara orice tendinţă de instalare a „permafrostului“; acest efort conştient va şi dezgheţa, de asemenea, orice „îngheţ“ care s-a instalat, poate, anterior. — Proverbele 8:12, 32–34.

Cunoaşterea, un ajutor pentru a fi roditori

22. Cum vom trage foloase dacă vom lucra la creşterea cunoştinţei noastre?

²² Cum vom beneficia în mod individual dacă lucrăm la creşterea în bunătatea nemeritată şi în cunoaşterea Domnului şi Salvatorului nostru Isus Cristos? Făcînd eforturi conştiente pentru a menţine treze facultăţile noastre mintale — gata să asimileze cunoştinţă —, seminţele adevărurilor biblice noi şi mai complicate îşi vor înfige adînc rădăcinile, iar înţelegerea noastră va creşte şi va deveni permanentă. Acest lucru se va asemăna cu ceea ce a spus Isus într-o ilustrare diferită cu privire la inimi (Luca 8:5–12). Seminţele care cad pe solul excelent pot dezvolta rădăcini puternice pentru a susţine plantele care dau rod şi produc. — Matei 13:8, 23.

23. Ce rezultate putem obţine dacă luăm în serios 2 Petru 3:18 (Coloseni 1:9–12)?

²³ Ilustrarea lui Isus era oarecum diferită, însă rezultatele bune erau asemănătoare cu ceea ce a promis Petru: „Da, din acest motiv, depunînd orice efort susţinut, adăugaţi la credinţa voastră virtutea, la virtutea voastră cunoştinţa . . . Căci dacă aceste lucruri există din abundenţă în voi, ele vă vor împiedica să fiţi inactivi sau neroditori cu privire la cunoaşterea exactă a Domnului nostru Isus Cristos“(2 Petru 1:5–8, NW). Da, creşterea noastră în cunoştinţă ne va ajuta să fim roditori. Vom constata că asimilarea unei cantităţi şi mai mari de cunoştinţe va fi un lucru şi mai plăcut (Proverbele 2:2–5). Ceea ce învăţaţi veţi rememora mai uşor şi vă va fi de ajutor în timp ce îi veţi învăţa pe alţii să devină discipoli. Deci şi în acest fel veţi fi mai roditori şi îi veţi aduce glorie lui Dumnezeu şi Fiului său. Iată cum şi-a încheiat Petru a doua scrisoare: „Creşteţi în harul şi în cunoaşterea Domnului şi Mîntuitorului nostru Isus Hristos. A Lui să fie slava acum şi în ziua veşniciei!“ — 2 Petru 3:18.

[Note de subsol]

Vă puteţi aminti?

◻ De ce ar trebui să vă intereseze creşterea cunoştinţei voastre?

◻ Cum poate un nou cercetător al Bibliei să tragă mai multe foloase din studiul său?

◻ Conform ilustrării despre permafrost, ce pericol doriţi să evitaţi?

◻ De ce trebuie să fiţi hotărîţi cu privire la îmbunătăţirea capacităţii voastre de a creşte în cunoştinţă?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 15]

Este permafrostul mintal o problemă pentru mine?