Iov
37 De aceea, inima îmi bate cu putere
și sare din locul ei.
2 Ascultați cu atenție vuietul glasului său
și tunetul care iese din gura lui.
4 Apoi se aude un zgomot, ca un răcnet;
el tună cu glasul său măreț+
și nu-și oprește fulgerul când i se aude glasul.
5 Dumnezeu tună cu glasul său+ într-un mod minunat,
face lucruri mari, pe care noi nu le putem înțelege.+
6 Căci el spune zăpezii: «Cazi pe pământ»+
și ploii torențiale: «Revarsă-te cu putere».+
8 Animalele sălbatice intră în vizuinile lor
și stau ascunse în culcușurile lor.
11 Da, el încarcă norii cu umezeală
și își împrăștie fulgerul+ în nori.
12 Ei se învârt, ajungând oriunde îi trimite,
13 El îi folosește fie pentru a pedepsi*,+ fie pentru a uda pământul,
fie pentru a-și arăta iubirea loială.+
16 Știi tu cum plutesc norii?+
Acestea sunt lucrările minunate ale Celui perfect în cunoștință.+
19 Spune-ne ce ar trebui să-i zicem;
nu putem răspunde pentru că suntem în întuneric.
20 Trebuie oare să i se spună că vreau să vorbesc?
Sau a spus cineva vreun lucru care ar trebui să-i fie adus la cunoștință?+
21 Oamenii nu pot nici măcar să vadă lumina*,
chiar dacă ea strălucește pe cer,
decât după ce trece vântul și alungă norii.
23 Noi nu putem să-l înțelegem pe Cel Atotputernic.+
El este măreț în putere+
și nu nesocotește niciodată justiția+ și dreptatea sa cea mare.+