Te faaieie ore i roto i te faaahuraa e te faaneheneheraa rouru
1 “E taamu arapoa to te mau tane atoa, to te feia apî atoa. E ahu faaau aore ra e ahu piritoti to te mau vahine e to te mau potii atoa, te taurearea e te tamarii. Aita e ahu jean aore ra e ahu oomo aita e taamu arapoa. I ǒ nei, mea oaoa te taata atoa.” Tera ïa te tatararaa a te hoê parau faataa haamaramaramaraa. Eaha te faatupuhia ra? E paraparauraa poritita anei? E tataˈuraa tuaro anei? E hautiraa upaupa rock anei? E ere roa ˈtu. E tairururaa mataeinaa teie i faanahohia i te matahiti i mahemo, e mea rahi te taeae e te tuahine tei haere atu.
2 I te tahi atu oire i reira te tupuraa te tairururaa, teie te faataaraa a te hoê papai vea no nia i te mau Ite: “Mea mâ te mau tane, e ahu faaau e e taamu arapoa to ratou, e e ahu faaieie ore to te mau vahine, mea nehenehe râ.” Teie ta te tahi atu taata mataitai, hoê tiai, i parau: “E feia ite outou i te peu, te faatura e te mâ. Mea nehenehe roa te mea ta ˈu e ite ra. Ua manuïa outou i te faataa ê ia outou i roto i te hoê ao repo!” E mau tatararaa maitatai anaˈe teie! Aita anei tatou e oaoa ra e tera te parauhia ra no nia i to tatou mau taeae? Na roto i to ratou faaahuraa maitai, ua rave te feia atoa i tae mai e ia paraparau maitai te taata no nia ia ratou.
3 I te ao atoa nei, mea matauhia tatou ei mau taata taa ê. (Mal. 3:18) No te aha? No te mea te pee ra tatou i te aˈoraa o te mau Papai ‘e faanehenehe ia tatou iho i te ahu e au ra, ma te faaieie ore, e te haapao maitai, o tei au i te feia i mau i te paieti ra.’—Tim. 1, 2:9, 10.
4 Eaha ta to tatou huru faaahuraa e faaneheneheraa rouru e faaite ra? Te ahu ta tatou e oomo e te huru e oomo ai tatou i te reira, te horoa ra ïa i te hoê poroi maramarama maitai no nia ia tatou, ta tatou mau tiaturiraa, to tatou huru feruriraa e ta tatou mau opuaraa. E faaite to tatou huru faaahuraa eaha to tatou huru e eaha ta tatou e faahohoˈa ra. Eiaha roa ˈtu tatou e paturu i te manaˈo e te haerea hairiiri o te ao. Ta tatou tapitapiraa, e ere ïa te iteraa e e faito apî anei tera huru faaahuraa, maori râ, e au anei te reira i te hoê melo e parau ra e e tavini o ˈna na te Atua. (Roma 12:2) Eiaha tatou e maiti i te hoê hohoˈa o te faaite i te hoê huru feruriraa patoi aore ra i te hoê huru oraraa morare ore, e hinaaro maori râ tatou e faaite e te ‘haamaitai ra tatou i te Atua.’—Pet. 1, 2:12.
5 E riro paha te hoê melo apî aravihi ore, aore ra paruparu i te pae varua i te farii i ta te ao atoa e pûpû ra i te pae o te faaahuraa e te faaneheneheraa rouru, ma te ore e feruri na mua eaha te faahopearaa o te reira i nia ia Iehova e ta ˈNa faanahonahoraa. E tia ia tatou paatoa ia hiˈopoa maite ia tatou aita anei tatou e pee ra i te manaˈo o te ao. E nehenehe tatou e farerei atu i te hoê taeae aore ra te hoê tuahine roo maitai, e feruriraa paari to ˈna i te pae varua, e e ui atu eaha mau na to ˈna manaˈo no nia i to tatou faaahuraa e faaneheneheraa rouru, e feruri maitai atu ai i to ˈna mau manaˈo tauturu.
6 E farii iho â te tahi pae e e tia ia ratou ia haapao maitai i to ratou faaahuraa ia haere ratou i te tairururaa, tera râ, eita ratou e tâuˈa roa ˈtu ia oti te mau rururaa, i te mau taime faaanaanataeraa. E tapea maite anaˈe i te mau ture aveia teitei e au i te mau tavini Kerisetiano. (Kor. 2, 6:3, 4) I te vahi taata atoa ta tatou e haere, e faaite ta tatou tareta iˈoa tairururaa, to tatou faaahuraa e faaneheneheraa rouru e e Ite no Iehova tatou. No reira, ia au noa to tatou faaahuraa e te faaieie ore, e ia faaite te reira e ‘e ere tatou i to teie nei ao.’—Ioa. 15:19.
7 I te tairururaa mataeinaa “Feia poro itoito rahi i te Basileia,” e faaitoito roa anaˈe i te faaite e e ‘pǔpǔ taata moˈa tatou no to tatou Atua ra o Iehova.’ E faarahi atu â te faaiteraa maitai e noaa mai i te ‘haamaitairaa e te roo e te tura’ o Iehova.—Deut. 26:19.
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
E nafea ia faahanahana ia Iehova:
■ A oomo i te ahu e au i te hoê tavini a te Atua.
■ A haapae i te mau faito ahu e faahohoˈa ra i te huru feruriraa o te ao.
■ A faaite i te faaieie ore o te haapapu mai i to outou manaˈo haapao maitai.