‘A titau maite i te maitai eiaha e faaea’
1 Te auraa o te huru oraraa Kerisetiano, o te ‘titau-maite-raa ïa i te maitai eiaha e faaea i roto i te taata atoa.’ (Tes. 1, 5:15) I ta tatou mau tairururaa mataeinaa, mea rahi to tatou taime maitai no te hamani maitai ia vetahi ê. Te mataitai ra te taata ia tatou, e te hamani ra te feia atoa ta tatou e farerei i te manaˈo no nia ia tatou ia au i to tatou huru i nia ia ratou. No te tapea maite i te roo maitai o te mau Ite no Iehova, e tia ia tatou ia faaite na roto i ta tatou mau ohipa e te ‘faatura ra tatou i te taata atoa.’ (Pet. 1, 2:17) Mea titauhia ïa ‘eiaha e haapao i to tatou anaˈe maitai, to vetahi ê atoa râ.’ (Phil. 2:4) A hiˈo na e nafea te reira e au ai i te faataaraa i te nohoraa.
2 Te manaˈo ra anei outou e ani i te tahi piha i te hotela? (1) I te mea e e hinaaro te fatu hotela e horoa tarahu i ta ˈna mau piha atoa, eiaha ïa e ani i te piha hau atu i ta outou e faaohipa. (2) Ia tae atu outou, a faaite i te faaoromai e te faatura i nia i te mau rave ohipa o te hotela o te faaitoito ra i te haapao ia outou. (3) Mai te peu e e pûpû te hotela i te inuraa taofe ma te tamoni ore, a faaite i te manaˈo maruhi; no te feia e noho i te hotela noa te reira. (4) A auraro i te faatureraa a te hotela no nia i te faaohiparaa i te mau piha.
3 E haapii anaˈe i te mau tamarii ia rave i te maitai: I te tahi taime, ua faatupu te tahi mau tamarii aita i haapaohia i te fifi i te tahi mau hotela. (Mas. 29:15) I roto i te tahi mau tupuraa, ua vaiiho te mau metua o te rave ra i te tahi mau ohipa, i ta ratou mau tamarii o ratou anaˈe i roto i te piha, i te vahi hopuraa aore ra i te tahi atu vahi o te hotela. No te mea e mea maniania roa te tahi mau tamarii, ua tia i te mau rave ohipa ia opani ia ratou eiaha e haere i te tahi mau vahi aore ra ia tapiri i te vahi hopuraa e te tahi atu mau vahi faaanaanataeraa atoa. Ua haapeapea aore ra ua faaere te reira i te tahi atu mau taata i te hotela, e mau Ite aore ra eita.
4 E te mau metua, hou te tairururaa, mea maitai ia faataa outou i te taime no te hiˈo faahou e ta outou mau tamarii eaha te haerea Kerisetiano e tia ia ratou ia faaite i te mau vahi atoa e i te mau taime atoa. (Eph. 6:4) Ei hiˈoraa, a haamanaˈo ia ratou e “eita” te here Kerisetiano mau “e rave i te mea au ore, eita e imi i te maitai no ˈna iho, eita e riri vave.” (Kor. 1, 13:5) E haapapu te feia paari i teie mau parau na roto i te horoaraa i te hiˈoraa maitai i mua i te taatoaraa. E te mau tamarii, e nehenehe outou e titau maite i te maitai na roto i te faarooraa i to outou mau metua, te haapao-maitai-raa i te mau taihaa a te hotela e te tâuˈaraa ia vetahi ê. (Kol. 3:20) A faaitoito ai tatou ma te tahoê i te hamani maitai i te taata atoa, te ‘faanehenehe ra ïa tatou i te parau a te Atua, to tatou Ora, i te mau mea atoa.’—Tito 2:10.
5 E mau faahopearaa oaoa to to tatou haerea maitai eiaha noa i nia i te feia atoa e mataitai ra ia tatou, i nia atoa râ i te feia e faaino ra ia tatou no te mau tumu rau. I roto i te mau mea atoa ta tatou e rave i te tairururaa e i te oire o te tairururaa, i roto i te aroâ, i te fare tamaaraa, i te hotela, aore ra ia faaohipa tatou i te mau taime maitatai no te poro, e tia i ta tatou mau parau e to tatou haerea Kerisetiano ia faaite e te titau maite ra tatou i te maitai.
[Tumu parau tarenihia i te api 4]
Eiaha e haamoe:
■ A faaoromai e a faatura i te mau rave ohipa o te hotela.
■ A auraro i te faatureraa a te hotela, no te maitai o te feia atoa e noho ra i reira.
■ Eiaha e faaohipa hua i te inuraa taofe e pûpûhia e te hotela.
■ A haapao maitai i ta outou mau tamarii.