A haapao i to outou mau hinaaro pae varua
1 Te pûpû maira te tairururaa mataeinaa “Feia poro itoito rahi i te Basileia” i te hoê taime maitai roa no te haapao i to tatou mau hinaaro pae varua. Mai te hoê maa etaeta, mea papu e e faaamu te porotarama ia tatou i te pae varua i “te parau i faaroohia nei.” (Tim. 1, 4:6) Maoti te reira e nehenehe ai tatou e haafatata ˈtu ia Iehova. E horoahia mai te tahi mau aˈoraa e mau faaitoitoraa o te tauturu mai ia faaruru atu i te mau fifi o te oraraa. Te fafau maira Iehova e: “E haapii atu vau ia oe, e faaite au ia oe i ta oe eˈa ia haere ra; e aˈo atu vau ia oe, e ei nia ia oe tau mata vai ai.” (Sal. 32:8) E haamaitairaa mau â ia fanaˈo tatou i ta ˈna aratairaa î i te here i roto i to tatou oraraa. E hiˈo mai tatou, ma te au ia faaohipahia, e nafea tatou e faufaa-roa-hia ˈi i te porotarama o te tairururaa.
2 E tia ia tatou ia faaineine i to tatou aau: E hopoia na tatou taitahi te tiairaa i to tatou aau taipe. (Mas. 4:23) Mea titauhia ïa ia haavî tatou ia tatou iho e eiaha e haavarevare ia tatou iho. E taime maitai te tairururaa no te feruriruri i to tatou mau taairaa e o Iehova, no ‘te hiˈo i roto i te ture tia roa o te tiamâ.’ No te faaineine i to tatou aau ia ‘farii maite i te parau haamauhia i roto ra,’ e tia ia tatou ia taparuparu ia Iehova ia imi e ia haroaroa i roto ia tatou i te mau mea atoa e “haamainaina” o te au ia faatitiaifarohia, e ia aratai ia tatou na “te eˈa e tia i te vai-maite-raa.”—Iak. 1:21, 25; Sal. 139:23, 24.
3 A faaroo e a feruriruri: No te mea ua faaroo maite Maria i ta ˈna mau parau, ua haapopou Iesu ia ˈna ma te parau e: “Ua rave iho nei Maria i taua mea tia ra, e ore roa hoi ta ˈna e riro ê.” (Luka 10:39, 42) Mai te peu e tera atoa to tatou huru feruriraa, eita tatou e vaiiho e ia fariu ê te tahi mau mea e ere i te mea faufaa roa i to tatou ara-maite-raa. E faaitoito tatou i te parahi noa e i te faaroo e hope noa ˈtu te porotarama. Eita tatou e paraparau aore ra e hahaere ma te faufaa ore, e e ara tatou eiaha e haapeapea ia vetahi ê na roto i ta tatou vini, biper, pata hohoˈa aore ra taviri hohoˈa.
4 Ia faaroo tatou i te hoê oreroraa parau, mea maitai ia rave tatou i te tahi mau tapaopaoraa poto no te tauturu ia tatou ia hiˈopoa e nafea te tumu parau e vauvauhia ˈi. E tia ia tatou ia faatuati i ta tatou e faaroo ra i ta tatou i ite aˈena. E tauturu mai te reira ia taa ia tatou te mau manaˈo e ia tapea mai. Ia taio faahou tatou i ta tatou mau tapaopaoraa, e na reira anaˈe ma te fa e faaohipa i te mau manaˈo i tapeahia mai. E nehenehe te melo taitahi e ui ia ˈna iho e: ‘Eaha te faahopearaa o te reira i nia i to ˈu mau taairaa e o Iehova? Eaha te mau tauiraa e tia ia ˈu ia rave i roto i to ˈu oraraa? E nafea vau e faaohipa ˈi i tera mau manaˈo i roto i to ˈu mau taairaa e o vetahi ê? E nafea ia faaohipa i te reira i roto i te taviniraa?’ A paraparau e vetahi ê no nia i te mau manaˈo ta outou i au maitai. Ma teie raveraa, mea ohie aˈe na tatou ia vaiiho maite i te mau parau a Iehova ‘i roto i to tatou aau.’—Mas. 4:20, 21.
5 E faaohipa anaˈe i ta tatou e haapii ra: I muri aˈe i to ˈna haereraa i te hoê tairururaa mataeinaa, ua parau te hoê taeae e: “No te taata taitahi te porotarama, ua turaihia te melo taitahi ia hiˈopoa i te huru o to ˈna aau e to te mau melo o to ˈna utuafare, e ia pûpû ma te here i te tauturu e faaitoitohia ra e te mau Papai. Ua ite maite atu â vau i ta ˈu hopoia e tauturu i te amuiraa.” Eita e ore e mea rahi o tatou o tei manaˈo atoa mai te reira. Eita râ e navai noa ia faarue i te tairururaa ma te manaˈo e ua patuhia e ua tamahanahanahia tatou. Ua parau Iesu e: “E ao to outou, e te feia i ite i teie nei mau parau, ia haapao outou i taua parau ra.” (Ioa. 13:17) E tia ia tatou ia faaohipa oioi i te mau manaˈo e au ia tatou iho. (Phil. 4:9) Tera te taviri e haapao-roa-hia ˈi to tatou mau hinaaro pae varua.
[Tumu parau tarenihia i te api 5]
A feruriruri i ta outou e faaroo ra:
■ Eaha te faahopearaa o tera mau manaˈo i nia i to ˈu mau taairaa e o Iehova?
■ Eaha te mau faahopearaa o te reira i nia i to ˈu mau taairaa e o vetahi ê?
■ E nafea ia faaohipa i te reira i roto i to ˈu oraraa e ta ˈu taviniraa?